Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Ce efecte va avea revolutia centrata pe pacient?

        In Anglia, coalitia guvernamentala si-a declarat prompt intentia de a ”situa pacientii in centrul NHS”. Raportul executivului din 2010, Equity and Excellence: Liberating the NHS (Echitate si excelenta: dezangajarea NHS), promitea o crestere a cuantumului de optiuni,  de masuri de control si de informatii,1 precum si o activare a procesului de luare in comun a deciziilor, dupa principiul ” fara mine nu se poate lua nicio hotarare privitoare la persoana mea” si prin sustinerea intereselor noastre de catre Healthwatch, o noua si puternica organizatie pentru drepturile consumatorului. La nivel guvernamental a fost continuata traditia unei pretinse retorici referitoare la rolul central al pacientului – documentele oficiale abunda de platitudini prietenoase cu utilizatorul de servicii, de tipul: ”situarea pacientului pe primul plan”, ”pacientii, prioritatea prioritatilor”.
 
         Ce inseamna toate acestea? Acordarea unui loc central pacientilor se refera, pe de o parte, la cei care actioneaza ca parteneri egali si informati in cadrul procesului de luare a deciziilor, in contrast cu tiparul paternalist medical traditional, iar pe de alta parte, la statutul lor de consumatori de servicii, ce le confera o mai mare putere de-a alege, o mai buna informare si posibilitati de a-si exprima punctele de vedere si de-a evalua asistenta primita. Si mai presupune ca pacientii sa-si exercite drepturile si responsabilitatile ce le revin in calitate de cetateni, asa cum s-a stabilit in valoroasa, dar putin cunoscuta Constitutie a NHS. Sustinatorii persoanelor cu afectiuni pe termen lung vad pacientii ca pe niste manageri ai propriei lor sanatati care, pentru a se descurca, necesita o imbunatatire a informarii si a sprijinului. Multi pacienti vor spune ca nu este vorba atat de boala in sine, cat de perceperea persoanei in integralitatea ei – de ingrijirea medicala holistica si de compasiune, respect, demnitate. Astfel, situarea pacientului pe primul plan devine o lista de optiuni dintre care factorii de decizie pot selecta in functie de preferinte. ”Pacientul si angajamentul public” este o notiune ce asigura afisarea unei game variate de comportamente si atitudini, de la cele pur formale la cele realmente receptive. ”Pacientii, consumatori” a fost un slogan popular atat pe agenda actualului guvern cat si pe cea a predecesorului sau. Din pacate, in acelasi registru se inscrie si ”Pacientii ca victime sau potentiale victime ale raului”, ca urmare a rasunatoarelor esecuri ale ingrijirii, precum cele constatate in cadrul MID Stafford NHS Trust si Winterbourne View. Perceperea pacientilor ca parteneri, manageri si cetateni – sau intr-adevar proprietari (”NHS ne apartine tuturor”, prevede Constitutia NHS) – a fost doar sporadica.
      
         Ghidurile referitoare la participare, recent publicate de NHS, nu depasesc complet stadiul confuziei conceptuale – de exemplu, cum sa reconciliem ideea de ”participare” (care conjuga notiunile de pacient si cetatean) cu cea de ”intuitie si raspuns” (examinarea clientului la distanta).2 Este, totusi, o resursa excelenta, probabil cea mai buna pronuntare oficiala de pana acum in favoarea situarii pacientilor pe prim plan, si merita sa fie avuta serios in vedere. Faptul ca se pune problema luarii in considerare a unor astfel de recomandari vadeste existenta unei relatii tensionate intre serviciile de ingrijire a sanatatii si cetateni. In alte sectoare ale vietii, societatea pretinde autonomie si responsabilitate din partea cetatenilor ei. In asistenta medicala lucrurile stau altfel. Adesea, comportamentele si practicile par sa accentueze dependenta si pasivitatea pacientului, poate din cauza ca boala genereaza, uneori, o inevitabila invaliditate, ca predomina in continuare modelul medical de ingrijire, ori ca NHS este gratuit la punctul de utilizare. Asadar, ce anume ar putea schimba actuala stare de lucruri in privinta intaririi rolului pacientilor in anii urmatori? Observam trei tendinte potential transformatoare – niciuna nu e desprinsa din medicina traditionala, careia i se opun intr-o mai mica sau mai mare masura.
 
