Beneficiile imediate şi cele tardive ale tratării hipertensivilor cu vâârste înaintate: rezultate din extensia tratamentului activ din studiul randomizat, controlat, Hypertension in the Very Elderly

NBeckett,1 R Peters,2 J Tuomilehto,3, 4 C Swift,5P Sever,6 J Potter,7 T McCormack,8

F Forette,9B GilExtremera,10 D Dumitrascu,11 J A Staessen,12L Thijs,13 A Fletcher,14

 C Bulpitt,1 pentru grupul de studiuHYVET

 

1Departmentof Medicine, Imperial College London, London SW7 2AZ, UK

2ClinicalTrials Unit, Imperial College London

3Departmentof Public Health, University of Helsinki, Helsinki, Finland

4SouthOstrobothnia Central Hospital, Seinäjoki, Finland

5ClinicalAge Research Unit, Department of Clinical Gerontology, King’s College London,London

6InternationalCentre for Circulatory Health, Imperial College London

7School ofMedicine, Health Policy and Practice, University of East Anglia, Norfolk, UK

8WhitbyGroup Practice, Spring Vale Medical Centre, Whitby, UK

9HôpitalBroca, University Paris V, Paris, France

10FACMedicina, Departmento Medicina Granada, Granada, Spain

11SpitalulJudetean Cluj, Clinica Medicală 2, Cluj, Romania

12Departmentof Epidemiology, Maastricht University, Netherlands

13StudiesCoordinating Centre, Division of Hypertension and CardiovascularRehabilitation, Department of Cardiovascular Diseases, University of Leuven,Leuven, Belgium

14LondonSchool of Hygiene and Tropical Medicine, London

 

Corespondenţa la: N Beckett

n.beckett@imperial.ac.uk

 

Immediate and late benefits of treating veryelderly people with hypertension: results from active treatment extension toHypertension in the Very Elderly randomised controlled trial

Citaţi articolul ca: BMJ 2011;343:d7541

doi:10.1136/bmj.d7541

 

ÎNTREBAREA STUDIULUI: Scădereacuantumului de evenimente cardiovasculare după începerea medicaţiei antihipertensive,la persoanele în etate de ³80 de ani, are loc într-un ritm suficient de rapid ca să justifice iniţiereatratamentului?

RĂSPUNSUL PE SCURT: Terapiacu indapamidă SR de 1,5 mg a restrâns evenimentele cardiovasculare în decurs de12 luni, susţinând acumularea timpurie a beneficiilor de pe urma tratării pacienţilorfoarte vârstnici, hipertensivi.

CARE ESTE STADIUL CUNOŞTIN}ELOR ÎN DOMENIU ŞI CE ADUCENOU PREZENTUL ARTICOL: HYVET  a sugerat că tratarea persoanelor în vârstăde cel puţin 80 de ani şi care au o tensiune arterială sistolică permanentă depeste 160 mm Hg a fost benefică. Extensia deschisă a tratamentului activ a arătatcă, la pacienţii care luau anterior placebo, pot fi obţinute avantaje la nivelcardiovascular în decurs de un an, ceea ce susţine necesitatea iniţierii medicaţieiîn cazul unor astfel de persoane.

 

Structura studiului

Componenta de faţă a fost o extensie deschisă,de-a lungul unui an, a tratamentului activ al studiului randomizat, controlat placebo,Hypertension in the Very Elderly Trial (HYVET – Hipertensiunea la PersoaneleFoarte Vârstnice). Abordarea terapeutică din studiul principal a constat înadministrarea de indapamidă SR 1,5 mg, asociată cu perindopril 2-4 mg, învederea atingerii tensiunii arteriale ţintă. La începerea extensiei de un an,toţi participanţii au reluat cura cu indapamidă. Tratamentul a fost ajustatastfel încât să se obţină o tensiune arterială sistolică ţintă sub 150 mmHg şi unadiastolică sub 80 mmHg.

 

Participanţiişi cadrul de desfăşurare

Criteriile de eligibilitate pentru studiulprincipal au inclus persoanele în vârstă de cel puţin 80 de ani, cuhipertensiune arterială sistolică permanentă de minimum 160 mm Hg. Pentru aparticipa la extensie, era necesar ca subiecţii să urmeze tratamentul dublu orbla ultima vizită din componenta principală a cercetării. Studiul a avut loc înspitalele şi centrele de medicină generală, în principal din Europa de Est şide Vest, din China şi Tunisia.

 

Principaliiparametri urmăriţi

În ceea ce priveşte rezultatele finale, amcolectat aceleaşi date ca şi în timpul studiului principal, incluzând toateatacurile cerebrale (fatale şi nefatale), mortalitatea totală şi evenimentelecardiovasculare (mortalitate cardiovasculară, infarct miocardic nefatal,atacuri cerebrale nefatale şi insuficienţă cardiacă nefatală).

 

Rezultateleprincipale şi rolul hazardului

Dintre cei 1 882 de participanţi latratamentul dublu orb din finalul studiului principal (1 009 pe terapie activă,873 pe placebo), 1 712 (91%) au consimţit să intre în extensia de un an. Dintreei, 788 (46%) erau anterior pe placebo, iar 924 (54%), pe tratament activ. Îndecurs de peste şase luni nu am găsit nicio diferenţă cu semnificaţie statistică,în ceea ce priveşte tensiunea arterială, între cei aflaţi mai înainte pe medicaţieactivă şi, respectiv, pe placebo (tensiunea arterială medie 145,3/76 mm Hg şi146,6/76,6 mm Hg). În timpul extensiei de un an, 47 de participanţi au murit(11 din cauza unor afecţiuni cardiovasculare) şi s-au acumulat 1 682 de pacienţi-anide urmărire. Efectuând o comparaţie între persoanele care luaseră anteriormedicaţia activă şi, respectiv, placebo, nu am găsit nicio diferenţă semnificativăpentru accident vascular (principalul rezultat final), evenimentecardiovasculare sau insuficienţă cardiacă, ci doar pentru mortalitatea totală(P=0,016) şi cea cardiovasculară (P=0,033).

 

Reacţii adverse

Nu a fost semnalată nicio reacţie adversăseveră postmedicamentoasă. În privinţa reacţiilor adverse severe nu au existat diferenţeîntre persoanele aflate anterior pe tratament activ şi cele care luaserăplacebo (46 versus 53; P=0,12).

 

Erorisistematice, factori de confuzie şi alte motive ce îndeamnă la precauţie

Datorită numărului mic de evenimente seimpune adoptarea unei atitudini precaute atunci când se are în vedere elaborareaunei concluzii ferme de pe urma rezultatelor obţinute. Prezentul studiureprezintă o extensie şi, prin urmare, include un grup de pacienţi selecţionaţifoarte atent.

 

Generalizareala alte populaţii

Rezultatele se aplică persoanelor cu vârstade cel puţin 80 de ani, cu hipertensiune arterială permanentă la valoarea deminimum 160 mm Hg, care nu suferă de demenţă, nu necesită îngrijiri paliativeregulate şi nu prezintă multe comorbidităţi.

 

Finanţareastudiului/conflicte de interese potenţiale

HYVET a fost finanţat prin granturi dinpartea British Heart Foundation (Fundaţia Britanică a Inimii) şi Institute de RecherchesInternationales (Institutului de Cercetări Internaţionale) Servier. NB şi RP auavuut susţinere salarială din grantul acordat de Servier; CB, JP, TM şi FF auprimit onorarii ca lectori/consultanţi din partea diverselor companii producătoare de medicamente antihipertensive.

 

Numărulde înregistrare al studiului: Studii cliniceNCT00122811.

 

Traducere: Dr. Emanuela Micu

 

 

 

 

Identificarea femeilor cu suspiciune decancer ovarian în asistenţa primară: provenienţa şi validarea algoritmului

JuliaHippisley-Cox, Carol Coupland

 

Divisionof Primary Care, University of Nottingham, Nottingham NG2 7RD, UK

Corespondenţa la: J Hippisley-Cox

julia.hippisley-cox@nottingham.ac.uk

 

Identifying women with suspected ovariancancer in primary care: derivation and validation of algorithm

Citaţi articolul ca: BMJ 2012;344:d8009

doi: 10.1136/bmj.d8009

 

ÎNTREBAREA STUDIULUI:Este posibil, oare, ca un algoritm elaborat şi validat recent să estimezeriscul absolut de instalare a cancerului ovarian la femeile cu şi fărăsimptomatologie?

RĂSPUNSUL PE SCURT:Algoritmul, bazat pe o combinaţie de simptome şi variabile simple, precumvârsta şi istoricul familial de cancer ovarian, poate fi util pentru evaluareariscului în etapa în care femeile cu asemenea manifestări, multe dintre elenespecifice, se prezintă la medicul generalist.

CARE ESTE STADIUL CUNOŞTIN}ELOR ÎN DOMENIU ŞI CE ADUCENOU PREZENTUL ARTICOL: Diagnosticul precoce alcancerului ovarian se îmbunătăţeşte prin investigarea mai ţintită a pacientelorsimptomatice şi prin creşterea conştientizării publicului cu privire lasimptomatologie, ceea ce reprezintă o provocare majoră, dată fiind naturanespecifică a unor simptome. Un algoritm bazat pe variabile clinice simple,precum vârsta, istoricul familial de cancer ovarian, anemia, durerea abdominală,distensia abdominală, sângerarea rectală ori cea vaginală postmenopauză,pierderea apetitului şi scăderea în greutate, poate estima riscul absolutpentru cancerul ovarian la femeile cu şi fără aceste simptome, în asistenţaprimară.

 

Participanţi şi localizare

Am studiat 1 158 723 de femei din cohortapentru provenienţă şi încă 608 862 din cea de validare. Toate făceau parte dincategoria de vârstă 30–84 de ani şi nu avuseseră diagnostic anterior de cancerovarian.

 

Protocol de studiu, dimensiune şi durată

În prezentul studiu de cohortă prospectivdeschis am utilizat datele colectate de rutină din cabinetele de practică generalăQResearch din Anglia şi }ara Galilor. Pentru a stabili scorurile am folosit 375de asemenea cabinete, iar pentru a le valida, am utilizat un set separat, constituitdin 189 de astfel de unităţi. Pentru a elabora ecuaţia de risc au fostutilizate modelele Cox de risc proporţional. Factorii de risc examinaţi au fostvârsta, istoricul familial de cancer ovarian, alte tipuri de cancer înantecedente, indicele de masă corporală (IMC), fumatul, alcoolul, deprivarea,pierderea apetitului, scăderea în greutate, durerea abdominală, distensiaabdominală, rectoragia, sângerarea vaginală în postmenopauză, polakiuria,diareea, constipaţia, astenia şi anemia. Măsurile de calibrare şi discriminareau evaluat performanţa în cohorta de validare.

 

Rezultatele principale şi rolul hazardului

În cohorta de provenienţă au fost 976 de cazuriîntâmplătoare de cancer ovarian în 2,03 milioane persoane-ani. Factoriipredictivi independenţi au fost vârsta, istoricul familial de cancer ovarian (riscde 9,8 mai mare), anemia (de 2,3 mai mare), durerea abdominală (de cinci orimai mare), distensia abdominală (de 23 de ori mai mare), rectoragia (de douăori mai mare), sângerarea în postmenopauză (de 6,6 ori mai mare), pierdereaapetitului (de 5,2 ori mai mare) şi scăderea ponderală (de două ori mai mare).La validare, algoritmul a explicat 58% din variaţie. Curba caracteristiciloroperaţionale ale receptorului (COR) a fost 0,84, iar D statistic a fost 2,38.În total, 63% din cancerele ovariene diagnosticate în următorii doi ani au apărutla 10% dintre femeile cu riscul predictiv cel mai ridicat.

Algoritmula avut o bună capacitate de discriminare şi de calibrare şi, după validareaindependentă într-o cohortă externă, a putut fi utilizat pentru identificareafemeilor cu riscul cel mai crescut de cancer ovarian, pentru a facilitatrimiterea lor precoce la un consult de specialitate şi la noi investigaţii.Este necesară şi efectuarea unor studii care să evalueze modalitatea optimă de transpunereîn practică a algoritmului, cost-eficienţa acestuia şi măsura în care, lamomentul aplicării lui, are vreun impact asupra rezultatelor privitoare lastarea de sănătate. O variantă de calcul poate fi găsită la adresawww.qcancer.org/ovary.

 

Factori de eroare, neconcordanţe şi alte motive ce îndeamnăla prudenţă

Limitele includ neconfirmarea oficială a rezultatelor,posibilii factori de eroare legaţi de informaţie, datele lipsă şi factorii deeroare reziduali.

 

Generalizarea la alte populaţii

Un element forte al studiului nostru estefaptul că am elaborat algoritmul într-o cohortă şi l-am validat în alta,separată, reprezentativă pentru pacientele care se prezintă în asistenţa primară.

 

Finanţarea studiului/conflicte de interese potenţiale

JH-C face parte din conducerea QResearch, oorganizaţie non-profit care îşi desfăşoară activitatea în parteneriat cuUniversitatea din Nottingham şi cu EMIS(principalul furnizor comercial de IT pentru 60% din cabinetele de medicinăgenerală din Marea Britanie); JH-C este şi director plătit al ClinRisk, firmă producătoarede programe destinate aplicării corecte a algoritmilor pentru riscul clinic şimenţinerii lor la zi, în cadrul sistemului clinic computerizat, ce vizează îmbunătăţireaasistenţei pacienţilor. CC este consultant pe probleme de statistică remuneratde ClinRisk.

 

Traducere: Dr. RodicaChirculescu

 

 

 

 

Rezultatele pe termen scurt ale biopsiei deprostată la bărbaţii testaţi pentru cancer prin antigenul specific prostatic:evaluare prospectivă în cadrul studiului ProtecT

Derek JRosario,1 J Athene Lane,2 Chris Metcalfe,2Jenny L Donovan,2 Andy Doble,3 Louise Goodwin,1Michael Davis,2 James W F Catto,1 Kerry Avery,2David E Neal,4

Freddie CHamdy5

 

1AcademicUrology Unit, Department of Oncology, Royal Hallamshire Hospital,

Universityof Sheffield, Sheffield S10 2JF, UK

2School ofSocial and Community Medicine, University of Bristol, Bristol BS8 2PS, UK

3Departmentof Urology, Addenbrooke’s Hospital, Cambridge CB2 0QQ, UK

4Departmentof Oncology, University of Cambridge, Addenbrooke’s Hospital

5NuffieldDepartment of Surgical Sciences, University of Oxford, John Radcliffe Hospital,Oxford OX3 9DU, UK

Corespondenţa la: D J Rosario

d.j.rosario@shef.ac.uk

Short term outcomes of prostate biopsy in mentested for cancer by prostate specific antigen: prospective evaluation withinProtecT study

Citaţi articolul ca: BMJ 2012;344:d7894

doi:10.1136/bmj.d7894

 

ÎNTREBAREA STUDIULUI: Ceevenimente adverse apar după biopsia prostatică transrectală ghidată ecografic(transrectal ultrasound guided biopsy of the prostate=TRUS-Bx) şi cum afecteazăele opinia bărbaţilor asupra perspectivei repetării respectivei intervenţii?

RĂSPUNSUL PE SCURT: Simptomelede infecţie şi sângerarea apar frecvent, însă ele devin probleme majore saumoderate doar în cazul unui procent mic din cei investigaţi; alături de durereadin timpul biopsiei, sus-citatele manifestări sunt factori predictivi pentru oatitudine nefavorabilă faţă de repetarea procedurii.

CARE ESTE STADIUL CUNOŞTIN}ELOR ÎN DOMENIU ŞI CE ADUCENOU PREZENTUL ARTICOL: Biopsia de prostată poateprovoca durere, sepsis şi sângerare, dar încă nu este clar cu ce frecvenţă aparaceste simptome, dată fiind variabilitatea existentă în ceea  ce priveşte definirea reacţiilor adverse. La şaptezile după biopsie, 39% dintre bărbaţi aveau durere; 12% prezentau febră; 64%,hematurie; 33%, rectoragie; şi 94% dintre cei activi sexual aveau hemospermie.

 

Participanţi şi localizare

Am recrutat din comunitate bărbaţi în vârstă de50–69 de ani care, între februarie 2006 şi mai 2008, efectuaseră, în opt centrebritanice din studiul Prostate Testing for Cancer and Treatment (ProtecT), testareaantigenului specific prostatic (PSA) şi o primă biopsie de prostată.

 

Protocol de studiu, dimensiune şi durată

Acesta a fost un studiu de cohortă observaţional,pe 1 147 de bărbaţi supuşi unei prime biopsii, în cadrul căruia reacţiileadverse semnalate de pacienţi, colectate prin aplicarea unui chestionarstructurat, atât iniţial cât şi după 35 de zile de la debutul cercetării, aufost cuplate cu controlul înregistrărilor medicale.

 

Principalele rezultate şi rolul hazardului

Între februarie 2006 şi mai 2008, 1 147 (65%)dintre cei 1 753 de subiecţi eligibili, cărora li s-a efectuat, în opt centre, oprimă biopsie de prostată, şi-au dat acordul să participe la studiul ProstateBiopsy Effects (ProBE). Rata de răspuns a fost de 1 090 (95%), la şapte zile, şide 1 018 (89%), la 35 de zile. Procentul celor care au semnalat durere moderată/severăimediat după biopsie a variat, de la un centru la altul, între 6,1% şi 36,2%(P<0,001). În cele cinci săptămâni după biopsie, prevalenţa simptomelor afost ridicată, dar numai un mic procent de bărbaţi a raportat problememoderate/severe; 15 (1,3%, interval de încredere 95% 0,8%–2,1%) dintre ei aunecesitat internare în spital şi 119 (10,4%, 8,7%–12,3%) au iniţiat o consultaţielegată de biopsie la medicul generalist sau la un alt doctor specialist. Îndatădupă TRUSBx, 124/1 142 (10,9%, 9,2%–12,8%) bărbaţi au fost de părere că o nouăbiopsie ar fi pentru ei o problemă majoră/moderată, iar şapte zile mai târziu, numărullor a crescut la 213/1 085 (19,6%, 17,4%–22,1%). Atitudinea negativă faţă derepetarea biopsiei a fost asociată cu durerea la biopsie (risc relativ 8,2,P<0,001) şi cu simptomele legate de infecţie (7,9, P<0,001) sau desângerare (4,2, P<0,001).

 

Factori de eroare, neconcordanţe şi alte motive ceîndeamnă la prudenţă

Cohorta a cuprins bărbaţi asimptomatici aflaţila prima biopsie de prostată după un test PSA. Participanţii au răspuns la osingură invitaţie scrisă, trimisă viacabinetele de medicină generală, aşa încât e posibil să nu fie reprezentaţi ceicare nu au răspuns. Cohorta nu include bărbaţii trimişi cu simptome urinare saususpectaţi clinic de cancer de prostată. S-ar putea ca absenţa răspunsurilor launul sau la mai multe puncte să fi influenţat estimările prejudiciilor.

 

Generalizarea la alte populaţii

Rezultatele sunt generalizabile la bărbaţii dincategoria de vârstă 50–69 de ani, care au efectuat TRUS-Bx pentru prima dată,pentru un nivel al PSA între 3,0 şi 19,99 ng/ml. Este necesar să fie adoptată oatitudine prudentă în ceea ce priveşte extrapolarea acestor rezultate la pacienţiicu concentraţii mai mari de PSA sau cu boală manifestă clinic, la cei mai învârstă sau la cei care au biopsie repetată.

 

Finanţarea studiului şi conflicte de interese potenţiale

ProBE a fost finanţat de Prostate Cancer RiskManagement Programme. Studiul ProtecT este susţinut financiar de NIHR HTA.

 

Traducere:Dr. Rodica Chirculescu

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: