Cafeaua primeste aviz favorabil pentru sanatate

CERCETARE ORIGINALA Sinteza generala a meta-analizelor efectelor multiple asupra sanatatii

Consumul de cafea si sanatatea

Poole R, Kennedy O J, Roderick P si colab.

 

Întrebarea studiului Care sunt dovezile ce atesta asocierea dintre cafea si diversele efecte asupra sanatatii?

Metode Sinteza globala a actualelor dovezi furnizate de meta-analizele studiilor observationale si interventionale referitoare la consumul de cafea si la orice efect al acesteia asupra sanatatii oricareia dintre populatiile adulte din toate tarile si mediile. Au fost explorate bazele de date PubMed si Embase pâna în iulie 2017.

Raspunsul si limitarile studiului Consumul de cafea a fost mai frecvent asociat cu beneficii decât cu efecte adverse într-o gama variata de afectiuni medicale si la diferite categorii de expunere. Sinteza globala a identificat 201 meta-analize ale cercetarii observationale cu 67 de efecte unice asupra sanatatii si 17 meta-analize ale cercetarii interventionale cu noua efecte unice. Au existat dovezi ale unei asocierii neliniare între aportul de cafea si unele efecte, estimatele sintetizate indicând cele mai mari reduceri ale riscului relativ in cazul unui consum de trei-patru cesti/zi în comparatie cu niciuna, incluzând mortalitatea de toate cauzele (risc relativ 0,83, interval de încredere 95% de la 0,83 la 0,88), mortalitatea cardiovasculara (0,81, de la 0,72 la 0,90) si boala cardiovasculara (0,85, de la 0,80 la 0,90). În comparatie cu aportul scazut, consumul crescut de cafea a fost asociat si cu un risc mai mic de cancer total (0,82, 0,74-0,89) si de câteva cancere specifice, inclusiv cel de prostata (0,88, 0,81-0,96), de piele non-melanom (0,82, 0,74-0,92), de endometru (0,76, 0,69-0,84), melanomul (0,76, 0,64-0,91), cancerul bucal (0,69, 0,48-0,99), leucemia (0,63, 0,41-0,84) si cancerul hepatic (0,50, 0,43-0,58). Consumul a mai fost corelat cu un risc redus al câtorva tulburari neurologice si metabolice. Cele mai mari beneficii în cadrul diferitelor categorii de expunere la cafea au fost gasite în legatura cu afectiunile hepatice. Asocierile nocive au fost, în mare parte, anulate de ajustarea pentru fumat, cu exceptia sarcinii, în care aportul ridicat a fost corelat cu greutatea mica la nastere (raportul probabilitatilor 1,31, interval de încredere 95% 1,03-1,67), nasterea înainte de termen în trimestrul al doilea (1.22, 1,0-1,49) si al treilea (1,12, 1,02-1,22) si pierderea sarcinii (1,46, 1,06-1,99), în comparatie cu consumul scazut sau cu lipsa aportului de cafea. Consumul de cafea a fost asociat si cu riscul de fractura la femei, dar nu si la barbati. Dovezile existente provin, în majoritatea cazurilor, din studiile observationale, fiind semnificative limitele în întelegerea potentialului cafelei de a modifica riscul pentru sanatate.

Ce aduce nou prezentul studiu Se pare ca, bauta în cantitatile obisnuite, cafeaua nu expune sanatatea niciunui risc. Pentru a clarifica daca asocierile observate sunt de tip cauza-efect este necesara efectuarea unor studii clinice controlate, randomizate. Important e ca, în afara sarcinii, cafeaua ar putea fi testata ca o interventie fara risc semnificativ de a face rau. Ar trebui sa fie excluse si femeile cu risc crescut de fractura.

Finantarea, conflictele de interese, comunicarea datelor Actualul studiu nu a primit finantare speciala. Autorii declara ca nu avut sustinere de la nicio organizatie pentru lucrarea trimisa spre publicare. Bibliografie suplimentara disponibila la cerere.

 

Asocierile cele mai nocive si cele mai benefice dintre consumul de cafea crescut versus scazut si efectele specifice asupra sanatatii. Toate estimatele au provenit din reanaliza autorilor, ce nu a luat in calcul nasterea înainte de termen si leucemia. IM =infarctul miocardic

 

COMENTARIU Aportul moderat nu dauneaza, dar abtineti-va de la prajituri!

