Directiva Uniunii Europene pentru produsele din tutun

 Pe 8 octombrie 2013, cand membrii Parlamentului European au votat propunerea Comisiei Europene pentru o directiva revizuita (dar cu numeroase amendamente) privind produsele din tutun, Uniunea Europeana (UE) a facut un pas inainte in directia asigurarii unui mai riguros control al tutunului. In prezent, raportorul desemnat, parlamentarul european Linda McAvan, incearca sa obtina acordul reprezentantilor comisiei si al Consiliului UE (care cuprinde guvernele nationale).
 
Este remarcabil faptul ca propunerea a ajuns atat de departe. Industria tutunului a facut tot posibilul ca sa o deturneze, Philip Morris cheltuind, in 2012, pana la 1,25 milioane €  (1,06 milioane ₤; 1,7 milioane $) pentru un lobby intensiv, ce viza, in cea mai mare parte, parlamentarii europeni.2 Cu toate acestea, legislatia se confrunta, si la ora actuala, cu multe riscuri. Parlamentul, comisia si consiliul trebuie sa agreeze textul, iar presedintia consiliului va trece de la Lituania, al carei ministru al sanatatii este un aprig sustinator al controlului tutunului, la Grecia, unde Philip Morris investeste mult intr-o noua facilitate legata de distributie.
 
Asadar, ce propune legislatia in prezent? Prevederile ei au la baza Directiva pentru Produsele din Tutun din 2001, care a majorat numarul de etichete obligatorii de pe pachetele de tigari si a permis statelor membre ale UE sa introduca avertismente grafice. Cu toate acestea, multe din propunerile comisiei s-au diluat, in timp ce unele dintre cele mai eficiente (de pilda, impachetarea standardizata si interdictiile afisajului la punctele de vanzare) au fost excluse. Propunerea ca avertismentele fotografice sa acopere 75% din ambele fete a fost reajustata la 65%, adica mai bine decat pragul de 50% sustinut de industrie. Mai mult, avertismentul trebuie sa fie situat la capatul de sus al pachetului si nu, asa cum voia industria, in partea de jos, ce putea fi usor ascunsa in vitrinele de prezentare. Tigaretele nu vor mai fi vandute in pachete cu 10 bucati, care sunt mai accesibile pentru copii. Prevederile legate de cresterea trasabilitatii tigaretelor vor fi mai ferme, pentru a face fata contrabandei, care a beneficiat de complicitatea industriei. Exista, insa, dubii cu privire la  eficienta prevederilor — Interpolul sprijina un sistem cu vadite slabiciuni, dezvoltat cu ajutorul unui grant de 15 milioane $ acordat de Philip Morris.
 
Directiva anterioara solicita, pur si simplu, afisarea listei de aditivi. In prezent vor fi interzise tigaretele cu arome, cu exceptia celor cu mentol, ce vor fi permise inca cinci ani. Este o mare victorie pentru industrie, care adauga mentol la circa 90% din produsele sale, chiar si cand nu mentioneaza acest lucru. Mentolul interactioneaza cu nicotina pentru a creste impactul primei inhalari; de asemenea, reduce iritarea gatului pe care o resimt fumatorii incepatori. In consecinta, numeroase produse au fost destinate maximizarii acestor efecte. Industria este favorizata si de larg raspandita parere ca tigaretele cu mentol sunt mai sanatoase.
          
Cea mai litigioasa zona este cea a e-tigaretelor. Comisia a propus ca tigarile electronice sa fie tratate ca orice alt dispozitiv ce elibereaza nicotina si, in consecinta, sa fie si ele reglementate aidoma medicamentelor, opinie sprijinita de multe guverne, inclusiv de cel al Marii Britanii, dupa revizuirea atenta a dovezilor. Parlamentul a fost influentat, insa, printr-un lobby intens impotriva acestui lucru, desi este neclar ce semnificatie are textul alternativ. In prezent, “toate produsele care contin nicotina” vor fi supuse acelorasi restrictii transfrontaliere legate de publicitate si de sponsorizare ca si tigaretele. Vor fi interzise denumirile marcilor de tigarete, dar nu si multitudinea de arome, precum cele de guma de mestecat si de vata de zahar, ce le fac mai atractive pentru copii. Si totusi, in prima forma a textului se afirma ca este imperios necesar ca guvernele sa se “asigure ca vor fi disponibile pe o scara la fel de larga ca si produsele din tutun,” reflectand plangerile nefondate ca sunt un factor “ce schimba jocul” pentru abandonarea fumatului.10 Proiectul de lege nu reuseste sa puna la punct problema cresterii rapide a vanzarilor de produse concepute astfel incat sa semene cat mai mult posibil cu tigarile reale. Un atare subterfugiu este perceput, aproape in unanimitate, ca o modalitate de a renormaliza fumatul, un obiectiv cheie al celor care vor sa recruteze fumatori din randul copiilor si sa contracareze unele din efectele interzicerii fumatului.
          
Din fericire, nimic nu impiedica guvernele sa adopte o legislatie mai eficienta, care sa prevada, de exemplu, standardizarea ambalajelor, dar mai sunt multe de facut inainte de elaborarea textului de lucru. E regretabil ca au fost ratate atatea oportunitati. Si totusi, este o experienta ce poate aduce alte beneficii. Co-presedintele comitetului de sanatate publica din parlament a criticat majoritatea parlamentarilor europenin pentru ca au acceptat “ofertele industriei tutunului,”11 aducand in centrul atentiei rolul grupurilor de interese din industrie de la Bruxelles.
 
Conflicte de interese: Niciunul de declarat.
Provenienta si modalitate de recenzare: Articol solicitat; fara evaluare externa.
Bibliografia se gaseste in versiunea de pe bmj.com.
Martin McKee professor of European public health, London School of Hygiene and
Tropical Medicine, London WC1H 9SH, UK
martin.mckee@lshtm.ac.uk
 
European Union’s tobacco products directive
Many questions remain about the influence of industry
Citati articolul ca: BMJ 2013;347:f6196

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Traducere: 
Dr. Rodica Chirculescu