Putem îmbunatati rata de supravietuire dupa stopul cardiac

Dovezile existente ofera un puternic fundament pentru schimbarea modului de tratare a pacientilor care au avut un stop cardiac în afara spitalului.
 
     Pe 17 martie 2012, fotbalistul Fabrice Muamba, care juca pentru Bolton, a avut un stop cardiac în timpul meciului împotriva echipei Totenham Hotspur, ce se juca la White Hart Lane, în nordul Londrei. Având în vedere timpul de resuscitare estimat la peste o ora si externarea dintr-un spital din Londra, dupa patru saptamâni, fara niciun deficit neurologic, nu este surprinzator ca multi au calificat recuperarea sa ca ”miraculoasa”. Actualmente, în Marea Britanie, ratele de supravietuire ale celor care au un stop cardiac în afara spitalului ramân foarte joase, variind între 2% si 12%,1 in conditiile in care se estimeaza ca, la nivel national, sunt înregistrate anual 60 000 de astfel de cazuri, dintre care jumatate sunt tratate de catre serviciile medicale de urgenta.
 
     Folosirea optima a ”lantului de supravietuire” (secventa de actiuni terapeutice interdependente în caz de stop cardiac), ca în exemplul oferit de Muamba, este ceea ce face diferenta dintre viata si moarte. Factorii de predictie ai supravietuirii includ rapiditatea cu care se raspunde la urgenta, prezenta unui martor, resuscitarea cardiopulmonara eficienta efectuata de catre martor, ritmul initial socabil, defibrilarea precoce si revenirea circulatiei sanguine spontane înaintea spitalizarii.4 Dintre acestea, defibrilarea precoce este cruciala, procentul de supravietuire scazând cu 10% în fiecare minut de întârziere.5 RCP combinata cu defibrilarea eficienta pentru ritm socabil si asistenta adecvata post-resuscitare determina cresterea ratei de supravietuire cu peste 50%.Putem învata din experienta celor din Seattle, unde s-a raportat anul acesta cea mai mare rata de supravietuire din lume, de 56%, dupa stop cardiac de origine cardiaca cu ritm socabil în prezenta martorilor (cunoscuta si ca supravietuirea Utstein).7 O statistica atât de laudabila poate fi atribuita experientei de 30 de ani de predare a RCP în toate scolile, în cadrul lectiilor de educatie fizica. American Heart Association recomanda ca RCP si familiarizarea cu defibrilatoarele externe automate sa fie cerinte obligatorii pentru absolvirea liceului în toate statele americane.
 
     Prin comparatie, sondajele din Marea Britanie arata ca doar unul din 13 respondenti au încredere în capacitatea proprie de a da primul ajutor de urgenta.8 Datele furnizate de Serviciul de Ambulanta londonez arata ca, în 2012, supravietuirea Utstein a fost de 32%.9 Fundatia Oliver King, înfiintata în memoria unui baiat de 11 ani care a murit la scoala, in timpul unei ore de inot, ca urmare a unui stop cardiac, a reusit sa asigure dotarea cu câte un defibrilator extern automat a fiecarei unitati de invatamant primare si secundare din Liverpool. Fundatia estimeaza ca în Marea Britanie mor saptamânal, prin stop cardiac, 12-16 tineri.10 Royal College of Paediatrics and Child Health (Colegiul Regal de Pediatrie si Sanatate a Copilului) împreuna cu BMA (British Medical Association – Asociatia Medicala Britanica) au sustinut cererea ca toate cladirile publice, inclusiv scolile, centrele de recreere si stadioanele de fotbal sa aiba câte un defibrilator extern automat.11
 
