Cum trebuie consiliate femeile în privința managementului greutății corporale în perioada sarcinii?

Înainte de-a abandona intervențiile ce includ practicarea unei activități fizice este necesară o mai bună înțelegere a elementelor ce împiedică modificarea comportamentului legat de dietă și de mișcare, în cazul femeilor cu un indice de masă corporală diferit în perioada pre-sarcină.

    Obezitatea ce afectează femeile însărcinate implicămobilizarea unui cuantum considerabil de resurse, crescând probabilitatea nașteriiasistate sau prin cezariană, a hemoragiei, a infecțiilor, a prelungiriispitalizării și a necesității supravegherii nou-născutului în unități deterapie intensivă.1 În situația în care peste jumătate din femeileînsărcinate din Marea Britanie sunt obeze ori supraponderale,2 devinbinevenite și oportune toate analizele acelor intervenții ce vizează managementulgreutății corporale. În articolul de cercetare corelat, Thangaratinam și colab. prezintă ometaanaliză cuprinzătoare și riguroasă a studiilor ce au încercat să îmbunătățeascăgreutatea mamei și rezultatele obstetrice prin aplicarea unor măsuri deschimbare a dietei și a stilului de viață pe întregul interval de variație alindicelui de masă corporală (IMC).3 Multe din cercetările incluse au,însă, limitări în ceea ce privește numărul de participante și calitatea.Autorii metaanalizei conchid că măsurile aplicate pot ameliora unii parametri aistării mamei și copilului, și că recomandările referitoare la regimul alimentarsunt mult mai eficiente decât cele legate de efortul fizic. Este important demenționat că nu există date care să evidențieze vreun prejudiciu generat derespectivele măsuri.

    Pe plan internațional există variații ale ghidurilor pentrumanagementul greutății femeilor însărcinate. Dat fiind faptul că Institute ofMedicine (IOM – Institutul de Medicină) din SUA recomandă un anumit interval alcreșterii ponderale pe durata sarcinii (tabelul),4 cele mai multestudii publicate se axează în special pe acest aspect. Ghidurile britanicespecifice, elaborate de Institute for Health and Clinical Excellence (NICE – InstitutuluiNațional pentru Sănătate și Excelență Clinică), nu indică, însă, cântărirearegulată a femeii înaintea primei vizite la medic deoarece, din dateledisponibile la scară națională, nu reiese că ar exista vreo intervențieeficientă, capabilă să îmbunătățească evoluția clinică a sarcinii.5

    Oare metaanaliza efectuată de Thangaratinam și colab.oferă dovezile de care ar avea nevoie NICE pentru a-și reevalua ghidurile?Considerăm că o atare abordare este prematură. Deși rezultatele arată că măsurileintervenționale din timpul sarcinii sunt sigure și pot genera o reducere modestăa creșterii ponderale în perioada gestațională, între grupul martor și cel încadrul căruia au fost aplicate intervențiile nu a existat nicio diferență înceea ce privește procentul femeilor care au atins limitele de greutate impusede IOM. Așadar, nu este surprinzător faptul că nu s-a înregistrat niciun efectasupra rezultatelor clinice relevante, precum greutatea fătului la naștere,macrozomia, absența scăderii numărului de nașteri prin cezariană. Deși s-a semnalato diminuare a cuantumului cazurilor de preeclampsie și de hipertensiune gestațională,calitatea dovezilor în favoarea respectivelor măsuri a fost clasificată drept slabăsau foarte slabă. Autorii nu au inclus date referitoare la un posibil efectpost-partum al menținerii greutății (probabil pentru că nu erau disponibileinformații adecvate); s-a demonstrat că menținerea greutății după naștere este strânsasociată cu îngrășarea gestațională excesivă.4

    Thangaratinam și colab. au realizato subanaliză a femeilor însărcinate supraponderale și obeze, constatând doar oreducere a creșterii ponderale în cadrul respectivului grup, fără nicio modificarea indicilor semnificativi pentru preeclampsie sau pentru greutatea fătului lanaștere, ce influențează considerabil apariția evenimentelor nedorite la naștere.Rezultatele lor sunt confirmate de o altă sinteză sistematică a trialurilorrandomizate efectuate pe femei obeze și supraponderale, ce a semnalat o reduceresemnificativă a creșterii greutății corporale în perioada gestațională, cu 2,21kg, dar tot fără nicio îmbunătățire a evoluției clinice, cu excepția unei ușoarescăderi a incidenței diabetului gestațional, nesusținută, însă, de dateconcludente.6 Așa cum arată prezentarea valorilor absolute ale creșteriiponderale din grupurile experimentale și cele de control ale fiecăruia dintre trialurileincluse în actuala metaanaliză, majoritatea femeilor supraponderale și obeze seîngrașă mult peste limitele impuse de IOM; membrele ambelor loturi au luat îngreutate, chiar dacă respectiva creștere a fost mai puțin pronunțată în grupul experimental.6(Thangaratinam și colab. au prezentat doar diferența medie.) Așadar, nu a fostsurprinzător faptul că nu s-a observat nicio ameliorare convingătoare arezultatelor clinice.

    Surplusul ponderal din perioada de graviditate, ceîncorporează greutatea placentei și a fătului, lichidul amniotic, volumul expansiuniiplasmatice materne alături de țesutul adipos matern, variază semnificativ de lao persoană la alta. În cazul femeilor obeze, apariția rezultatelor negative lanaștere poate fi determinată, în egală măsură, de IMC anterior sarcinii și deexcesul ponderal din timpul acesteia, ceea ce poate explica faptul că, lagravidele obeze sau supraponderale, nu s-a semnalat niciun beneficiu clinic, înciuda reducerii surplusului ponderal gestațional (comparația respectivelorcategorii de femei s-a făcut fără stratificarea în funcție de greutatea avutăînainte de sarcină). Mai mult, studiile recente au pus sub semnul întrebăriilimitele impuse de IOM creșterii ponderale la femeile însărcinate obeze.7

    Sinteza sistematică arată că măsurile legate de dietă au generato reducere a surplusului ponderal gestațional mai substanțială decât cele ce auvizat doar activitatea fizică sau cele care au avut o abordare mixtă, însă unefect semnificativ asupra greutății fătului la naștere a fost observat numai înstudiile ce au analizat impactul intervențiilor legate de efortul fizic. Înaintede-a abandona măsurile ce includ practicarea unei activități fizice estenecesară o mai bună înțelegere a elementelor ce împiedică modificareacomportamentului legat de dietă și de mișcare, în cazul femeilor cu un IMCdiferit în perioada pre-sarcină – cele care prezintă o valoare scăzută aacestui indice întâmpină, în ceea ce privește efortul fizic, mai puține astfelde obstacole decât persoanele cu un IMC ridicat,8 fapt ce indicănecesitatea evidențierii eficacității măsurilor ce stimulează tendința practicăriiunei activități fizice, în special la femeile supraponderale sau obeze.

    Axarea pe creșterea ponderală gestațională, în detrimentulunui control adecvat asupra evoluției clinice, ca și caracterul heterogen al eșantioanelorpopulaționale ale studiilor, atât de multe și așa de diferite între ele, sau alprotocoalelor experimentale, limitează interpretarea actualei metaanalize, faptrecunoscut și de autorii ei – de altfel, le împărtășim opinia potrivit căreia viitoarelecercetări, ce vor analiza eficiența unor atari măsuri, ar trebui să aibă învedere, cu precădere, rezultatele relevante din punct de vedere clinic și săofere informații pe baza cărora să poată fi evaluat rolul componentelor individualeale diferitelor intervenții.

    Dintre trialurile randomizate, controlate, în curs de desfășurare,care au o capacitate adecvată de cuantificare a impactului măsurilorexperimentale asupra unor variabile clinice și care evaluează riguros diferiteelemente ale intervenției analizate, menționăm Australian LIMIT, efectuat pefemei însărcinate supraponderale sau obeze,11 și UK UPBEAT, pegravide obeze.12

    Ambele studii evaluează și compoziția corporală la copii,atât la grupul martor cât și la cel experimental. A fost demarată, la inițiativaCOMET, din Universitatea Liverpool, crearea unui set comun de obiective, ce urmeazăsă fie evaluate în cadrul cercetărilor din domeniul obstetricii și care vorfurniza date importante pentru orientarea viitoarelor studii de specialitate (www.comet-initiative.org).

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Gianina Luca
Autor: