Simptomele ce afectează starea de sănătate a femeilor în preajma vȃrstei de 50 de ani şi corelaţia lor cu perioada de tranziţie spre menopauză: studiu britanic prospectiv, de cohortă

Gita D Mishra,1,2 DianaKuh1

 

1MRC Unit for Lifelong Health and Ageing, UniversityCollege and Royal Free Medical School, London, UK

2School of Population Health, University of Queensland,Herston, QLD 4006, Australia

Corespondenţa la: G D Mishra

g.mishra@sph.uq.edu.au

 

Health symptoms duringmidlife in relation to menopausal transition: Bristish prospective study

A se cita ca:BMJ 2012;344:e402

doi: 10.1136/bmj.e402

 

ÎNTREBAREASTUDIULUI: Este,oare, posibilă realizarea unei clasificări afemeilor în funcţie de simptomele cu care se confruntă în perioada de premenopauză?

RĂSPUNSULPE SCURT: Au fostidentificate patru grupuri de simptome – psihologice, vasomotorii, sexuale şisomatice; în cadrul lor am observat mai multe profiluri, constituite pe bazaseverităţii simptomatologiei (dar numai pentru manifestările psihologice, vasomotoriişi sexuale, nu şi de sorginte somatică) şi strâns corelate cu momentul instalăriimenopauzei.

CAREESTE STADIUL CUNOŞTINŢELOR ÎN DOMENIU ŞI CE ADUCE NOU PREZENTUL STUDIU: Simptomele vasomotorii suntdoar câteva dintre multiplele manifestări semnalate de femeile ajunse înpreajma vârstei de 50 de ani, care s-a stabilit că sunt corelate cu perioada detranziţie către menopauză; în ceea ce priveşte alte categorii de simptome,rezultatele multor cercetări publicate până în prezent sunt contradictorii. Studiulde faţă prezintă o perspectivă detaliată asupra grupurilor de simptome, precum şirelaţia lor (valabilă pentru femeile cu un anumit profil simptomatic) cumomentul instalării menopauzei.

 

Participanţişi localizare

Şase sute nouăzeci şi cinci de femei din Anglia, Scoţia şiŢara Galilor, aflate la menopauză, care au răspuns la chestionarul privitor la20 dintre cele mai frecvente simptome.

 

Structura şi durata studiului, mărimea eşantionului 

Studiul a analizat starea de sănătate a unei cohorte reprezentativela scară naţională, a cărei evoluţie a fost urmărită începând de la anul naşterii(1946) şi apoi anual, după împlinirea vârstei de 47 de ani şi până la 54 deani.

 

Rezultatele principale şi rolul hazardului

Aproape două treimi dintre femei (65%, n=394) ausemnalat, pe durata menopauzei, simptome psihologice de intensitate slabă şimoderată, în timp ce 10% (n=63) au relatat manifestări severe, momentul lor de vârffiind localizat la debutul menopauzei sau după un an de la instalarea ei.Aproape jumătate dintre participante (n=287) au fost incluse în categoria cusimptome vasomotorii uşoare, chiar dacă analiza de faţă a constatat o creştereminoră a intensităţii manifestărilor după un an de la debutul menopauzei; 14%(n=83) au prezentat profilul de severitate precoce, ce a înregistrat mai întâiun maxim, tot la scurt timp după instalarea menopauzei, iar apoi un declinconsiderabil; la 11% (n=67) s-a observat profilul cu simptomatologie supărătoaretardivă, a cărei intensitate a urcat rapid în perioada de perimenopauză şi s-a menţinutcrescută timp de cel puţin patru ani după instalarea menopauzei. Femeile dinclasa de mijloc a societăţii aveau un risc mai scăzut de a prezenta un profilsever al manifestărilor vasomotorii (odds ratio 0,79, interval de încredere 95%0,57-1,01), aceeaşi situaţie fiind întȃlnită şi la cele cu diferite grade decalificare academică (0,37, de la 0,18 la 0,77). Şi la cele 14% (n=85) dintrefemeile cu un profil sever al disconfortului sexual apărut tardiv s-a constatataccentuarea simptomelor până la instalarea menopauzei şi persistenţa lorulterioară. La persoanele căsătorite, riscul de a prezenta manifestări tardivemoderate ori severe a fost mai mare decât la cele necăsătorite (2,40, de la1,30 la 4,41). Cele patru profiluri ale simptomatologiei somatice (uşor,moderat, sever şi foarte sever) nu au variat în funcţie de vârsta relativă lamenopauză.

 

Erori sistematice, factori de confuzieşi alte motive ce îndeamnă la precauţie

Actualul studiu longitudinal al simptomelor pe care leprezintă femeile de vârstă medie le-a avut în vedere doar pe cele în cazul căroramenopauza s-a instalat natural. Au fost semnalate toate manifestările, dar nus-au utilizat biomarkeri. Legătura dintre factorii socio-demografici şisimptomele supărătoare poate rezulta din numărul scăzut de persoane supusehisterectomiei sau al celor aflate sub tratament de substituţie hormonală,ultimele două categorii fiind excluse din analiză. S-ar putea ca profilulsimptomatologiei să fie corelat mai strâns cu modalităţile actuale de cuantificarea comportamentelor socio-demografice şi a celor legate de sănătate decât cu măsurătorilefăcute iniţial, când femeile aveau 43 de ani. Tehnicile folosite (analizafactorilor şi analiza de clase latente) sunt exploratorii, deci nu presupun stabilireaa priori a unor categorii de simptome.Încrederea în gruparea manifestărilor identificate a fost întărită de analizade confirmare, care a indicat stabilitatea temporală a rezultatelor. Clasificareasimptomelor în funcţie de profiluri are un caracter probabilistic, reprezentândşansa ca o femeie să se încadreze într-un profil sau în altul – astfel derepere trebuie să fie utilizate numai ca un ghid general, şi nu pentru predicţiiindividuale.

 

Generalizarea la alte populaţii

Rezultatele pot fi generalizate la scara populaţiei femininenăscute în Marea Britanie, de-a lungul deceniului ’40.

 

Finanţarea studiului/conflicte de interese potenţiale

MedicalResearch Council (MRC – Consiliul de Cercetare Medicală) a asigurat finanţareanecesară efectuării sondajului naţional privitor la sănătate şi dezvoltare(National Survey of Health and Development) şi cea solicitată de cei doiautori; GDM a primit fonduri şi de la Australian National Health şi de la MRC. Autoriideclară că nu există niciun conflict de interese.

 

Traducere: Dr. Gianina Luca

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: