Doar o singura tigara pe zi creste riscul cardiovascular

CERCETARE ORIGINALA Meta-analiza a 141 de studii de cohorta din 55 de prezentari de studii

Consumul scazut de tigari si riscul aparitiei bolii coronariene si a accidentului vascular cerebral

 

Întrebarea studiului Care este riscul de aparitie a bolii coronariene si a accidentului vascular cerebral in cazul fumatului lejer (una pâna la cinci tigari pe zi) comparativ cu cel al unui numar de 20 de tigari pe zi?

Metode Aceasta a fost o sinteza sistematica a unor studii prospective de cohorta (55 de publicatii continând 141 de studii). Pentru fiecare studiu au fost estimate riscurile relative corelate cu consumul zilnic a una, cinci sau 20 de tigarete folosind modelul regresiei. Riscurile relative au fost ajustate cel putin pentru vârsta si, adesea, pentru alti factori de confuzie. Parametrul principal a fost riscul excesiv pentru consumul unei tigari pe zi ca proportie a celui atribuit fumatului a 20 de tigari pe zi, estimat a fi de circa 5%, presupunandu-se ca exista o relatie liniara între risc si consum (asa cum se vede în cazul cancerului pulmonar). Au fost realizate analize separate pentru fiecare combinatie dintre sexul subiectului si patologia sa.

Raspunsul si limitarile studiului Pentru boala coronariana, barbatii care au fumat o singura tigara pe zi au avut 46% din riscul excesiv calculat pentru consumul a 20 de tigari pe zi (53% folosind doar riscurile relative ajustate pentru mai multi factori), iar femeile 31% din riscul excesiv (38%, utilizând riscuri relative multiple ajustate pentru alti factori). Pentru accidentul vascular cerebral, fumatul unei tigari pe zi a implicat 41% si, respectiv, 34% din riscul excesiv al barbatilor si femeilor care fumau 20 de tigari pe zi (64% si 36%, folosind riscuri multiple ajustate pentru alti factori). Limitarea principala a constat in faptul ca s-a preferat utilizarea datelor compactate, nu a celor colectate de la fiecare subiect in parte.

Ce aduce nou prezentul studiu Fumatul a circa o tigara pe zi comporta un risc de producere a bolii coronariene si a accidentului vascular cerebral mult mai mare decât cel asteptat, reprezentand circa jumatate din cel asociat cu consumul a 20 de tigari pe zi. Nu exista un nivel sigur al fumatului pentru riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare. Fumatorii ar trebui sa-si abandoneze obiceiul folosind mijloace adecvate de suport, daca este necesar, pentru a reduce substantial riscul celor doua patologii importante intalnite frecvent.

Finantarea, conflictele de interese, comunicarea datelor Actualul studiu a fost finantat printr-o bursa acordata de Cancer Reasearch UK (C444/A15953).

COMENTARIU Numai oprirea completa a fumatului va proteja populatiile de mostenirea toxica a tutunului

 

Orice ipoteza ca reducerea fumatul protejeaza împotriva bolilor de inima sau a accidentului vascular cerebral a fost eliminata de aceasta impresionanta meta-analiza a studiilor observationale efectuata de Hackshaw si colegii sai.1

Rezultatele sunt convingatoare. Fumatul unei singure tigari pe zi a fost asociat cu o crestere a riscului de boala coronariana de la 48% (toate studiile) pâna la 74% (studiile ce au luat în considerare si alti factori în afara de vârsta si sexul subiectilor) la barbati, si de la 57% pâna la 119% la femei, precum si cu o majorare a riscului de accident vascular cerebral cu aproximativ 30% la ambele sexe.

Consumul unei singure tigari pe zi a fost responsabil pentru jumatate din riscul excesiv de boala coronariana asociat cu fumatul a 20 de tigari pe zi la barbati si pentru o treime din acelasi risc la femei. In cazul accidentului vascular cerebral, obiceiul de a fuma o tigara pe zi a reprezentat aproximativ o treime din riscul asociat unui consum zilnic de 20 de tigari.

Exista circa 900 de milioane de fumatori în întreaga lume.2 Daca tendintele vor urma acelasi curs, fumatul va genera în acest secol un miliard de morti premature.3 Boala cardiovasculara, nu cancerul, se coreleaza cu cel mai mare risc de mortalitate asociat fumatului, provocând aproximativ 48% din decesele premature determinate de consumul de tutun.4

Riscul substantial al bolilor coronariene asociat cu expunerea ”scazuta” la fumul de tutun a fost evidentiat pentru prima data prin 1990. În ciuda nivelurilor mai scazute de expunere la fum decât fumatul activ, într-o meta-analiza de referinta din The BMJ, Law si colegii au calculat o crestere a riscului de boala coronariana cu 30% în rândul persoanelor care, desi nu au fumat niciodata, au fost expuse fumatului pasiv (19 studii), si cu 39% în rândul celor care fumau o singura tigara pe zi (cinci studii).5

Se cunosc foarte multe date privitoare la mecanismele biologice care determina un grad ridicat al riscului relativ de aparitie a bolii coronariene asociat cu nivelurile scazute ale fumatului si cu expunerea pasiva la fumul de tigara.6, 7 Exista o relatie extrem de neliniara între expunerea la particulele fine (MP2,5) din fumul de tigara si din factorii poluanti ai mediului înconjurator si efectele lor adverse asupra sistemelor cardiovasculare si pulmonare, incluzând stresul oxidativ sistemic, disfunctia vasculara inflamatorie, cresterea activarii trombocitelor si vâscozitatea sângelui, ateroscleroza, boala cardiaca ischemica, modificarea functiei cardiace autonome.7

Barnoya si Glantz au relatat, într-o sinteza publicata in 2005, ca: ”Se acumuleaza rapid dovezi conform carora sistemul cardiovascular, trombocitele si functiile endoteliale, rigiditatea arteriala, ateroscleroza, stresul oxidativ, inflamatia, variabilitatea frecventei cardiace, metabolismul energetic si teritoriul infarctului sunt deosebit de sensibile la toxinele generate de fumatul pasiv. Efectele fumatului pasiv, fie el si de scurta durata (de la câteva minute la mai multe ore), sunt adesea la fel de importante (în medie, între 80% si 90%) ca si cele ale fumatului cronic activ.”8

 

Principalele complicatii

Riscul cardiovascular ridicat asociat utilizarii foarte scazute a tigarilor influenteaza considerabil sanatatea publica. În primul rând, fumatul lejer, cel ocazional si consumul unui numar mai mic de tigari se coreleaza cu un substantial risc de aparitie a bolilor cardiovasculare. Numai sistarea completa are rol protector si trebuie sustinuta prin toate masurile si politicile de prevenire.

            În al doilea rând, fumatul pasiv este, în esenta, o alta forma a fumatului, ce prezinta un risc cardiovascular substantial. Legile cu privire la fumatul în locurile publice, actualmente frecvent aplicate în tarile dezvoltate, duc la reducerea considerabila a numarului de spitalizari (cu aproximativ 15%) pentru bolile cardiace, cerebrovasculare si pulmonare9 si ar fi prudent ca exemplul lor sa fie urmat si de statele cu un nivel economic mai redus. Ingrijorator este si consumul de marijuana si de heesha (narghilea), deoarece arderea incompleta a substantelor organice produce reziduuri chimice foarte toxice, cu consecinte grave asupra starii de sanatate.10

            În al treilea rând, noile produse cu tutun, precum tigarile electronice si cele fara gudron, pot fi corelate cu un risc substantial de instalare a bolilor de inima si a accidentului vascular cerebral. Tigaretele electronice, desi presupun niveluri scazute de substante cancerigene, continua sa expuna utilizatorii la niveluri ridicate de particule ultrafine si alte toxine ce pot accentua semnificativ riscul cardiovascular.11 O cantitate mai mica de substante toxice generate de tigarile fara gudron nu implica faptul ca aceste produse sunt mai sigure.12, 13 Pentru astfel de produse ar trebui sa fie amânata aprobarea reglementarilor.14 Nu ne putem permite sa asteptam mai multe decenii ca sa adunam dovezi legate de bolile, dizabilitatile si decesele provocate de noile produse din tutun si nicotina.

În fine, e-tigaretele si produsele fara gudron nu ar trebui sa fie promovate pentru ”reducerea riscurilor”, pe motiv ca acestea îi determina pe oameni sa fumeze mai putine tigari,15 fiindca scaderea modesta a consumului de tigari este putin probabil sa aiba beneficii semnificative pentru sanatate, iar utilizarea atat a tigaretelor cat si a tigarilor electronice poate expune fumatorii la cresterea riscurilor totale. Mai mult, e-tigarile reduc ratele de renuntare la fumat,11 iar comercializarea produselor din tutun presupuse a fi mai sigure pare sa recruteze si sa impatimeasca noi generatii de tineri fumatori.16, 17

            Mesajul pentru fumatori este ca orice expunere la fumul de tigara este prea mare. Cel adresat autoritatilor de reglementare care se ocupa de produsele noi cu ”risc redus” este ca orice sugestie de reducere a bolilor coronariene si a accidentului vascular cerebral determinata de utilizarea acestor produse este prematura.

 

Kenneth C Johnson

Ken47Johnson[@]gmail.com

Detalii despre autor pe bmj.com

 

COMMENTARY

Only total cessation will protect people and populations from tobacco’s toxic legacy

A se cita: BMJ 2018;360:k167

Gasiti versiunea completa a articolului cu  bibliografie la http:// dx.doi.org/10.1136/bmj.k167

Distributia riscului excesiv de risc pentru consumul uneia sau a cinci tigari pe zi, fiecare în legatura cu fumatul a 20 de tigari pe zi, utilizând rezultatele obtinute în cadrul studiului (liniile orizontale arata media)

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 

Just one cigarette a day increases cardiovascular risk

ORIGINAL RESEARCH

Meta-analysis of 141 cohort studies in 55 study reports

A se cita: BMJ 2018;360:j5855

Gasiti articolul la http://dx.doi.org/10.1136/bmj.j5855

Traducere: 
Dr. Diana Turcu
Autor: 
Hackshaw A, Morris JK, Boniface S, Tang JL, Milenković D