Majoritatea grupurilor de lucru pentru elaborarea ghidurilor au legaturi cu industria farmaceutica

     Intr-un studiu s-a observat ca trei sferturi dintre specialistii din sanatate din SUA care fac parte din grupurile de elaborare a ghidurilor si care decid definitiile sau criteriile de diagnostic pentru conditiile frecvente au legaturi financiare cu companiile farmaceutice si cu cele producatoare de dispozitive medicale. Cercetatorii au identificat 16 documente ale unor astfel de grupuri nationale si internationale cu privire la diagnosticul a 14 conditii frecvente, publicate între anii 2000 si 2013. Zece dintre ele propuneau largirea definitiilor diagnostice, unul sugera, dimpotriva, necesitatea îngustarii lor, iar celelalte cinci aveau un impact neclar.
 
     Extinderea definitiilor viza hipertensiunea, boala Alzheimer si artrita reumatoida. O atare modificare a implicat crearea unor conditii pre-boala, scaderea pragului de diagnostic sau propunerea unor metode de diagnostic precoce ori diferite, iar pentru a o justifica au fost invocate ca argumente standardizarea criteriilor de diagnostic si recentele dovezi legate de risc pentru persoanele considerate anterior fara boala. În medie, 75% dintre membrii celor 14 grupuri de elaborare a ghidurilor ce detineau o sectiune de declarare a conflictelor de interese au admis ca aveau legaturi cu industria de profil, concretizate in frecvente colaborari in calitate de consultanti si lectori ori in primire de fonduri pentru cercetare. Douasprezece din cele 14 grupuri au fost prezidate de specialisti din sanatate cu un atare tip de legaturi. Companiile cu cele mai mari procente de asemenea conexiuni produceau medicamente utilizate în tratamentul bolii vizate. Grupurile de elaborare a ghidurilor din SUA au fost alese deliberat datorita influentei lor globale – de exemplu, ultima versiune DSM-5.
 
     Scriind în PLoS Medicine, cercetatorii au subliniat ca tot mai multe date stiintifice atesta probabilitatea aparitiei diagnosticarii în exces în cazul unei game variate de conditii frecvente (hipertensiunea, astmul, tulburarea cu deficit de atentie/hiperactivitate si boala pulmonara obstructiva cronica), dar mai putin de jumatate dintre materialele publicate au mentionat aspectele potential daunatoare ale modificarilor propuse pentru definitii si niciunul nu a inclus o analiza riguroasa, bazata pe dovezi, a riscurilor ori a modului în care pot fi evitate. Ray Moynihan, de la Bond University din Queensland, Australia, care a condus studiul, afirma: “Observarea faptului ca pragurile de diagnostic au fost scazute de grupuri dominate de detinatori ai unor legaturi financiare cu multiple companii ce ar putea beneficia direct de pe urma unor atari decizii generaza dubii cu privire la actualele proceduri utilizate pentru definirea bolilor.”
 
     Un raport al Institute of Medicine (IOM) din SUA recomanda, in 2009, ca societatile profesionale si alte organizatii responsabile cu elaborarea ghidurilor de practica clinica “sa se orienteze, în general, spre excluderea persoanelor cu conflicte de interese din grupurile de lucru,” iar intr-un nou document, din 2011, era adaugat imperativul ca presedintii unor astfel de grupuri sa nu aiba conflicte de interese.
 
 

Rate this article: 
Average: 5 (3 votes)
Traducere: 
Dr. Rodica Chirculescu
Autor: 
Ingrid Torjesen LONDRA