O femeie în vârstă de 72 de ani, cu un istoric de esofagită de reflux şi simptome de globus, a fost trimisă pentru efectuarea unui tranzit baritat esofagian.

Nu prezenta istoric de disfagie sau de pneumonie recurentă. Tranzitul baritat a evidenţiat un diverticul esofagian benign mare, neted, cu colet larg şi dismotilitate esofagiană.

Substanţa de contrast a umplutdiverticulul, determinând compresie asupra esofagului adiacent, iar refluxulintraesofagian a avut loc de la nivelul diverticulului înapoi în esofag.

Susan Thomas (susan.thomas@porthosp.nhs.uk), radiologyspecialist registrar, Queen Alexandra Hospital, Portsmouth PO6 3LY, UK).

A fost obţinut consimţământul pacientului.

 

A se cita ca: BMJ 2012;345:e4781

 

   Contrar punctului de vedere almamelor şi al taţilor, calitatea de părinte conferă protecţie împotriva răceliicomune, comparativ cu situaţiile în care adulţii fără copii au un nivel mai scăzutde rezistenţă a gazdei (Psychosomatic Medicine 2012;74:567-73,doi:10.1097/PSY.0b013e31825941ff). La unul din trei studii de provocare viralăau participat voluntari sănătoşi cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani(n=795), care au fost monitorizaţi pentru dezvoltarea unei viroze clinice timpde până la şase zile după expunere. Probabilitatea instalării unei virozerespiratorii era mai mică la părinţii din categoria de vârstă 24–55 de anidecât la cei fără copii – indiferent dacă părinţii locuiau în continuare cucopiii lor sau nu.

 

   În cazul pacienţilor cu nivelurireduse de vitamină D serică, administrarea de suplimente cu respectiva vitaminănu ameliorează scorurile depresiei (BritishJournal of Psychiatry 2012,doi:10.1192/bjp.bp.111.104349). Studiul arandomizat participanţii cu concentraţii scăzute fie către placebo, fie către grupulcare a primit 40 000 UI vitamina D3 pe săptămână, timp de şase săptămâni,iar cei care aveau niveluri crescute de vitamină D serică au fost incluşi înlotul martor. Deşi cei cu o valoare iniţială redusă a nivelului de vitamină Derau mai deprimaţi decât cei cu niveluri ridicate, suplimentele cu doze crescutede vitamină D nu au avut niciun efect asupra depresiei, în comparaţie cu cei careluau placebo.

 

   Ediţia din 2012 a ghidurilorelaborate de European Association of Science Editors (EASE – Asociaţia Europeanăa Editorilor {tiinţifici) este acum disponibilă în 20 de limbi şi include noimateriale – de pildă, sfaturi practice pentru cercetătorii tineri. Asociaţia susţineiniţiativa globală Healthcare Information For All (Informare cu privire laîngrijirile de sănătate pentru toţi) până în 2015 (www.HIFA2015.org), recomandând autorilor ca rezumatul oricăreilucrări să transmită cele mai relevante informaţii, să fie credibil şi uşor deînţeles. Adeziunea la ghiduri, susţine EASE, ar trebui să îmbunătăţească şanselede acceptare a manuscriselor prezentate (www.ease.org.uk/publications/author-guidelines).

 

   în cazul pacienţilor aflaţi în starecritică este mai utilă, oare, folosirea continuă de meropenem decât a dozelorintermitente? Un studiu ceh pe 240 de subiecţi internaţi într-o singură secţiede terapie intensivă cu infecţie severă raportează că ”vindecarea clinică” lasfârşitul tratamentului era similară la ambele grupuri, dar vindecareamicrobiologică era mai mare la bolnavii cu perfuzie decât în cadrul lotului căruiai se administrase bolus (90,6% faţă de 78,4%, P=0,02). La cei care au primit perfuziis-a mai observat că au avut nevoie de o spitalizare mai scurtă, de o durată mairedusă a tratamentului şi de doze totale de antibiotic mai mici (Critical Care2012;16:R113,doi:10.1186/cc11405).

 

   Aplicarea programelor de instruire apersonalului şi a controalelor de rutină a redus semnificativ rata cezarienelorîntr-un spital din Sud-Vestul Chinei, fără să fie necesare mai multe internăriîn unităţile de terapie intensivă neonatală. Deşi, după 2004, a crescut numărulsarcinilor complicate, iniţierea procesului educaţional a dus la scăderea frecvenţeicezarienelor primare cu până 20% pe an, din 2005 până în 2011. Rata respectiveloroperaţii a fost corelată pozitiv cu frecvenţa internărilor în secţia neonatalăde terapie intensivă (Bulletin of theWorld Health Organization2012;90:488-94,doi:10.2471/BLT.11.093369).

 

   S-a demonstrat că, în comparaţie cuîngrijirea uzuală, terapia computerizată este eficientă în cazul afazieiîndelungate după accidentul vascular cerebral. Un trial pilot, controlat,randomizat cu 34 de participanţi a constatat că terapia computerizată gestionatăpersonal, cu susţinere voluntară, este fezabilă şi cost-eficientă, iar după cinciluni de la instituire a generat o ameliorare cu circa 20% a capacităţii de a denumi,faţă de nivelul de referinţă. Intervenţia nu a fost eficientă, însă, pentru ceicu afazie severă (Stroke2012;43:1904-11,doi:10.1161/strokeaha.112.650671).

 

   O doză zilnică redusă de capsule ”polycap”,care conţin trei agenţi hipotensori, 20 mg simvastatină şi 100 mg aspirină, estebine tolerată şi reduce eficient tensiunea sanguină şi LDL-colesterolul. Dozacompletă de polycap – două capsule (100 mg atenolol, 10 mg ramipril şi 25 mghidroclortiazidă) plus suplimente de potasiu – scade tensiunea sanguină şi LDL-colesterolulîntr-o măsură mai mare şi prezintă o tolerabilitate similară. Cercetătorii susţincă doza completă de polycap ar trebui să genereze beneficii crescute (Circ Cradiovasc Qual Outcomes 2012,doi:10.1161/circoutcomes.111.963637).

 

Traducere: Dr. Raluca Deliu

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: