Opinii - Importanta patologiei informationale in societatea informationala

Explozia informationala la care asistam astazi a determinat transformarea societatii industriale, caracterizata de dezvoltarea tehnologica si cresterea productiei de bunuri materiale, intr-o societate informationala, marcata de dezvoltarea vertiginoasa a mijloacelor de comunicatie in masa si a tehnologiei informationale.

Pentru a sustine numeroasele procese de reglare pe care trebuie sa le desfasoare, de la nivel molecular pâna la scara sociala, organismul uman are nevoie de cât mai multe informatii, ele reprezentând, de fapt, materia prima a creierului. Asa se explica, in mare masura, cresterea enorma a volumului de informatii vehiculate in societatea contemporana. In acest sens, organismul uman receptioneaza, cu ajutorul organelor sale de simt, aproximativ 10 milioane de biti/secunda, din care circa 1 milion de biti sunt trimisi in fiecare secunda spre sistemul nervos central, de unde sunt canalizati sub forma de impulsuri nervoase ori de mesageri chimici, de-a lungul sistemului de comunicatii al organismului uman, spre diferitele aparate si organe a caror activitate va fi, astfel, adaptata la modificarile ce au generat informatia respectiva.

Dimensiunea exploziei informationale. Mediul in care traiesc ii asalteaza pe oameni cu un volum urias de informatii, ce depaseste capacitatea lor normala de receptionare si prelucrare. Asa, de pilda, se apreciaza ca, la scara mondiala, sunt publicate, anual, peste 100 000 de reviste stiintifice ce includ cel putin patru milioane de articole, si peste un milion de carti, intr-un tiraj de minimum opt miliarde de exemplare. Pe lânga lucrarile stiintifice, in lume apar peste 400 000 de periodice, dintre care aproximativ 8 000 sunt cotidiene, fiecare tiparit in peste 400 de milioane de exemplare. Traim, asadar, intr-o adevarata societate mediatica, in care fluxul informational este canalizat de circa un miliard de aparate de radio si tot atâtea televizoare, peste un miliard de telefoane si cel putin 100 de milioane de telefoane mobile, faxuri etc. Ca sa nu mai vorbim de cele peste 200 de milioane de PC, dintre care 30% sunt conectate la internet; iar numarul site-urilor de internet se dubleaza la fiecare cinci zile...

Solicitarea informationala a omului contemporan. Este evident ca explozia informationala la care asistam influenteaza intr-o masura tot mai mare activitatea profesionala a oamenilor si timpul lor liber. In prezent, numarul angajatilor din industria informatiilor il depaseste cu mult pe al celor ce lucreaza in ramurile industriale traditionale; chiar si cei neimplicati direct in tehnologia informatiei lucreaza, cel mai adesea, la panouri de comanda, cu aparate de control si sisteme automatizate informatizate. In ceea ce priveste impactul informational asupra timpului liber, se apreciaza ca omul contemporan isi petrece 1/3 din viata uitându-se la televizor, ascultând radioul sau citind ziarele si ca, in decurs de 60 de ani, receptioneaza peste 50 de milioane de reclame.

Un loc tot mai important in viata omului il ocupa, in prezent, calculatorul. Se apreciaza ca aproximativ 80% din informatiile lumii contemporane au fost trecute de pe suportul analogic pe cel digital, ceea ce inseamna ca ordinatorul si internetul au devenit o forma foarte frecventa de solicitare informationala; aproximaiv 100 de milioane de persoane utilizeaza zilnic internetul, prin intermediul caruia se transmit, anual, peste 610 miliarde de e-mailuri.

Influenta informatiilor asupra organismului uman. Informatia receptionata din mediu influenteaza nu numai reglarea comportamentului, ci si functionarea diferitelor aparate si organe, precum si adaptarea organismului la modificarile ce au generat informatia respectiva. Asa, de pilda, solicitarea informationala poate duce la cresterea secretiei de corticoizi si catecolamine, care vor putea actiona, la rândul lor, asupra aparatului cardiovascular, determinând aparitia palpitatiilor, a tahicardiei si cresterea tensiunii arteriale.

Solicitarea informationala mai poate duce, intr-o faza initiala, la cresterea secretiei de opioide endogene, care provoaca aparitia unei analgezii endogene. Intr-o a doua etapa se produce o scadere a secretiei de opioide endogene, in urma careia se instaleaza o hiperalgezie, manifestata prin aparitia durerilor musculare, a cefaleei etc. Mai pot surveni diferite modificari metabolice, cum sunt cresterea glicemiei si a colesterolemiei.

Patologia informationala. Desi este absolut necesara, informatia poate determina, uneori, aparitia unei adevarate patologii informationale ce include fie boli produse de informatii, fie afectiuni provocate de tulburarea transmiterii si prelucrarii informatiilor prin sistemul de comunicatii al organismul uman.

Etiologia informationala a unor boli. Datorita capacitatii sale limitate de a receptiona si prelucra informatiile, organismul uman poate sa prezinte anumite tulburari, determinate atât de scaderea, cât si de cresterea aportului informational.

Tulburarile produse de scaderea aportului informational. Scaderea aportului informational sub un anumit nivel poate produce sindromul de privare senzoriala, manifestat prin anxietate, tulburari ale schemei corporale, pâna la delir si halucinatii.

Tulburari produse de cresterea aportului informational. Datorita capacitatii sale limitate de receptionare, transmitere si prelucrare a informatiilor, organismul uman nu suporta prea bine nici excesul informational, care poate induce stresul informational, manifestat prin oboseala, anxietate, iritabilitate, tulburari de somn, palpitatii, dureri precordiale, dureri abdominale, cefalee, ameteli, tremuraturi etc.

Tulburarile produse de calitatea informatiilor. Calitatea informatiilor poate determina, si ea, anumite tulburari, asa cum se intâmpla in cazul psihotraumei, care duce, uneori, la aparitia unor boli psihice reactive ori psihosomatice. Trebuie amintit si delirul de mass media, generat de informatiile vehiculate de presa scrisa sau de mijloacele audio-vizuale, care pot sa dezinformeze ori chiar sa manipuleze colectivitatile umane.

Patogenia informationala a unor boli. Dat fiind rolul deosebit al informatiei in desfasurarea proceselor biologice, organismul uman a devenit un sistem de comunicatii extrem de complicat. Drept urmare, multe boli vor putea fi produse tocmai de tulburarea transmiterii si prelucrarii informatiilor prin organismul uman, iar orice factor patogen ce induce tulburari moleculare si celulare va determina, implicit, tulburari ale informatiei moleculare. Asadar, in spatele diferitelor tulburari substantiale se afla, de obicei, si o tulburare informationala, informatia fiind un fel de parametru ascuns al patologiei umane, mai ales in cazul bolilor neuropsihice, al celor endocrine sau imunitare.

Patologia on-line. Pe lânga patologia comuna, reprezentata de oboseala cronica, de anxietate, depresie, boli psihice reactive si psihosomatice, in care suprasolicitarea informationala poate juca un anumit rol, dezvoltarea vertiginoasa a mijloacelor de comunicatie in masa si, mai ales, a televiziunii si a internetului, a dus la aparitia unor tulburari informationale particulare. S-a aratat ca internetul poate genera dependenta, ceea ce devine mai usor de inteles daca avem in vedere faptul ca informatia determina cresterea secretiei de opioide endogene, putând actiona, astfel, ca un drog. Apare, astfel, dependenta de retea care, intr-o faza ulterioara, poate duce la anumite tulburari psihice, de perceptie vizuala ori de identitate, la confundarea lumii virtuale cu cea reala etc.

Se mai poate vorbi si despre o patologie a televizorului, care genereaza, adesea, oboseala, cefalee, tulburari de somn ori de comportament si chiar convulsii.

Mijloacele de protectie antiinformationala ale organismului uman. Ca si in cazul celorlalti factori patogeni si de risc, organismul uman dispune de o serie de mijloace de protectie antiinformationala, cum sunt, de pilda, pragurile de excitabilitate, acomodarea, filtrarea, inhibitia, atentia, selectionarea, oboseala si somnul. Pe lânga mijloacele biologice, omul si-a elaborat si o serie de principii de igiena informationala, cu ajutorul carora organismul reuseste sa-si pastreze o anumita homeostazie informationala, chiar si in conditiile unei suprasolicitari. Iar tulburarile de natura informationala vor aparea numai atunci când mijloacele de protectie antiinformationala au fost depasite.

Pentru a se proteja de multimea informatiilor ce-l asalteaza, omul a elaborat si anumite solutii tehnice de selectionare a informatiilor necesare, cum sunt programele de cautare pe internet. In perioada post-informationala se prevede posibilitatea ca fiecare om sa-si selecteze doar informatiile de care are nevoie, cel mai probabil prin unirea presei, telefonului, radioului si televizorului cu calculatorul.

In concluzie se poate afirma ca, desi este absolut necesara, informatia poate deveni, in anumite situatii, un factor de risc. De aceea, atunci când se confrunta fie cu anumite simptome, de tipul oboselii, anxietatii, depresiei, palpitatiilor, cefaleei si tulburarilor de somn, fie cu diverse stari psihice reactive ori boli psihosomatice, medicul contemporan trebuie sa caute si o eventuala etiopatogenie informationala a unor asemenea tulburari, intâlnite foarte frecvent in practica medicala.

Adrian Restian Cercet st pr I,
Institutul de Sanatate Publica, Bucuresti
Prof. as. de MF, U.M.F. "Carol Davila" Bucuresti

Rate this article: 
Average: 5 (2 votes)
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: