Migrena si riscul de boli cardiovasculare

CERCETARE ORIGINALA Studiu de cohorta pereche bazat pe populatia daneza

Migrena si riscul de boli cardiovasculare

 

Întrebarea studiului Care sunt riscurile de infarct miocardic, accident vascular, boala arteriala periferica, tromboembolism venos, fibrilatie atriala sau flutter atrial si insuficienta cardiaca la pacientii cu migrena si în cadrul unei cohorte din marea masa a populatiei?

Metode Acesta a fost un studiu de cohorta danez, bazat pe populatie, al pacientilor cu un prim diagnostic de migrena (1995–2013). Pentru fiecare pacient au fost extrase din marea masa a populatiei cate 10 persoane fara migrena, care aveau caracteristici comparabile cu cele ale subiectului în ceea ce priveste vârsta, sexul si anul calendaristic. Valorile ajustate ale raportului probabilitatilor (hazard ratio) pentru comorbiditati au fost calculate utilizând regresia Cox.

Raspunsul si limitarile studiului Dupa 19 ani de urmarire, incidentele cumulative per 1 000 de persoane, pentru cohorta cu migrena versus marea masa a populatiei, au fost 25 v 17 pentru infarctul miocardic, de 45 v 25 pentru accidentul vascular ischemic, 11 v 6 pentru accidentul vascular hemoragic, 13 v 11 pentru boala arteriala periferica, 27 v 18 pentru tromboembolismul venos, 47 v 34 pentru fibrilatia atriala sau flutterul atrial si 19 v 18 pentru insuficienta cardiaca. Corespunzator, migrena a fost corelata direct proportional cu infarctul miocardic, cu accidentul vascular ischemic si cel hemoragic, precum si cu tromboembolismul venos si cu fibrilatia atriala sau flutterul atrial. Nu a fost observata nicio asociere semnificativa cu boala arteriala periferica sau cu insuficienta cardiaca. Existau corelatii mai stranse la scurt timp, nu pe termen lung, dupa diagnostic, la pacientii cu aura mai degraba decât la cei fara aura, si mai mult la femei decât la barbati. Nu putem exclude posibilitatea ca unele evenimente (accidentele vasculare) sa fi fost, de fapt, cazuri de migrena diagnosticata gresit.

Ce aduce nou prezentul studiu Migrena a fost asociata cu riscuri crescute de infarct miocardic, de accident vascular ischemic si hemoragic, de tromboembolism venos si de fibrilatie atriala sau flutter atrial. Migrena poate fi un important factor de risc pentru cele mai multe boli cardiovasculare.

Finantarea, conflictele de interese, comunicarea datelor Studiul a fost sustinut financiar de Aarhus University si de Program for Clinical Research Infrastructure stabilit de Fundatiile Lundbeck si Novo Nordisk.

COMENTARIU Masurile de reducere a riscului sunt mult întârziate

Migrena este o afectiune neurovasculara foarte frecventa, ce afecteaza aproximativ 15% din marea masa a populatiei1, în principal segmentul feminin, si care în 2016 a constituit a doua cauza principala a perioadei globale din viata (ani) traita cu dizabilitate.2 In ultimele decenii a fost bine stabilita o legatura între migrena si accidentul vascular ischemic,3 în special la persoanele care prezinta migrena cu aura. Tot mai numeroase dovezi arata ca migrena este si un important indicator al riscului de producere a unor evenimente vasculare de tip non-stroke, în special a infarctului miocardic,4 iar la ora actuala se crede ca migrena este un marker al riscului în scorul de anticipare QRISK3 al bolii cardiovasculare.5

În acelasi numar al revistei, Adelborg si colab. evalueaza corelatia dintre migrena si riscul de boala cardiovasculara, tromboembolism venos, fibrilatie atriala sau flutter atrial si insuficienta cardiaca în marea masa a populatiei daneze.6 Ei au asociat mai mult de 51 000 de pacienti cu migrena cu peste 510 000 de persoane fara migrena. Dupa 19 ani de urmarire, subiectii cu migrena erau mai predispusi sa intruneasca toate criteriile de evaluare finala, cu exceptia bolii arteriale periferice si a insuficientei cardiace. Asocierile erau mai puternice în decursul unui an de la stabilirea diagnosticului de migrena, pentru migrenele cu aura, in randul femeilor.

Actualmente avem destule dovezi ca migrena trebuie luata în serios ca marker important al riscului cardiovascular. Ramâne neclar in ce masura chiar migrena este problema sau daca boala constituie indicatorul unei alte cauze preexistente. Din perspectiva pacientului, aceasta informatie, cuplata cu lipsa dovezilor oricarei solutii posibile pentru a reduce riscul cardiovascular, genereaza sentimente de anxietate, neajutorare si frustrare.