 

În articolul corelat, Poole si colab. prezinta rezultatele unei sinteze globale a studiilor clinice si observationale privitoare la aportul de cafea si la efectele exercitate asupra sanatatii.1 Ei au constatat ca intre consumul de cafea si majoritatea afectiunilor medicale analizate fie nu exista nicio corelatie, fie era o asociere inversa si au conchis ca, bauta în cantitatile obisnuite, cafeaua pare sa nu fie daunatoare. La aceleasi concluzii au ajuns o recenta analiza sistematica extinsa a efectelor adverse ale consumului de cafeina3 si o analiza globala independenta a aportului de cafea.4

 

Un obicei complex

Oare cafeaua previne bolile cronice si reduce mortalitatea? Pur si simplu, nu stim. Consumul ei este un comportament complex, determinat de norme culturale si asociat cu multiple alte comportamente socioeconomice, alimentare, de stil de viata si de sanatate. Nu întelegem nici de ce diversi oameni încep sa bea cafea, nici de ce unii care obisnuiau sa o consume renunta la acest obicei. Aportul de cafea este asociat cu fumatul, iar în multe studii este necesara o ajustare pentru fumat in vederea identificarii unei asocieri inverse între consumul ei si efectele finale asupra starii de sanatate.5, 6 Fumatul explica, insa, doar o fractiune relativ mica a variabilitatii consumului de cafea, fiind posibil ca multi alti factori (favorabili sau adversi) sa influenteze asocierile relativ slabe observate. De exemplu, evitarea ori reducerea aportului de cafea ca raspuns la deteriorarea starii de sanatate poate explica un efect aparent benefic al consumarii acestei bauturi, dar cauzalitatea inversa poate fi greu de examinat în studiile observationale.7

Mai multe strategii ne pot ajuta sa stabilim daca aportul de cafea are sau nu un impact pozitiv asupra sanatatii. În analiza lor, Poole si colegii sustin ca e nevoie de studii clinice randomizate, desi complexitatea studiilor pe termen lung ale interventiilor comportamentale, dimensiunile mari necesare si costurile ridicate complica fezabilitatea cercetarilor ce verifica prospectiv efectul cafelei asupra obiectivelor finale clinice.

Pot fi utile si analizele randomizate mendeliene,8-10 dar puterea lor este limitata daca trasaturile genetice explica numai o proportie mica a felurilor in care este utilizata cafeaua, iar interpretarea lor este complicata de efectele pleiotropice ale genelor implicate în metabolizarea cafeinei.11 În plus, câta vreme cafeaua decafeinizata si cea normala au, în multe studii, asocieri similare cu obiectivele finale clinice, e posibil ca randomizarea mendeliana bazata pe genele ce influenteaza metabolismul cafeinei sa nu fie de folos în estimarea influentei aportului de cafea.

Sunt necesare si studii menite sa clarifice de ce oamenii încep sa bea cafea, de ce se renunta si care sunt factorii asociati cu aportul de cafea. Este de dorit ca viitoarele cercetari sa obtina mai multe informatii detaliate cu privire la tipul de bauturi pe baza de cafea ingerate si la circumstantele asociate cu consumul lor, pentru ca rezultatele lor sa poata fi generalizate pe scara larga la toate tipurile de cafea.

Oare ar trebui medicii sa recomande consumul de cafea pentru prevenirea bolilor? Ar fi bine ca oamenii sa înceapa sa bea cafea din motive de sanatate? Raspunsul la ambele întrebari este ”nu”. Studiile si impactul asupra sanatatii ofera, insa, dovezi atât de ferme si constante, încât putem fi linistiti ca, în general, bautul cafelei nu este daunator, chiar daca se impun unele precautii.

Posibile efecte nocive în sarcina

În primul rând, unele subgrupuri de populatie pot avea un risc mai mare de aparitie a unor efecte adverse. Poole si colab. au identificat câteva asocieri daunatoare între aportul de cafea si evolutia sarcinii, incluzând un risc mai mare de greutate mica la nastere, pierderea sarcinii si nasterea prematura în trimestrele al doilea si al treilea. Totodata, bautul cafelei a fost asociat cu un risc crescut de fractura la femei, fapt ce trebuie adus la cunostinta gravidelor si a pacientelor cu risc marit de fractura.

            În al doilea rând, pentru multe obiective finale clinice, cel mai mic risc de boala este asociat cu un aport de trei pana la cinci cesti cu cafea pe zi. Exista un grad substantial de incertitudine în privinta efectelor unor niveluri mai mari de consum – de aceea, concluziile cu privire la aportul de cafea trebuie sa indemne la moderatie.

            În fine, cafeaua este adesea consumata împreuna cu produse bogate în glucide rafinate si grasimi nesanatoase, ce pot contribui în mod independent la rezultate clinice nefavorabile. Chiar tinând cont de aceste precautii, aportul moderat de cafea pare sa fie remarcabil de nedaunator, putând fi inclus în dieta sanatoasa a majoritatii adultilor.12

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 

COMMENTARY Moderate intake is safe, but hold the cake

A se cita: BMJ 2017;359:j5356

Gasiti articolul la: http://dx.doi.org/10.1136/bmj.j5356

Traducere: 
Dr. Roxana Tucra
Autor: 
Poole R, Kennedy O J, Roderick P si colab.