Nefropatia determinată de acidul aristolochic

O boală ce ar putea fi prevenită printr-o reglementare mai atentă a produselor din plante.

M Refik Gökmen National Institute for HealthResearch clinical lecturer in renal medicine

Graham M Lord professor of medicine, Division ofTransplantation Immunology and Mucosal Biology, King's College London, LondonSE1 9RT, UK

graham.lord@kcl.ac.uk

 

Cu peste 20 de ani în urmă, un raport belgian a prezentatnouă cazuri de femei cu nefrită interstițială fibrozantă rapid progresivă, carefie au avut nevoie de dializă, fie au ajuns la insuficiență renală progresivă.1Toate urmaseră un regim de slăbit ce a inclus plante din familia Aristolochia, cunoscută, din anii 1980, pentruproprietățile ei nefrotoxice și carcinogene. În decurs de cinci ani, grupul de specialiștibelgieni a identificat peste 100 de pacienți cu nefropatie determinată deacidul aristolochic, iar la aproape jumătate dintre ei s-au descoperit tumoriale tractului urinar superior.2 Au urmat prezentări și serii decazuri în întreaga lume.3 International Agency for Research onCancer (Agenția Internațională pentru Studiul Cancerului) a clasificat acidul aristolochicdrept carcinogen uman, iar autoritățile competente din Europa, America de Nord șidin alte câteva regiuni ale lumii au tras semnale de alarmă în privința lui sauau instituit interzicerea importului. Respectivele măsuri de reglementare aufost, însă, complet neadecvate pentru eliminarea acestei boli ce poate fiprevenită, un raport recent descriind 300 de cazuri de nefropatie generată deacidul aristolochic, provenite de la un singur centru din Beijing.4

În preparatele tradiționale chinezești, în special – deșinu exclusiv – în cele care au pe lista de ingrediente fang ji și mu tong, se găsescfrecvent plante care conțin acid aristolochic, adesea ca rezultat al falsificăriineglijente.5 Studiile epidemiologice efectuate în Republica PopularăChineză au arătat că, la scară națională, prevalența bolii renale cronice este încreștere, ajungând să afecteze, în prezent, 100 de milioane de oameni.6Identificarea surselor potențiale de acid aristolochic din remediile tradiționalefiind destul de dificilă, s-ar putea să fie greu să se estimeze în ce măsurăsubstanța incriminată contribuie la răspândirea epidemică a bolii renale cronice.O analiză recentă a bazei naționale de date a asigurărilor de sănătate dinTaiwan a constatat că, între anii 1997 și 2003, circa 40% din populație consumaseproduse despre care se știa clar – sau se bănuia – că au în compoziție acid aristolochic,fiind sesizată o strânsă relație doză–răspuns între expunerea estimată la respectivulacid și riscul de instalare a bolii renale în stadiu final și a canceruluiurotelial (Pu Y. Aristolochia-relatednephropathy and urotelial carcinoma. Rezumat prezentat laAristolochia-related nephropathy and urotelial cancer, Taipei, 7 ianuarie2012). În Hong Kong, Taiwan, Malaezia și regiunea centrală a Chinei a fostinterzisă folosirea, pentru uz farmaceutic, a majorității speciilor de plantecare conțin acid aristolochic – el se regăsește, însă, în anumite produse dinChina a căror administrare este în continuare permisă sub supravegherea celorcare practică medicina chineză. În unele părți ale lumii nu se cunoaște încăamploarea expunerii oamenilor la respectiva substanță. {i în medicina popularădin India și din unele regiuni africane sunt folosite plante ce au în compozițialor acid aristolochic.5 Deși riscul de nefropatie și de cancer creșteproporțional cu doza și cu expunerea cumulativă, datele actuale nu permitdefinirea dozei sigure.

O altă dimensiune a percepției tot mai frecvente aacidului aristolochic drept important factor determinant, la nivel mondial, albolii renale și al cancerului, a apărut odată cu identificarea lui ca agent generatoral nefropatiei endemice balcanice, o formă de maladie renală tubulointerstițialăasociată cu cancer, ce afectează zeci de mii de pacienți din bazinul Dunării.Contaminarea făinii de grâu din satele afectate cu de Aristolochia clematitis a fost observată pentru prima oară în 1969.7

În ciuda măsurilor de reglementare a utilizării acidului aristolochicîn țările vestice, continuă să apară cazuri de nefropatie corelată cu acesta, iarpacienții pot lua timp de mulți ani produse care îl conțin. Un raportaustralian recent a descris un caz de nefropatie asociată cu consumul de acid aristolochic,soldat cu decesul pacientului care, chiar și după interzicerea, începând din2002, a produselor suspectate a avea în compoziție substanța incriminată, cumpăraseprin internet astfel de fitopreparate.8

În SUA, produsele medicinale din plante sunt și înprezent clasificate drept ”suplimente alimentare” și sunt reglementate prin lege(Dietary Supplement Health Education Act) din anul 1994. În 2001, Food and DrugAdministration (FDA – Administrația alimentelor și a medicamentelor) a avertizatconsumatorii și industria medicală bazată pe valorificarea plantelor asuprapericolelor implicate de folosirea acidului aristolochic: utilizatorii din SUA șidin întreaga lume au în continuare posibilitatea de-a obține nestingheriți, de peinternet, multe astfel de produse, deși unele dintre cele care-l conțineau aufost interzise. Cadrul legislativ din Uniunea Europeană este ceva mai permisiv– Directiva din 2004 privitoare la produsele tradiționale din plante solicităca toate medicamentele tradiționale din surse vegetale să fie înregistrate șiaprobate, cu demonstrarea siguranței și a eficienței. O anchetă recentă a autoritățiide profil britanice (Medicines and Healthcare Products Regulatory Authority) a arătat,însă, că acidul aristolochic era în continuare prezent în preparate alevariatelor remedii din plante,9 iar judecătorul care s-a ocupat de unastfel de caz recent, din Marea Britanie, a recomandat ca aprovizionarea cusubstanța incriminată să fie supravegheată îndeaproape.10

Deși este extrem de dificilă reglementarea unei piețeglobale a fitopreparatelor medicinale, pericolul pe care produsele ce conținacid aristolochic îl reprezintă pentru sănătatea publică subliniază cât de importanteste ca, pentru produsele din surse vegetale, să se instituie obligativitatea menționăriituturor ingredientelor și să se obțină date despre efectele lor. Este necesarca agențiile naționale să-și perfecționeze mijloacele de urmărire a ofertelorde pe internet și să verifice periodic produsele existente pe piață. Publicultrebuie să înțeleagă mai clar care sunt potențialele riscuri asociate cuutilizarea neregulată a medicamentelor din plante. O acțiune coordonată lanivel internațional ar putea contribui la eradicarea nefropatiei determinate deacidul aristolochic.

Conflictede interese: Niciunul de declarat.

Proveniențăși modalitate de recenzare: Articolfără tematică solicitată, cu evaluare externă.

 

Bibliografiase găsește în versiunea de pe bmj.com.

 

Aristolochicacid nephropathy

A disease that could be prevented through more carefulregulation of herbal products

A se cita: BMJ 2012;344:e4000

 

Traducere: Dr. Raluca Deliu

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: