Endometrioza

Endometrioza este o afectiune relativ frecventa, potential debilitanta, ce afecteaza femeile de vârsta reproductiva. E greu sa i se stabileasca prevalenta, în primul rând pentru ca manifestarile clinice variaza considerabil, iar în al doilea rând, deoarece singurul test demn de încredere este laparoscopia, ce permite vizualizarea si confirmarea histologica a depozitelor endometriozice. Studiile bazate pe analiza populatiilor consemneaza o prevalenta de aproximativ 1,5%, fata de 6-15%, cat raporteaza cele efectuate în spitale.1 Endometrioza poate fi asimptomatica, iar în cazul femeilor simptomatice, semnele bolii apar devreme în viata reproductiva si se amelioreaza dupa menopauza. Pe termen lung, forma simptomatica poate avea un impact negativ asupra relatiilor personale, a calitatii vietii si a productivitatii muncii. Un sondaj european efectuat pe aproape 1 000 de femei a aratat ca, in medie, costul anual per pacienta este de circa 1 000 € (822 ₤, 1 380 $), doua treimi din cuantumul cheltuielilor datorându-se pierderii productivitatii.2 Cel mai important factor predictiv al costurilor legate de ingrijirea sanatatii il constituie scaderea calitatii vietii, ce s-a dovedit a fi cea mai accentuata in randul femeilor care prezinta durere, infertilitate si boala persistenta.3 Articolul de fata descrie evaluarea clinica, implicatiile si managementul endometriozei în sistemul de asistenta medicala primara.

 

Ce este endometrioza?

Endometrioza este o afectiune inflamatorie beninga, dependenta de estrogen, caracterizata prin ectopia glandelor si a stromei endometriale, adesea insotita de fibroza. In mod normal, respectivele glande si stroma se gasesc în cavitatea pelvina, dar pot fi întâlnite si pe colon, diafragm, ombilic si in cavitatea pleurala. Exista trei subtipuri de endometrioza: leziuni peritoneale superficiale, leziuni infiltrate profund si endometrioame (chisturi) care contin sânge si tesut asemanator celui endometrial. Simptomele variaza considerabil, dar cel mai adesea presupun durere în cursul actului sexual (dispareunie profunda), înaintea si/sau în timpul menstruatiei (dismenoree), la nivelul vezicii urinare si al colonului. precum si durere pelvina cronica. Boala in speta se asociaza, de regula, cu infertilitate, multe dintre femeile asimptomatice putând fi diagnosticate în cursul investigatiilor pentru infertilitate.

 

Care sunt cauzele endometriozei?

Nu se cunoaste patogeneza endometriozei, dar teoriile de referinta mentioneaza menstruatia retrograda, imunitatea alterata, metaplazia epiteliului germinal si metastazarea. Cercetarile recente au sugerat, de asemenea, faptul ca boala ar putea fi de origine genetica ori ca s-ar datora unor anomalii la nivelul celulelor stem.5 Studiile asupra familiilor si gemenilor sustin destul de ferm existenta unei componente ereditare, insa nu a fost identificata nicio gena specifica, iar la ora actuala nu sunt disponibile teste genetice. Rezultatele studiilor de asociere pangenomica sprijina componenta mostenita a maladiei.6

 

Care este evolutia naturala a endometriozei?

Evolutia naturala a formei simptomatice a bolii este dificil de evaluat, deoarece aproape toate adolescentele afirma ca au dureri menstruale, iar fara o testare invaziva nu este posibila excluderea diagnosticului de endometrioza. Nu este clar daca avem de-a face cu o afectiune progresiva si, daca o atare ipoteza ar fi valabila, nu se cunosc factorii care ii regleaza evolutia. Studiile observationale efectuate pe femeile infertile netratate sugereaza ca depozitele pot regresa spontan la aproape o treime din paciente, iar la circa 50% dintre ele boala avanseaza în decurs de 6-12 luni.7 La fel de neclar este daca tratamentul instituit precoce ii reduce sau nu progresia.

 

Exista alte boli asociate în mod frecvent cu endometrioza?

