Intarzierile si investigatiile suboptimale denota faptul ca exista inca multe aspecte ce necesita imbunatatiri

Diagnosticarea precoce a cancerului colorectal, afectiunemaligna frecventa în Marea Britanie, influenteaza pozitiv supravietuirea. Peplan international exista un interes tot mai mare pentru elaborarea unorstrategii menite sa imbunatateasca acest proces si sa limiteze tendinta de întârzierea stabilirii diagnosticului, obiective care, in cadrul sistemului de îngrijireprimara a sanatatii (cea dintai veriga a serviciilor medicale la care apeleaza maiintai majoritatea pacientilor suferinzi de cancer), au sansa optima de a fi realizatepe baza analizarii atente a simptomelor individuale.1 În sintezasistematica pe aceeasi tema, Jellema si colab. au evaluat performantadiagnostica a testelor utilizate pentru depistarea cancerului colorectal, fie elede sine-statatoare, fie corelate cu simptomatologia.2

În ciuda eforturilor intense sia cuprinzatoarelor programe oncologice nationale,3 Marea Britanie sesitueaza în urma altor state europene în ceea ce priveste aprecierea stadiului boliila prezentare si a supravietuirii pentru cancerele comune, inclusiv pentru celcolorectal.4 S-a estimat ca, in situatia in care cotele de supravietuireale acestei tari s-ar alinia cu cele ale mediei europene, ar putea fi evitate peste4 000 (9%) dintre decesele datorate neoplasmului colorectal,5 faptce a determinat reînnoirea vigilentei atat cu privire la simptomele de cancerîn rândul populatiei cat si la stabilirea unui diagnostic exact si la timp incadrul sistemului de asistenta primara. În Anglia, de exemplu, NationalAwareness of Early Diagnosis Initiative (Initiativa Nationala pentru DiagnosticPrecoce si Vigilenta) a lansat o gama variata de activitati de cercetare sidezvoltare de servicii ce a pus un accent puternic pe potentialul de scurtare aintervalului de diagnosticare a cancerului în cadrul retelei de îngrijireprimara.6

În ultimul deceniu s-au adunat numeroasedate ce atesta importanta simptomelor si a combinatiilor acestora în stabilireadiagnosticului de cancer colorectal.7 Desi nu exista înca unalgoritm precis de evaluare a riscului, ca în cazul altor afectiuni (cum suntcele cardiovasculare8), probabil ca practicienii vor elabora, inviitorul apropiat, un ghid mai cuprinzator si operational care sa facilitezeactul decizional aferent managementului unui pacient cu cancer. Exista, însa,destul de putine dovezi privitoare la rolul testelor simple de diagnostic -disponibile pe scara larga în cadrul retelei de asistenta primara, cum este celal sângerarilor oculte din materiile fecale - în obtinerea unui diagnostic maieficient si mai precoce. Aspectele mentionate sunt reflectate de ghidurileelaborate de National Institute for Health and Clinical Excellence (InstitutulNational pentru Sanatate si Excelenta Clinica) în managementul cancerului, carenu recomanda astfel de teste ca parte a investigatiilor necesare diagnosticariineoplasmului colorectal în îngrijirea primara (desi ghidurile subliniazaimportanta anemiei neexplicate).9 Ideal ar fi sa punem la punctsisteme de suport decizional care sa integreze date privitoare la stilul de viata,la riscul genetic si la cel familial, la simptomele si rezultatele analizelorsimple.

Jellema si colab. au sarcinadificila de a revizui performanta testelor diagnostice pentru cancerulcolorectal; exista numeroase cercetari, cu un protocol de lucru lipsit derigurozitate, efectuate in cadrul unei game diversificate de institutii.2In plus, autorii subliniaza ca multe dintre datele experimentale provin dinstudii populationale desfasurate în afara sistemului de îngrijire primara, ceeace limiteaza capacitatea de generalizare a rezultatelor. Ei au ajuns laconcluzia ca, desi unele teste sau combinatii dintre acestea si simptome suntpromitatoare, în acest moment nu exista dovezi capabile sa sustina formulareaunor recomandari privitoare la utilizarea lor în asistenta primara. 

O alta întrebare pentru reteauade îngrijire primara este legata de eficienta screeningului in depistarea canceruluicolorectal. Intrucat tarile europene vor continua sa utilizeze astfel de programe,10medicii de familie vor consulta un numar crescut de pacienti care au participatla ele. Actualmente se stie foarte putin despre cât de mult afecteaza unrezultat negativ asociat cu simptome digestive riscul de cancer sau în ce masurasunt influentati bolnavii care se prezinta la doctor cu asemenea simptome.Exista posibilitatea incurajarii nejustificate a pacientului, deoarece testulsângerarilor oculte în materiile fecale, utilizat în mod curent, rateaza detectareacancerului intr-un numar apreciabil de cazuri.11 Jellema si colab.arata cat de important este sa se acorde o atentie sporita calitatii studiilor ceanalizeaza performanta diagnostica a testelor de evaluare a sângerarilor oculteîn materiile fecale, combinate cu simptomatologia, în sistemul de îngrijireprimara, subliniind faptul ca o atare initiativa merita sa fie sprijinita.2Ni s-a confirmat ca exista întârzieri ale diagnosticarii cancerului colorectalîn sistemul de îngrijire primara, iar cuantumul lor se pare ca este si mai maredatorita informatiilor suboptimale obtinute din investigatiile efectuate.12

Participarea tot mai intensa apopulatiei la screening are implicatii importante atât pentru cercetare cât sipentru doctorii din sistemul de îngrijire primara. Mai sunt inca multe de facutin ceea ce priveste reducerea impactului global al cancerului colorectal asupraserviciilor de asistenta medicala primara. Cercetarile viitoare ar trebui safie capabile sa identifice strategii mai judicioase de diagnosticare si de dirijarea pacientilor catre consult de specialitate; imperios necesare sunt cele menitesa îmbunatateasca algoritmii de evaluare a riscului si pe cei de diagnostic dinsistemul de îngrijire primara, care sa tina cont de simptome, de factorii derisc si de informatiile obtinute atât din testele de diagnostic cât si din celede screening.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Gianina Rusu
Autor: 
David Weller profesor de medicina generala, Centre for Population Health Sciences, Edinburgh EH8 9AG head.csch@ed.ac.uk