 

Stigmatul/etichetarea si nesiguranta

Persoanele care traiesc cu migrena episodica sau cronica se straduiesc ca afectiunea lor, adesea stigmatizata, sa le fie recunoscuta oficial, sa înteleaga care sunt factorii declansatori in cazul lor, sa identifice tratamentul eficient si/sau strategiile de preventie, sa-si gestioneze comorbiditatile psihiatrice si psihologice.8 Pacientele cu migrena, în special, continua sa primeasca de la medicii lor mesaje derutante, având în vedere faptul ca ramân destule necunoscute cu privire la cea mai buna strategie hormonala contraceptiva9 si ca nu exista studii de referinta care sa fi evaluat riscul de accident vascular asociat cu utilizarea unor doze scazute de estrogen de catre femeile cu migrena.10

Actualmente, dovezile adunate determina clinicianul sa-si avertizeze pacientele (corect) ca, din cauza migrenei, sunt expuse unui risc serios de producere a unor evenimente cardiovasculare. Simpla consiliere a acestei populatii de pacienti de a reduce alti factori de risc vascular pare a fi un demers facut la intamplare.

La adultii cu hipertensiune, antihipertensivele prescrise si modificarile stilului de viata sunt eficiente în reducerea riscului cardiovascular.11 Ar putea oare persoanele cu migrena sa prezinte o diminuare similara a riscului cardiovascular si daca frecventa sau severitatea migrenei lor este redusa? Pur si simplu, nu stim.

Stabilirea unei legaturi între migrena si riscul cardiovascular a fost un prim pas important. Avem insa urgent nevoie de dovezi din studii atent proiectate pentru a obtine o baza de date necesara stabilirii recomandarilor si strategiilor clinice care scad riscul de boala cardiovasculara pentru persoanele cu migrene.

Din nefericire, finantarea pentru cercetarea dedicata studiului migrenei a fost serios neglijata. Analizele realizate în cadrul US National Institutes of Health (NIH – Institutele Nationale de Sanatate) din SUA arata ca, în 2015, fondurile pentru cercetarea referitoare la migrena erau cu mult mai reduse decât cele pentru alte boli cu un impact comparabil si chiar mai scazut (cuantificat în ani de viata ajustati in functie de dizabilitate – DALY).12 Este probabil ca datele oficiale sa subestimeze povara totala a bolii asociata cu migrena; abia în 2016, studiul Global Burden of Disease a început sa includa în mod corespunzator migrena ce apare in contextul abuzului de analgezice. În acel an, cercetarea cu privire la migrena (45 121 900 DALY globali) a primit 18 000 000 $ (13 000 000 £) din fondurile NIH, în timp ce epilepsia (13 492 299 DALY globali) a beneficiat de 153 000 000 $.13, 14

 

Simpla consiliere a acestei populatii de pacienti

de a reduce alti factori de risc vascular

pare a fi un demers la intamplare 

 

Mortalitatea masurabila

Mai important este ca devine tot mai evidenta asocierea dintre migrena si un risc masurabil de deces cardiovascular, iar aceste decese atribuibile unui factor determinant nu sunt incluse în estimarile DALY privitoare la migrena. Riscul de mortalitate cardiovasculara anuala este relativ scazut in cazul migrenei, dar se poate acumula de-a lungul deceniilor de expunere individuala la migrene, care il accentueaza. Mai mult, având în vedere faptul ca migrena este prevalenta in randul adultilor tineri, decesele din cauza bolii cardiovasculare asociate, chiar si cele rare, pot determina o crestere a numarului de ani de viata pierduti intr-o masura mai mare decât decesele de pe urma maladiilor cu o prevalenta mai ridicata la populatiile mai în vârsta (de exemplu, cancerul de ovar).

Trebuie sa stabilim de urgenta ce strategii specifice reduc riscul aditional de boala cardiovasculara printre persoanele cu migrena si ce efect ar putea avea scaderea frecventei atacurilor. Este imperios necesar ca agentiile de cercetare publice sa actioneze rapid, investind în studii prospective destinate concretizarii acestui scop.

_________________________

Tobias Kurth

tobias.kurth(@)charite.de

Jessica L Rohmann

Robert E Shapiro

Detaliile despre autori sunt pe bmj.com

 

COMMENTARY

Action to reduce risk is long overdue

A se ciat: BMJ 2018;360;k275

Gasiti versiunea completa cu bibliografie pe http://dx.doi.org/10.1136/bmj.k275

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 

Migraine and risk of cardiovascular diseases

ORIGINAL RESEARCH

Danish population based matched cohort study

Migraine and risk of cardiovascular diseases

A se cita: BMJ 2018;360:k96

Gasiti articolul la http://dx.doi.org/10.1136/bmj.k96

Traducere: 
Dr. Raluca Deliu
Autor: 
Adelborg K, Szepligeti SK, Holland Bill si colab.