     Boala coronariana este responsabila pentru 40-90% din totalul stopurilor cardiace din afara spitalelor.12 În Marea Britanie, transferul la ”centrele speciale pentru atac de cord” se aplica, în prezent, doar la pacientii cu modificari ale EKG de tipul elevarii ST dupa revenirea circulatiei spontane, întrucât acest grup poate beneficia de interventia coronariana percutanata primara (ICP). Uneori, insa, echipele de pe ambulante pot sa trieze persoanele cu revenire a circulatiei spontane care nu întrunesc neaparat aceste criterii EKG si sa le trimita direct la un centru pentru atac de cord, în speranta ca vor beneficia imediat de o angiografie coronariana. Exista o baza solida de dovezi ale unei evolutii favorabile ce sustin un atare triaj atunci când pacientul are antecedente de angina pectorala sau factori de risc cardiac (ori ambele).13, 14 Absenta elevarii ST pe EKG la pacientii cu angina pectorala nu exclude neaparat ocluzia coronariana acuta, ei putand beneficia de angiografie coronariana imediata, cu perspectiva unei ICP.15, 16 Participarea unei echipe multidisciplinare – alcatuita din cardiologi cu experienta în interventii si aritmii, specialisti în terapie intensiva, neurologi, asistente specialiste si terapeuti de recuperare – este cruciala în îngrijirea post-resuscitare pentru îmbunatatirea morbiditatii si a mortalitatii. In prezent, sansa de supravietuire a londonezilor care au un stop cardiac în prezenta martorilor este de sase ori mai mare decât acum 10 ani, în mare masura datorita îmbunatatirii timpului de raspuns al Serviciului de Ambulanta din Londra si îngrijirii adecvate post-resuscitare, incluzând triajul pacientilor si trimiterea la centrele cardiologice specializate.18 Revenirea circulatiei spontane înaintea spitalizarii ramâne cel mai puternic factor de predictie a supravietuirii.19 Mai putem învata si de la sistemul medical din Norvegia, unde mortalitatea a fost redusa prin alocarea unor resurse adecvate pentru o atare veriga a lantului de supravietuire.20, 21 British Heart Foundation (Fundatia Britanica pentru Inima) trebuie laudata pentru campania nationala de promovare a importantei RCP.22 Este esentiala aplicarea declaratiei politicii sale, prin care se solicita guvernului britanic sa includa tehnicile de resuscitare în programa de educatie din întregul învatamântul secundar.23 Dovezile stiintifice ce sustin importanta defibrilarii precoce în stopul cardiac secundar fibrilatiei ventriculare sau tahicardiei ventriculare fara puls sunt coplesitoare. Intervalul de timp de la colaps pâna la primul soc este cel mai important factor determinant al supravietuirii, fiind raportate rate de supravietuire de 75% dupa defibrilare prompta.24 Legiferarea dotarii tuturor locurilor publice cu defibrilatoare externe automate ar putea salva mii de vieti. S-ar putea sa fie instructiv de aflat faptul ca în cladirile Parlamentului exista în prezent 16 astfel de echipamente.
 
     Devine imperativa întelegerea si identificarea mai buna a pacientilor care ar beneficia efectiv de triajul ulterior si de trimiterea la un centru cardiologic tertiar, în afara celor cu elevare acuta de ST pe EKG. Identificarea lor corecta se poate concretiza, insa, numai printr-o strânsa colaborare între cardiologi si serviciile locale de ambulanta. La finele lunii iulie, British Heart Foundation a afirmat ca numarul celor care mor prin stop cardiac este ”inacceptabil” si a întarit mesajul ca toti elevii trebuie sa fie instruiti în tehnica RCP.26 Învatând din tragedia lui Oliver King, ca si din recuperarea extraordinara a lui Fabrice Muamba, trebuie sa punem în practica ceea ce s-a dovedit ca ar salva mii de vieti.
 
Aseem Malhotra este medic rezident in cardiologie interventionala
 aseem_malhotra@hotmail.com
Roby Rakhit este medic specialist cardiolog si director de clinica, Royal Free Hospital, Londonroby.rakhit@nhs.net
Conflicte de interese: Niciunul de declarat.
Provenienta si modalitate de recenzare: Articol solicitat; cu evaluare externa.
O versiune mai lunga, cu bibliografie, se gaseste pe bmj.com.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Traducere: 
Dr. Roxana Tucra
Autor: 
Aseem Malhotra