Datele obtinute de la grupuri selectionate, precum Endometriosis Association, reflecta o crestere a tendintei de declarare a unor probleme de sanatate – de pilda, boli autoimune, oboseala cronica, alergii, astm, fibromialgie. Chiar daca endometrioza este o afectiune benigna, exista o asociere redusa, dar constanta între cea confirmata histopatologic si cancerul ovarian endometroid. O recenta metaanaliza a aratat ca endometrioza aproape dubleaza riscul diagnosticarii cancerului ovarian.8

 

Cand trebuie suspectata existenta endometriozei?

Prezentarea clinica a endometriozei este foarte variabila si se coreleaza slab cu extinderea bolii (tabelul 1). Aspectele clinice cheie care ar trebui sa creasca suspiciunea includ: durere pelvina, cu debut la scurt timp dupa prima menstruatie, si infertilitate. Dat fiind faptul ca putine femei doresc tratament pentru infertilitate, anamneza trebuie sa cuprinda durata de timp pâna la prima sarcina sau diagnostice anterioare de infertilitate.

 

Durerea

Endometrioza este cea mai frecventa cauza de durere pelvina cronica. Durerea poate afecta si alte zone decât pelvisul, nu are întotdeauna un caracter ciclic si este adesea localizata în partea inferioara a coloanei vertebrale. Simptomele tipice cuprind dismenoreea, dispareunia, dischezia (durerea pelvina în timpul defecatiei), disuria (durerea în timpul urinarii) si durerea pelvina cronica. Un studiu caz-martor efectuat în sistemul de îngrijire primara1 a aratat ca, atunci cand si-au consultat medicul generalist de-a lungul a trei ani înainte de diagnostic, femeile cu endometrioza au acuzat: dismenoree (25% dintre ele), simptome urinare (24%), simptome legate de actul sexual (11%), sângerari rectale sau dischezie (2%) si durere pelvina (16%). În total, 58% dintre pacientele cu endometrioza aveau dureri abdomino-pelvine. Atari simptome pot fi prezente, dar incomparabil mai rar, si la femeile fara endometrioza. Comparativ cu acestea, cele afectate aveau un risc mai mare de a raporta dismenoree (de 10 ori), simptome ale tractului urinar (de doua ori), simptome legate de actul sexual (de sapte ori), sângerari rectale sau dischezie (de doua ori) si dureri pelvine (de 13 ori).1 O sinteza sistematica a aratat ca asocierea dintre sindromul vezicii urinare dureroase/cistita interstitiala afecteaza aproape doua treimi din femeile cu endometrioza si durere pelvina.9

Este posibil ca, datorita pozitionarii, nodulii infiltrati profund sa fie responsabili de simptome dureroase mai specifice, precum dispareunia profunda, dar se pare ca nu exista nicio asociere clara între intensitatea durerii si extinderea endometriozei. Mecanismul prin care endometrioza determina durere nu este bine cunoscut, dar ar putea include stimularea hormonala a depozitelor, stimularea cailor neurale, inflamatia, sângerarea locala sau o combinatie a lor. Sensibilizarea sistemului nervos central la durere poate contribui la durerea pelvina cronica chiar si în absenta stimularii.

 

Infertilitatea  

Se estimeaza ca 25-50% din femeile cu infertilitate au endometrioza si circa 30-50% dintre cele cu endometrioza au infertilitate.5 Mecanismele care leaga endometrioza si infertilitatea sunt putin întelese si nu a putut fi stabilita o relatie cauzala. Chiar si endometrioza usoara poate afecta fertilitatea, iar forma severa a bolii poate sa duca la aparitia aderentelor tubare, sa reduca rezerva ovariana, calitatea oocitelor si embrionului si sa afecteze implantarea ovulului fecundat.5 Endometrioza poate afecta fertilitatea prin tulburarea functiilor trompelor falopiene, transportului embrionului si endometrului eutopic.

 

Ce examene clinice sunt utile în diagnosticarea endometriozei?

Examenul clinic nu poate pune un diagnostic definitiv, dar durerea aparuta în timpul examenului vaginal, nodulii duri în partea posterioara a fornixului si imobilitatea uterului, în special daca este fixat retrovers, constituie indicatii de diagnostic. Dintr-un studiu care a comparat performantele examinarii clinice, ecografiei transvaginale si rezonantei magnetice a reiesit ca examenul bimanual nu are sensibilitate si specificitate în diagnosticul endometriozei, precizia lui fiind de sub 50%. Ecografia transvaginala a fost superioara rezonantei magnetice atat ca sensibilitate (95% v 76%) si specificitate (98% v 68%) cat si ca exactitate (97% v 71%).10

 

Care este rolul imagisticii în diagnosticul endometriozei?

Ecografia  

O sinteza sistematica a aratat ca ecografia transvaginala poate identifica endometrioamele, aderentele si lichidul din cavitatea pelvina,11 iar endometrioza ovariana prezinta caracteristici ecografice clare si reproductibile.12 Ecografia nu poate detecta depozitele endometrice mici (<1 cm) sau infiltratiile profunde. Ecografia transvaginala, realizata dupa pregatirea colonului, si cea transrectala pot depista leziunile infiltrative de la nivelul colonului, vezicii si fundului de sac rectovaginal.13 Nu sunt indicate nici screeningul de rutina, prin ecografie transvaginala, pentru cancerul ovarian efectuat, nici testele de sange de tipul celui pentru determinarea CA125.

 

Rezonanta magnetica (IRM)

IRM poate fi utilizata pentru identificarea depozitelor endometriotice subperitoneale, desi ele pot fi mascate de anatomia distorsionata sau de endometrioame. Expertii sugereaza rolul acestui examen imagistic în diagnosticarea endometriozei cu infiltrare profunda, iar folosirea substantelor de contrast administrate sub forma de clisma poate contribui la detectarea invaziei colorectale joase.14 Din studiile comparative reiese, însa, ca IRM are o precizie mai mica decât ecografia transvaginala în detectarea endometriozei.10

 

Exista biomarkeri utili în diagnosticul endometriozei?

Pentru diagnosticul femeilor simptomatice cu rezultate normale la ecografia pelvina ar putea fi util un test diagnostic neinvaziv pentru endometrioza. Desi au fost propusi peste 100 de biomarkeri potentiali pentru endometrioza, o sinteza sistematica a aratat ca niciunul nu s-a dovedit a fi util din punct de vedere clinic.15 Unii biomarkeri nu au specificitate; asa este, de pilda, CA125, si nu este recomandata verificarea lui de rutina. La fel, desi endometrul eutopic difera la femeile cu endometrioza, nu a fost identificat niciun test capabil sa diagnosticheze endometrioza pe piesele obtinute prin biopsie.

 

Care sunt indicatiile laparoscopiei?

Existenta durerilor în timpul menstruatiei nu indica neaparat prezenta unei patologii, dar consensul recomanda efectuarea laparoscopiei atunci cand simptomele sunt severe si/sau persistente în ciuda tratamentului medicamentos, precum terapia prin contraceptive combinate.16 Laparoscopia poate fi indicata pentru investigarea infertilitatii la femeile asimptomatice. Patenta trompelor uterine poate fi explorata în ambulator prin ecografia histero-salpingo-contrast (HyCoSy) sau prin histerosalpingografie, dar este putin probabil sa fie identificata astfel boala pelvina. Femeile cu durere pelvina cronica declara si ca, odata confirmat diagnosticul de endometrioza, au constatat beneficii la nivel emotional, social, precum si asupra eficientei profesionale.17 Diagnosticul se pune prin vizualizarea laparoscopica si poate fi sprijinit de confirmarea histopatologica. Depozitele endometriotice clasice au fost descrise ca ”leziuni similare arsurilor determinate de praful de pusca”, dar prezenta lor este, adesea, mai dificil de sesizat, avand aspectul unor vezicule transparente, ce pot fi ratate de medicii chirurgi începatori. Conform American Society for Reproduc­tive Medicine (Societatea Americana de Medicina Reproductiva), leziunile identificate în timpul laparoscopiei pot fi incadrate în patru categorii (minime, usoare, moderate si severe), insa un atare sistem de stadializare este slab corelat cu simptomele clinice.

 

Cum poate fi tratata endometrioza?

Tratamentul endometriozei depinde de severitatea simptomelor, de planificarea reproductiva, de vârsta si antecedentele patologice ale pacientei, ca si de efectele secundare ale interventiilor chirurgicale si/sau ale medicatiei. O sinteza a 19 analize Cochrane rezuma ambele tipuri de abordari terapeutice.18

Tratamentul medicamentos pentru ameliorarea durerii prin suprimarea endometriozei

Supresia ovariana poate reduce activitatea bolii si durerea. O sinteza sistematica a confirmat eficacitatea tratamentului combinat cu contraceptive hormonale si progesteron continuu, care cuprinde medroxiprogesteron acetat, noretisteron, ciproteron acetat (sau dienogest), pentru durerea asociata endometriozei.18

A doua linie de tratament include agonisti GnRH (gonadotrophin releasing hormone – hormonul de eliberare a gonadotropinei) si levonorgestrel, livrat prin intermediul unui dispozitiv de eliberare intrauterina (DEI).18 Danazolul si antiprogesteronul gestrinon n-ar trebui sa fie utilizate fiindca efectele lor secundare au o pondere mai mare decat cea a beneficiilor. Supresia ovariana cu agonisti GnRH amelioreaza simptomele, dar induce manifestari vasomotorii la majoritatea femeilor, iar folosirea lor prelungita (timp de peste sase luni) poate duce la demineralizare osoasa. Studiile prospective au aratat ca pierderea osoasa este reversibila si ca tratamentul simultan cu un regim terapeutic de substitutie hormonala (HRT) pe baza de estrogen si progesteron in doze mici sau cu tibolon ii poate extinde utilizarea fara a reduce eficacitatea tratamentului.19 Studiile randomizate au furnizat un cuantum limitat de dovezi capabile sa ateste ca un tratament de supresie a ovulatiei este mai eficace decat altul asupra durerii,18 iar în practica clinica optiunea terapeutica este ghidata, de obicei, de tolerabilitatea alternativelor existente. Uneori, agonistii GnRH sunt folositi pentru a ”testa” cum ar putea raspunde o pacienta la menopauza indusa chirurgical, dar deocamdata nu se stie ce valoare predictiva are o atare abordare (tabelul 2). 

 

Analgezia pentru durerea asociata endometriozei

Analgezicele – de pilda, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) – sunt frecvent prescrise pentru durerea din endometrioza, insa exista putine dovezi privitoare la eficacitatea lor fata de placebo.18

 

Noi tratamente medicale pentru endometrioza

O sinteza sistematica a aratat ca inhibitorii de aromataza, ce inhiba conversia testosteronului în estrogen, reduc eficient severitatea durerii din endometrioza, dar pe baza datelor existente,  insuficiente, nu se poate stabili daca administrarea lor pe termen lung este superioara actualelor tratamente endocrine din punct de vedere al efectului antialgic, al influentelor nocive si al satisfactiei pacientelor.20 Efectele secundare hipoestrogenice ale inhibitorilor de aromataze le pot limita utilizarea. Actualmente sunt in faza de dezvoltare modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen (SERM) si de progesteron (SPRM), ce vizeaza tintit componenta endocrina a endometriozei.

Endometrioza este din ce în ce mai mult recunoscuta ca afectiune inflamatorie cronica. Citokinele proinflamatorii si stresul oxidativ activeaza mediatorii inflamatori, precum NF-κB, pot determina inflamatie suplimentara si angiogeneza anormala – de aceea, pot constitui tinte pentru tratament. Sintezele sistematice au aratat ca în momentul de fata exista dovezi insuficiente in sprijinul utilizarii medicamentelor de tip anti-TNF-α21 sau pentoxifilina22 pentru simptomele de endometrioza. 

 

Tratamentul chirurgical al durerii asociate endometriozei

Tratamentul chirurgical al endometriozei necesita un nivel adecvat de competenta si pregatire, mai ales in cazurile cand boala afecteaza colonul sau alte organe, fiindca pot exista comorbiditati asociate. În plus, dupa parerea unanima a expertilor, femeile diagnosticate cu endometrioza profund infiltrativa trebuie sa fie îndrumate catre centre specializate, capabile sa ofere toate alternativele terapeutice disponibile (tehnici operatorii avansate de laparoscopie ori laparotomie) într-un context multidisciplinar.4

Doua studii controlate, randomizate, au aratat ca abordarea chirurgicala – prin excizia sau ablatia depozitelor endometriotice – este eficienta pentru durerea asociata cu endometrioza superficiala,23, 24 desi exista putine date referitoare la evolutia pe termen lung. In cadrul unui amplu studiu de acelasi tip s-a constatat ca ablatia nervului uterosacral este ineficienta în reducerea durerii25 si nu trebuie efectuata. Studiile clinice prospective confirma faptul ca tratamentul chirurgical reduce rezerva ovariana, în special la femeile cu afectare bilaterala, ceea ce are un impact negativ asupra fertilitatii.26 Aspectul mentionat este relevant mai cu seama in cazul persoanelor care efectueaza fertilizare in  vitro, deoarece stimularea ovariana este compromisa prin reducerea rezervei ovariene.

Studiile observationale arata ca histerectomia cu salpingo-ooforectomie bilaterala este o strategie de succes pentru femeile care nu încearca sa ramâna însarcinate, dar se soldeaza cu menopauza indusa chirurgical. Datele retrospective sugereaza ca histerectomia singura (cu conservarea ovarelor) diminueaza durerea prin disparitia dismenoreei. Circa o treime dintre paciente vor necesita, însa, o noua operatie la cinci ani, fata de numai 10% dintre cele supuse initial histerectomiei cu salpingo-ooforectomie bilaterala. La femeile tinere (30–39 de ani) însa, îndepartarea ovarelor nu a avut un impact pozitiv semnificativ asupra perioadei de timp dintre doua operatii succesive si exista riscul sa aiba consecinte negative asupra simptomelor si a starii generale de sanatate asociate menopauzei chirurgicale.27

Estrogenul (ca HRT) este recomandat femeilor tinere (sub 45 de ani) si/sau celor simptomatice, dupa efectuarea ovarectomiei pentru endometrioza, dar in principiu, atat HRT cat si tibolonul pot duce la o recidiva a bolii. Pâna în prezent nu exista indicatii de utilizare combinata a HRT si a histerectomiei.

Exista dovezi in sprijinul vreunor terapii complementare pentru endometrioza?                      

Pana in prezent exista un cuantum limitat de dovezi în favoarea terapiilor complementare pentru simptomatologia sau infertilitatea corelata cu endometrioza. Studiile randomizate privitoare la acupunctura si la medicina chineza au prezentat rezultate neconcludente, iar o sinteza sistematica a ajuns la concluzia ca datele stiintifice de pana acum sunt insuficiente pentru a le sustine utilizarea.28, 29

 

Care este tratamentul infertilitatii asociate cu endometrioza?

Tratamentul se bazeaza pe îmbunatatirea fertilitatii prin îndepartarea sau reducerea glandelor si a stromei endometriale si prin restaurarea anatomiei pelvine normale (tabelul 3). O sinteza sistematica a conchis ca, la femeile cu endometrioza si subfertilitate care doresc sa conceapa un copil, tratamentul medicamentos trebuie evitat, deoarece nu s-a dovedit ca ar reusi sa îmbunatateasca fertilitatea si sa întârzie conceperea.30 Exceptia o constituie pacientele care au o forma avansata a bolii si urmeaza un program de fertilizare in vitro – in cazul lor, conform unei sinteze sistematice, trei luni de pretratament cu agonisti GnRH31 sau cu cu contraceptive orale combinate32 amelioreaza ratele fertilitatii.  

 

Rezumat al optiunilor terapeutice pentru fertilitate

Deciziile cu privire la tratamentul adecvat femeilor infertile cu endometrioza va lua in considerare anatomia pelvina, extinderea afectiunii, rezerva ovariana si vârsta persoanei in cauz, factorii masculini, prezenta endometrioamelor si durata infertilitatii. Optiunile pot fi: expectativa, îndepartarea chirurgicala a implantelor ectopice, inductia ovulatiei sau fertilizarea in vitro. Pentru pacientele cu o forma minima sau usoara a bolii (stadiile I/II), expertii au convenit ca decizia de a îndeparta chirurgical leziunile endometriotice înainte de a încerca alte tipuri de tratament sa tina cont de vârsta persoanei si de rezerva ovariana. La femeile cu endometrioame care au fost operate pentru infertilitate sau durere, excizia capsulelor endometrioamelor mareste rata sarcinilor spontane postoperator, comparativ cu drenajul si cu electrocoagularea peretelui endometrioamelor.33 In acelasi timp insa, tratamentul chirurgical al endometrioamelor poate reduce rezerva ovariana si fertilitatea prin îndepartarea tesutului ovarian normal, iar o sinteza Cochrane bazata pe patru studii randomizate, controlate, a conchis ca, fata de conduita axata pe expectativa, cea chirurgicala, practicata înainte de reproducerea asistata, nu are niciun beneficiu in ceea ce priveste rata de sarcini clinice.34 Pentru formele avansate de endometrioza, expertii recomanda, in unanimitate, scurtarea timpului de obtinere a unei sarcini utilizarea fertilizarii in vitro, rezervând solutia operatorie doar in cazul pacientelor care prezinta endometrioame de dimensiuni mari sau simptomatice.5, 16 Stimularea ovariana controlata pentru fertilizarea in vitro nu creste recidiva endometriozei.4

Daca endometrioamele sunt îndepartate chirurgical, este de preferat sa se apeleze la chistectomie în locul fenestrarii/coagularii ori al ablatiei laser, deoarece o sinteza sistematica a aratat ca prin adoptarea unei atari conduite este diminuat riscul reaparitiei simptomelor si este îmbunatatita rata sarcinilor.35

 

Noi tratamente ce ar putea fi eficiente in cazurile de infertilitate asociata endometriozei

Noile tratamente care, deocamdata, se afla in faza de dezvoltare sau sunt testate in studii clinice, cuprind imunoterapiile – ce vizeaza factorul tisular exprimat aberant la nivelul endoteliului endometriotic, urmarind reducerea vascularizatiei – si inhibitorii de aromataze. In viitor s-ar mai putea avea in vedere rezolvarea cailor moleculare alterate în endometrioza si corectarea modificarilor epigenetice, precum metilarea anormala sau înlocuirea endometrului afectat prin terapii cu celule stem.28, 29, 36

 

Ce se întampla daca endometrioza reapare dupa tratament? Poate fi prevenita recidiva?

Endometrioza este o boala cronica, iar datele prospective arata ca recidiva postoperatorie apare la 10-50% dintre paciente în primul an, iar procentul creste în timp.37

Durerea provocata de endometrioza se poate croniciza chiar si dupa indepartarea depozitelor vizibile de endometrioza. Au fost verificate mai multe scheme terapeutice, ca sa se vada in ce masura aplicarea lor ulterior interventiei chirurgicale reuseste sa mentina efectele benefice. O sinteza sistematica a aratat ca utilizarea contraceptivelor orale poate sa reduca atat durerea postoperatorie cat si recidiva endometrioamelor, iar fata de tratamentul cu gestrinona, mifepristona sau agonisti GnRH este la fel de eficienta si mai bine tolerata, fara a avea efecte secundare hipoestrogenice.38 Un studiu randomizat, controlat, a dovedit ca sistemul de eliberare intrauterina a levonorgestrelului (Mirena) are o eficienta comparabila cu cea a agonistilor GnRH în ameliorarea durerii cronice dupa operatie,39 iar o sinteza sistematica a aratat ca reuseste sa previna recidiva dupa tratamentul chirurgical si nu afecteaza negativ metabolismul osos.40.

 

ÎntrebAri clinice încA fArA rAspuns

Care este cursul natural al durerii din endometrioza?

Care tratament este mai eficient: cel medicamentos sau cel chirurgical?

Dismenoreea din timpul adolescentei creste riscul de endometrioza?

Tratamentul precoce afecteaza progresia bolii?

Cum este mediata relatia dintre endometrioza si infertilitate?

Care este corelatia dintre endometrioza si adenomioza?

Utilizarea pe termen lung a medicamentelor hormonale suprima sau reduce endometrioza?

Ce beneficiu ofera interventia laparoscopica in cazurile de boala rectovaginala?

Trebuie îndepatate endometrioamele înainte de tratamentul pentru fertilitate?

 

Sfaturi pentru nEspecialisti

Endometrioza trebuie suspectata atat la femeile cu durere pelvina persistenta, ce afecteaza activitatea cotidiana si care raspunde slab la supresia hormonala (contraceptive orale combinate), cat si la cele cu dispareunie, durere ce apare fie la deschiderea colonului (necalmata de defecatie, asa cum se întâmpla în sindomul de colon iritabil) sau la urinare, fie în zona inferioara a spatelui, fara sa fie provocata de alte afectiuni, precum infectiile tractului urinar sau durere musculoscheletala. La examenul pelvic se constata noduli, mase si sensibilitate la palpare, sugestive pentru endometrioza.

Ecografia transvaginala poate identifica chisturi ovariene de endometrioza

Nu sunt recomandate, ca investigatii initiale, determinarea concentratiei de CA125, rezonanta magnetica si tomografia computerizata, dar ele pot juca un rol în explorarea preoperatorie.

Pacientele cu suspiciune de endometrioza trebuie trimise la un medic specialist daca tratamentul dismenoreei cu contraceptive orale si cu analgezice a esuat si daca exista durere persistenta ce necesita analgezie permanenta si determina absenteism de la serviciu/scoala. Infertilitatea asociata cu durere pelvina si recidiva durerii dupa tratament sunt situatii ce impun tratarea cazului de catre o unitate de asistenta medicala secundara sau tertiara.

Rate this article: 
Average: 4.3 (4 votes)
Bibliografie: 

SURSE SI CRITERII DE SELECTIE

Pentru a ne documenta am explorat Medline si Pubmed, am folosit arhivele personale si ne-am consultat cu alti experti. Ori de cate ori a fost posibil am utilizat date din sinteze sistematice si din studii randomizate. Am folosit si ghidurile elaborate de experti, precum recentul consens al European Society of Human Reproduction and Embryology (ESHRE).4

resurse Informative pentru pacienTi

Patient.co.uk (www.patient.co.uk/showdoc/23068733/) — ofera o utila perspectiva asupra simptomelor, a dificultatilor de diagnostic, a paletei de optiuni terapeutice medicamentoase si chirurgicale pentru endometrioza

Besthealth (http://besthealth.bmj.com/x/topic/392785/ essentials.html) — un site pentru medici si pacienti, ce furnizeaza informatii stiintifice comprehensive cu privire la simptome, diagnostic si tratament; de asemenea, propune eventuale întrebari pe care pacientele le-ar putea avea in vedere cand discuta cu medicul lor curant

Endometriosis UK (www.endo.org.uk/) — fundatie ce ofera femeilor cu endometrioza suport si informatii; se percepe o taxa, dar in baza ei este asigurat accesul la un buletin informativ si la un mediu de socializare

The Endometriosis SHE Trust UK (www.shetrust.org.uk/) — organizatie de caritate ce furnizeaza informatii privitoare la simptomele, diagnosticul si tratamentul endometriozei

Endometriosis NZ (www.nzendo.co.nz/) — fundatie ce aduna fonduri pentru a sprijini femeile cu endometrioza; ofera atat informatii referitoare la cauzele posibile, la simptome, diagnostic si tratament, cat si o linie telefonica în sprijinul pacientelor

Traducere: 
Dr. Gianina Luca
Autor: 
Martha Hickey,1 Karen Ballard,2 Cindy Farquhar3