          Mai intai, cresterea numarului de persoane care sufera pe termen lung de multiple boli, de afectiuni invalidante si fragilizante va impune un model diferit de ingrijire si suport – primordial social, nu medical. Un astfel de model ar trebui, pe de o parte, sa mobilizeze resursele proprii ale pacientilor, precum si pe cele ale familiilor lor si ale comunitatilor, ca sa-i ajute sa-si mentina starea de bine si de functionalitate, iar pe de alta parte, sa angreneze, intr-un efort integrator, resursele umane disponibile: infirmieri, sustinatori, prieteni, vecini, autoritati locale, NHS, voluntari, asistenti sociali. Pana in prezent au fost puse la punct multe dintre ingredientele unei atari abordari alternative, ce s-ar putea sa devina irezistibila, in contextul persistentei presiunii financiare asupra sectorului. In a doilea rand, procesul sustinut, desi lent, de crestere a transparentei cu privire la performanta, avand drept portavoce pe directorul serviciului national pentru pacienti si informatii, Tim Kelsey, va continua transferul de putere dinspre un NHS adesea secretos si defensiv catre cetateni.
 
           In al treilea rand, tehnologiile digitale ar putea genera o schimbare radicala. Este intotdeauna util sa fie urmarit traseul banilor. In deceniul dominat de Connecting for Health, NHS a cheltuit circa 10 miliarde ₤ (11,9 miliarde €; 16 miliarde $) pe informatizare, iar cetatenii erau si ei preocupati sa investeasca in propria lor informatizare – laptopuri, PC-uri, smartphone, broadband si altele. Daca am presupune ca, in fiecare dintre cele 25 de milioane de gospodarii din Marea Britanie, s-a cheltuit pe asa ceva modesta suma de 400 ₤ pe an, am ajunge la concluzia ca, in cursul aceluiasi deceniu, cetatenii au dat din buzunar 100 de miliarde ₤. In vreme ce in NHS exista un blocaj la nivel decizional cu privire la tipul de mega sistem ce urma sa fie achizitionat, cetatenii mobilizau sume de zece ori mai mari ca sa aiba tot ceea ce Steve Jobs le putea oferi: informatii, conectivitate, aplicatii, voce, orice. In curand vor fi disponibile aplicatii genetice personalizate de la companii precum ”23andMe”, pacientii vor avea posibilitatea sa-si incarce date – de pilda, tensiunea arteriala – in propriul dosar medical, iar schimbarea comportamentului se va realiza cu sprijinul retelelor de comunicare virtuale. Unde vom ajunge urmand firul unor atari tendinte? Medicalizarea si marketizarea ar putea impiedica adoptarea unui model de ingrijire mai social si holistic; transparenta pune sub lumina reflectoarelor disproportiile, insa nu genereaza prin ea insasi modalitatile de inlaturare a lor. Revolutia digitala poate fie sa intareasca, fie sa inrobeasca cetatenii. Este inca prea devreme sa stim ce va fi. Certe sunt, insa, doua aspecte: mai intai, fortele determinante ale unor asemenea schimbari au o putere de penetratie mult mai mare decat politica de sanatate; in al doilea rand, este la latitudinea noastra – pacienti si specialisti – sa cream viitorul, sa valorificam la maximum posibilitatile existente.
 
          Conflicte de interese: PH este director executiv al Patient Opinion (Opinia pacientului), un website non-profit, unde pacientii, apartinatorii si personalul companiei pot face schimb de experienta cu NHS in ceea ce priveste ingrijirea. IT este director executiv al National Voices, o coalitie nationala de organizatii filantropice din Anglia, ce lucreaza cu factori de decizie din sectoarele de sanatate si de asistenta sociala pentru a sustine parerile pacientilor si ale cetatenilor.
 
Provenienta si modalitate de recenzare: Articol solicitat; fara evaluare externa.
Bibliografia se gaseste in versiunea de pe bmj.com.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi