Telemedicina și afecțiunile cronice Cele mai recente dovezi nu justifică excluderea completă, ci o investigare mai minuțioasă

În decursul celor aproape 50 de ani de inovație în sfera telemedicinei s-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește abordarea unei game largi de afecțiuni, utilizându-se în acest scop un spectru variat de tehnologii și reușindu-se obținerea unei palete ample de rezultate.

Josip Cardirector,
josip.car@imperial.ac.uk
Kit HuckvalePhD student in mHealth, Global eHealth Unit, Department of Primary Care andPublic Health, Imperial College London, London W6 8RP, UK
Hermie Hermensprofessor of telemedicine, Telemedicine Group, Faculty of ElectricalEngineering, Mathematics and Computer Science, University of Twente,Netherlands

 

          În ciuda perspectivelor promițătoare pe care le oferă,demersurile de până acum generează și probleme de interpretare. Gradul deincertitudine presupus de definirea unor termeni precum ”telemedicina” reflectădificultățile, mai generale, legate de interpretarea rolului complex altehnologiei, al proiectării serviciilor, al aportului de date clinice și al implicăriipacienților. În cadrul cercetărilor recente, datele științifice existente sunt,în aceeași măsură, fie contestate, fie coroborate. De exemplu, două noi studiiample, care au analizat rolul telemedicinei în insuficiența cardiacă, nu au sesizatniciun beneficiu al abordării respective,1, 2 în timp cemetaanalizele anterioare au sugerat că genera reduceri ale mortalității.3-5La ora actuală, acestor rezultate le putem adăuga și pe cele obținute ladebutul uneia dintre cele mai ample cercetări privitoare la telesănătate șiteleîngrijire realizate vreodată: studiul britanic Whole System Demonstrator.6

Conceptulde telesănătate nu poate fi simplificat până într-atât încât să se afirmedespre el că ”funcționează” sau ”nu funcționează”. E posibil ca anumiteintervenții să fie eficiente, însă succesul lor depinde de numeroși factori, precumcontribuția specifică a tipului de tehnologie și contextul – de exemplu, disponibilitateași abilitatea personalului medical de a-și modifica procedeele de îngrijire;stadiul bolii și severitatea ei în cazul pacienților implicați, particularitățilesociale, trebuințele și așteptările acestora; puterea predictivă a datelormonitorizate și colectate; și, desigur, obiectivele folosite pentru definireasuccesului.4, 7 Planul de cercetare stabilit în urma analizelorsistematice axate pe telemedicină impune necesitatea efectuării unor studii alcăror design să furnizeze date despre componentele active din cutia neagră aintervențiilor de telesănătate.8, 9 Pot fi caracterizați uniifactori ce ar putea influența eficiența conceptului de telesănătate (caseta), dareste nevoie de un grad mai mare de claritate cu privire la modul deinterpretare al contribuției relative a acestor elemente.

Dateleinițiale au evidențiat o reducere a mortalității la pacienții care aubeneficiat de telemedicină – o scădere absolută cu 3,7% (4,6% v 8,3%; odds ratio 0,54, de la 0,39 la 0,75)sau circa 60 de vieți de-a lungul unei perioade de 12 luni.6 Estenecesară o explicație plauzibilă a unui astfel de rezultat, binevenit de altfel,mai cu seamă pentru că numărul de internări a rămas, practic, același în grupulde intervenție, iar dovezile existente cu privire la impactul telemedicineiasupra mortalității fie au un caracter mixt, fie lipsesc.1, 2, 7, 10

Studiuldemonstrativ combină trei afecțiuni (diabetul, boala pulmonară obstructivăcronică (BPOC) și insuficiența cardiacă), iar puterea lui a avut la bază și oanaliză combinată a efectului. Strategia în cauză impune, însă, o evaluare maiamănunțită. De exemplu, în Anglia, numărul anual de spitalizări în cazul căroradiabetul era înregistrat ca diagnostic principal reprezintă circa jumătate din celal internărilor pentru BPOC, deși prevalența primei boli e mai mare decâtdublul prevalenței celei de-a doua. Astfel, modificările observate la subiecțiicu BPOC și corelate cu telemedicina ar putea exercita un efect mai puternicasupra estimărilor combinate ale activității spitalicești, în special când se ținecont de excesul relativ de pacienți cu BPOC în grupul de studiu demonstrativ(față de prevalența în populația generală). Mai mult, doar o treime dintre cei solicitațisă participe au acceptat invitația. Este, oare, telemedicina în mod particularatractivă pentru bolnavii cu BPOC, și dacă da, de ce? Vor apărea și alte întrebări,în special dacă analiza economică globală (ce urmează să fie publicată încurând) va fi nefavorabilă – de pildă, în ce măsură ar fi putut să fiefavorabilă țintirea anumitor grupuri, poate în funcție de severitatea bolii?

Furnizeazăacest studiu demonstrativ dovezi convingătoare pentru inițierea unui program naționalde telemedicină? Probabil că nu, deși recomandăm prudență până când vor fipublicate toate datele. Rezultatele obținute justifică, oare, planulMinisterului Sănătății din Marea Britanie de-a asigura accesul la telesănătate șiteleîngrijire pentru trei milioane de pacienți cu afecțiuni cronice și nevoi deîngrijire complexe?11 Răspunsul este același: probabil că nu;dovezile disponibile au rămas, practic, aceleași, iar incertitudinile se mențin.Dificultatea interpretării studiilor complexe, cu rezultate nuanțate, cum este celdemonstrativ menționat, nu ușurează luarea deciziilor, ceea ce nu înseamnă, însă,că respectiva cercetare este inutilă.

Datfiind faptul că unele întrebări au rămas fără răspuns, vor fi necesare noistudii; există, pe de altă parte, și întrebări la care răspunsurile pot fi căutateși prin alte metode. De exemplu, abundența de date rezultate din telemonitorizare,asociate cu cele extrase din fișele medicale electronice, oferă o oportunitatesemnificativă de a realiza analize observaționale ample, ce ar putea includeplanul cu trei milioane de vieți.12 Factorii de decizie, membriicomisiilor și autorii ghidurilor ar trebui să contribuie la stabilirea uneiliste de priorități, astfel încât planurile de cercetare să se concentrezeasupra domeniilor în care telemedicina pare a oferi cele mai promițătoareperspective.

 

Conflicte deinterese: Niciunul de declarat.

Proveniență șimodalitate de recenzare: Articol solicitat; fărăevaluare externă.

 

Referințele pot fi gasite in versiunea de pe bmj.com.

 

Traducere:Dr. Mădălina Geantă

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: