Tratarea simptomelor negative ale schizofreniei

Simptomele negative ale schizofreniei generează, adesea, un handicap pronunțat, deoarece afectează funcționalitatea cotidiană a oamenilor și
capacitatea lor de-a interacționa cu semenii

Tim Kendall director, NationalCollaborating Centre for Mental Health,

Royal College of Psychiatrists, London E1 8AA, UK

tim.kendall@shsc.nhs.uk

 

Conflicte de interese: Niciunul de declarat.

Proveniență și modalitate de recenzare: Articol comandat; fără evaluare externă.

 

Treating negative symptoms of schizophrenia

Art therapy as currently offered in the UK isnot effective

Ciatați articolul ca: BMJ 2012;344:e664

 

CERCETARE p. 200

Schizofrenia este afecțiuneapsihotică cea mai comună și cea mai generalizată, caracterizată prin simptome”pozitive” (precum halucinațiile și maniile) și, respectiv, ”negative” (deexemplu, apatia și izolarea socială); cele din urmă alterează considerabilcapacitatea funcțională și pe cea de adaptare psihosocială ale bolnavului. Înultimii 60 de ani, managementul schizofreniei a evoluat, incluzând tratamentulmedicamentos, intervențiile psihosociale și strategiile terapeutice integrate.1Interesant este că abordările psihosociale – de pildă, terapia cognitiv-comportamentală(CBT) și, mai recent, terapiile prin arte (prin muzică, arte plastice și mișcaresau dans) – au fost mult mai promițătoare decât cele medicamentoase în ceea ceprivește reducerea simptomelor negative și a impactului lor, fapt ce adeterminat recomandarea lor recentă de către National Institute for Health andClinical Excellence (NICE – Institutul Național pentru Sănătate și ExcelențăClinică).2 Este surprinzătoare, așadar, constatarea din studiul corelat, ”TrialulMatisse”, efectuat de Crawford și colab., potrivit căreia beneficiile aduse de terapiaprin artă, ca tratament adjuvant pentru persoanele cu schizofrenie, erau maimici decât cele ale abordării terapeutice uzuale din cazul tratării simptomelornegative sau a funcționalității globale.3

TrialulMatisse ne ajută, în schimb, să înțelegem mai clar ceea ce funcționează și ceeace nu are nicio eficiență pentru persoanele cu simptomatologie negativă deschizofrenie. Studiul a inclus date despre 417 subiecți aflați în evidența a 16centre medicale britanice și este echivalent ca mărime cu toate trialurilerandomizate anterioare ce au evaluat efectele combinate ale terapiilor prin artevizând schizofrenia. El are și o calitate metodologică mai bună și mai apropiatăde realitatea clinică decât trialurile precedente.4, 5 Evaluatorilor nu li s-aadus la cunoștință modul de alocare a tratamentului, participanții au fost aleșicu precădere din rândul utilizatorilor de ”rutină” ai serviciilor, nu dingrupuri selectate, și s-a recurs la o analiză bazată pe tratamentul inițial –intention to treat analysis (ITT).

Fiindun studiu pragmatic, grupul tratat a beneficiat de terapie prin artă, care aajuns să fie o abordare curentă în cadrul sistemului național de serviciimedicale publice din Marea Britanie. Aproape 40% dintre beneficiari nu au reușitsă ajungă la nicio ședință, procentul fiind ceva mai mare în cadrul grupurilor încare s-a folosit, pentru comparație, o activitate, ceea ce este descurajant.Mai mult, utilizatorii respectivelor servicii au participat la prima ședințădin grupul în care fuseseră repartizați abia după circa 60 de zile de lamomentul randomizării. În condițiile în care tratamentul a fost administrat într-oasemenea manieră ”timidă”, iar o proporție mare a persoanelor nu a reușit să ”iamedicamentul”, este într-o oarecare măsură surprinzător faptul că intervențianu a afectat simptomele negative sau funcționarea, în general.

Datelece susțin îndrumările recente ale NICE cu privire la schizofrenie2sugerează că antipsihoticele atenuează simptomele pozitive ale bolii și frecvențarecăderilor, dar chiar și așa-zisele antipsihotice atipice au un slab efectasupra simptomelor negative.6 S-a demonstrat că intervențiilefamiliale reduc substanțial ratele recăderilor la pacienții cu schizofrenie,dar au un impact scăzut asupra efectelor pozitive sau negative, în timp ceterapia cognitiv-comportamentală pare să determine o atenuare moderată asimptomatologiei pozitive, negative și depresive, dar nu și a frecvenței recăderilor.O sinteză ce a inclus trei trialuri ce au explorat terapia prin muzică,7-9două cu privire la terapia prin artă4, 5 și unul referitor la terapiaprin mișcare,10 deși a cuprins date despre doar 400 de utilizatoriai serviciilor, a arătat că simptomele negative erau reduse semnificativ la beneficiariiintervențiilor studiate, iar cele care au combinat diverse modalități detratament (antipsihotice, abordări familiale, terapie cognitiv-comportamentală șiprin arte) – în condițiile în care se consideră că fiecare dintre ele esteeficientă pentru diferite aspecte ale bolii – au oferit, per total, beneficii mai mari decât administrarea separată a fiecăruitratament.1, 2, 11 Cu toate acestea, cele mai puține date suntdespre terapiile destinate strict simptomatologiei negative, fapt subliniat derezultatele trialului Matisse.

Simptomelenegative ale schizofreniei sunt, adesea, teribil de supărătoare, deoareceafectează funcționalitatea zilnică a bolnavului și capacitatea sa de-a avea relațiicu semenii. Ele includ un răspuns emoțional limitat, dificultăți în ceea ceprivește comunicarea cu cei din jur din cauza volumului și a conținutului redusal vorbirii (”sărăcia limbajului”), izolare socială și emoțională, sentimentede aplatizare emoțională și apatie. În mod obișnuit, simptomele negativeafectează nefavorabil motivația, iar senzația de plăcere este frecvent diminuatăori absentă. Persoanele afectate au o capacitate redusă emoțională sau de îndeplinirea activităților zilnice obișnuite (să se dea jos din pat dimineața, să se speleși să se îmbrace),12 fiind și mai puțin capabile să urmezetratamente psihosociale.

Rezultateletrialului Matisse sugerează, din păcate, că terapia prin artă, așa cum este ea practicatăactualmente în Marea Britanie, este puțin probabil să aibă beneficii clinicepentru persoanele cu simptome negative sau alte manifestări de schizofrenie – oconcluzie care, fără îndoială, îi neliniștește pe terapeuții specializați. Datfiind faptul că se bazează mai mult pe expresia creativă decât pe comunicareaverbală, terapiile prin arte și anumite abordări cognitiv-comportamentale continuăsă aibă cel mai mare potențial de reușită în tratarea simptomatologieinegative. În prezent, pentru persoanele cu schizofrenie care au simptomenegative dizabilitante este imperios necesară o investiție substanțială în trialurilebazate pe ipoteze, pentru a stabili care terapie sau care combinație de abordăripoate fi cea mai utilă în constelația simptomelor negative.

 

Traducere: Dr. Raluca Deliu

Rate this article: 
Average: 4 (1 vote)
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: