Anomaliile descoperite întâmplator la examinarile imagistice

Prevalenta si consecintele anomaliilor descoperite intamplator de explorarile imagistice

O’Sullivan JW, Muntinga T, Grigg S, Ioannidis JPA

 

Întrebarea studiului Care este prevalenta anomaliilor descoperite întâmplator la diferitele tipuri de explorare imagistica prin scanare si care sunt efectele acestora?

Metode Au fost cautate în MEDLINE si EMBASE analize sistematice ale studiilor observationale care descriau prevalenta anomaliilor descoperite întâmplator la un test imagistic specific si ale studiilor ce prezentau evolutia leziunilor respective. Datele au fost meta-analizate cu ajutorul unui model al efectelor întâmplatoare, calculandu-se intervalele de incredere (CI) 95% corespunzatoare.

Raspunsul si limitarile studiului Aceasta analiza de tip umbrela a inclus 240 de studii de prima importanta din 20 de sinteze sistematice. Prevalenta anomaliilor gasite accidental a fost mai mica de 5% la tomografia computerizata (CT) toracica pentru embolismul pulmonar la pacientii cu si fara cancer si la tomografia cu emisie de pozitroni a întregului corp sau PET/CT (la pacientii cu si fara cancer). În schimb, astfel de anomalii au fost observate în peste o treime din totalitatea imaginilor obisnuite ale examinarilor prin rezonanta magnetica (RMN) ale inimii, ale CT toracice si ale colonoscopiei cu CT. Rate intermediare au aparut la RMN-urile coloanei vertebrale (22%) si creierului (22%). Prevalenta malignitatii a fost sub 5% în anomaliile detectate intamplator la nivelul creierului, glandei parotide si suprarenale. Anomaliile intestinale în afara colonului, cele ale prostatei si colonului au fost maligne în 10-20% dintre cazuri, pe cand anomaliile renale, tiroidiene si ovariene au fost maligne în circa un sfert dintre cazuri. Modificarile la nivelul sânului au avut procentul cel mai mare de malignitate (42%, CI 95% de la 31 la 54%). Heterogenitatea între studii a fost mare pentru multe dintre aceste evaluari; 15 din 20 de meta-analize au avut valori I2 de peste 50%.

Ce aduce nou prezentul studiu Au fost folosite metode riguroase pentru a cuantifica atat prevalenta anomaliilor descoperite întâmplator la sase investigatii imagistice diferite cat si efectele acestora la nivelul a 12 organe diferite.

Finantarea, conflictele de interese, comunicarea datelor Actualul studiu nu a primit nicio finantare anume. Meta-Research Innovation Center (Centrul de inovare în meta-cercetare) din Stanford (METRICS) a fost finantat de Laura and John Arnold Foundation. Toate datele sunt publicate si accesibile publicului, iar autorii declara ca nu au conflicte de interese.

Înregistrarea studiului Numar PROSPERO: CRD42017075679

COMENTARIU Informatii importante pentru pacientii care doresc sa efectueze investigatii

Dupa cum arata O'Sullivan si colegii sai în articolul de mai sus,1 la investigatiile imagistice sunt descoperite frecvent anomalii neasteptate. Ele pun însa anumite probleme.2-4 Desi majoritatea acestor anomalii nu sunt relevante clinic, atât medicii cât si pacientii prefera sa le investigheze in continuare, nedorind sa accepte nesiguranta legata de diagnostic si de evolutia clinica ulterioara a anomaliei.5

Uneori, o astfel de descoperire poate fi benefica si chiar salvatoare,6 dar poate fi si daunatoare. O leziune suspecta poate duce la monitorizare pe tot parcursul vietii, la continuarea investigatiilor si a controalelor medicale, la tratament nejustificat si chiar la chirurgie radicala, numai ca rezultatul sa fie în final inofensiv.7 Mai mult decât atât, anomaliile neasteptate pot genera (pacientilor si medicilor) o stare de anxietate si neajunsuri financiare, inclusiv consecinte asupra asigurarii medicale si de viata viitoare.4

Daca avem în primul rând obligatia sa nu le facem niciun rau pacientilor, ar trebui sa ne gândim la anomaliile neasteptate ca la niste efecte adverse ale imagisticii medicale si, înainte de a merge mai departe, sa cerem consimtamântul pacientilor în totala cunostinta de cauza.11 Este de apreciat activitatea stiintifica desfasurata de O'Sullivan si colab, prin care au finalizat o analiza herculeana a întregii literaturi de specialitate referitoare la prevalenta ”anomaliilor incidentale”,1 ajutând, astfel la luarea în comun a deciziilor în privinta acestora.4

 

Anomaliile neasteptate pot provoca anxietate si neajunsuri financiare, inclusiv consecinte asupra asigurarilor medicale si de viata viitoare

Procedati cu prudenta

Dupa cum descriu autorii, dificultatea cumularii datelor consta in faptul ca fiecare studiu in parte are variatii ample ale caracteristicilor pacientilor (si diferente mari în ceea ce priveste prevalenta anomaliilor incidentale la grupuri de vârste diferite), ale protocoalelor de imagistica (unele studii au protocoale mai bune decât altele în privinta detectarii modificarilor) si ale definitiilor anomaliilor incidentale (în multe studii definitiile nu sunt explicite, iar variantele normale nu sunt prestabilite).12 În cazul în care medicii comunica aceste date pacientilor, ca sa aiba consimtamântul lor informat pentru investigatia imagistica, ambele parti trebuie sa procedeze cu prudenta si numai dupa întelegerea clara a modului în care au fost obtinute.

            Autorii definesc anomalia incidentala ca ”imagine anormala la un pacient sanatos, asimptomatic sau la unul simptomatic, dar fara sa aiba vreo legatura evidenta cu aceste simptome”.1 Poate ca, în contextul diagnosticelor radiologice, este mai utila formularea ”acele anomalii descoperite întâmplator care pot afecta sanatatea unei persoane”,7 o atare definitie incluzand, pe lânga posibilele malignitati raportate de O'Sullivan si colegi, si alte leziuni potential daunatoare, ca anevrismele cerebrale mari. Un alt beneficiu ar fi ca din prevalentaar fi excluse multe variante normale, trasaturi fiziologice ori leziuni fara relevanta clinica. Diferenta dintre valorile estimate ale prevalentei anomaliilor incidentale prin folosirea celor doua definitii mentionate poate fi de un ordin de marime.12

Daca prevalenta malignitatii în cazul anomaliilor incidentale este utila pentru luarea deciziilor, atât clinicienii cât si pacientii trebuie sa stie ca, uneori, supravietuirea poate fi mai buna în contextul tumorilor maligne ale unui organ decât în cel al formatiunilor benigne ale altuia. De exemplu, supravietuirea globala este mai mica în glioamele benigne decât în malignitatile tiroidei.13, 14 Daca glioamele benigne care se malignizeaza ar fi incluse în ratele malignitatii date în articolul comentat, prevalenta ”tumorilor maligne” ale creierului în rândul anomaliilor incidentale ar creste cu doua ordine de marime.12, 15 Aceasta informatie este importanta, daca ne gândim cât de bulversanta este descoperirea întâmpatoare a glioamelor benigne, desi numarul lor absolut este destul de mic.

            Discutia referitoare la prevalenta anomaliilor incidentale înainte de efectuarea unui test imagistic poate fi benefica în multe situatii, mai ales daca medicii sunt presati sa investigheze.11 Exista si numeroase ghiduri bazate pe dovezi ce ofera recomandari practice pentru solicitarea investigatiilor imagistice;17 respectarea lor intr-o masura mai mare reduce si excesul daunator de diagnostic al unor boli care nu vor provoca niciodata simptome si nu vor scurta viata pacientilor.16

__________________________

Thomas C Booth

tombooth(@)doctors.org.uk

Detalii referitoare la autor pe bmj.com

 

 

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 

Incidental findings on imaging

ORIGINAL RESEARCH Umbrella review

Prevalence and outcomes of incidental imaging findings

A se cita: BMJ 2018;361:k2387

Gasiti articolul la: http://dx.doi.org/10.1136/bmj.k2387          

A se citaBMJ 2018;361:k2611

Gasiti articolul complet cu bibliografie la: http://dx.doi. org/10.1136/bmj.k2611

Autor: 
O’Sullivan JW, Muntinga T, Grigg S, Ioannidis JPA