Bărbaţii europeni au nevoie de propria lor strategie de sănătate

Un recent raport european asupra stării de sănătate a bărbaţilor arată că aceasta a rămas în urmă faţă de cea a femeilor. Alan White şi colab. analizează problemele existente şi solicită intensificarea abordărilor strategice, metodologice şi ştiinţifice ce vizează în mod specific reprezentanţii sexului masculin.

 

Acumzece ani, BMJ a publicat un număr special consacrat sănătăţii bărbaţilor,1 încare se menţiona că, deşi majoritatea evaluărilor convenţionale (de pildă,locurile de muncă situate în topul clasamentelor şi câştigurile financiare)indică faptul că aceştia se descurcă mai bine decât femeile, dar că un atareavantaj nu se reflectă şi asupra sănătăţii lor. Un raport pe care l-am realizatîn vara lui 2011, The State of Men'sHealth in Europe (Starea de Sănătatea Bărbaţilor în Europa),2, 3 arată că situaţia s-a schimbat foarte puţin.Comparativ cu femeile, riscul deceselor provocate de principalii factori demortalitate este şi în prezent mai mare în rândul bărbaţilor, la orice etate dereferinţă, iar în Uniunea Europeană (UE) cuantumul acestora este dublu înperioada de vârstă activă (15-64 ani). Un asemenea nivel crescut de mortalitateprematură la bărbaţi are consecinţe psihologice, sociale şi economice pentrurudele, familiile, comunităţile şi locul de muncă al acestora. Şi totuşi, atât încadrul politicilor de sănătate naţionale cât şi în cele europene,”masculinitatea” este, în mare parte, o noţiune asumată ca atare, fapt ce alimitat elaborarea unor programe bazate pe dovezi destinate în mod specific bărbaţilor.

Diferenţelela nivelul mortalităţii şi al morbidităţii nu sunt generate doar de factoriibiologici; şi nici nu sunt de nerezolvat. De fapt, decalajul dintre sănătateafemeilor şi cea a bărbaţilor variază considerabil – este mult mai pronunţat înestul Europei decât în vestul continentului,4 iar pe teritoriul fiecărei ţărieste influenţat de stratificarea socială, de educaţie, de ocuparea forţei demuncă şi de alţi determinanţi sociali.5 Efectul cumulativ al factorilormateriali, culturali şi psihosociali pare să afecteze cel mai pregnant sănătateamultor bărbaţi;6 influenţa lor este vizibilă la nivelul stilurilor de viaţă şial comportamentelor determinate de gen, pe care tradiţia le-a afirmat dreptpreponderent ”masculine”7 şi care generează marea parte a deceselor premature înrândul bărbaţilor – ele sunt asociate cu variate atitudini nesănătoase, precumdieta necorespunzătoare,8 fumatul, consumul excesiv de alcool,9 neutilizareaserviciilor medicale sau solicitarea lor tardivă10 şi o probabilitate mai marede a suferi leziuni. Toţi factorii enumeraţi sunt mai frecvenţi atât în rânduleuropenilor din estul continentului cât şi, indiferent de zona geografică, lacei care trăiesc în condiţii materiale şi sociale mai precare.11 De asemenea,se pare că bărbaţii sunt deficitari faţă de femei la schimbările din ultimeledecenii, determinate de prefacerile politice şi sociale din Europa de Est – deexemplu, accentuarea caracterului tranzitoriu şi instabil al condiţiilor demuncă, a şomajului, modificarea structurilor familiale (scăderea cuantumului decăsătorii şi creşterea ratei divorţurilor).12

Paradoxalînsă, bărbaţii cred, adesea, că starea lor de sănătate este mai bună decât ceaa femeilor. Un asemenea punct de vedere este parţial justificat: cei caresupravieţuiesc până la vârste mai înaintate declară că au mai puţine dizabilităţidecât semenele lor de aceeaşi vârstă,2 dar se trece cu vederea faptul că numărulcelor care trăiesc atât de mult este mai mic.13 Diferenţa medie a speranţei deviaţă dintre bărbaţi şi femei este de 6,1 ani, în UE, însă înregistrează variaţiimari, de la 11,3 ani, în Letonia, la 3,3 ani, în Islanda şi Lichtenstein.2Astfel, bărbaţii, în general, şi cei tineri, în special, tind să minimalizezepotenţialele consecinţe ale practicilor dăunătoare sănătăţii şi să se considereinvulnerabili faţă de pericol şi risc.

Situaţiaîncepe, în sfârşit, să se schimbe. TheState of Men's Health in Europe oferă o bază de pornire pentru o sumă de măsuripolitice, inovaţii în practică şi cercetări ce vizează sănătatea bărbaţilor.2Acest raport, împreună cu iniţiativele şi politicile de sănătate ce încep săprindă contur în statele membre ale UE, precum şi cu eforturile organizaţiilorcheie neguvernamentale (European Men's Health Forum şi Nordic Men's HealthNetwork) contribuie la înţelegerea direcţiilor ce pot determina ameliorarea sănătăţiipopulaţiei masculine. În continuare sunt trecute în revistă concluziile celemai importante ale raportului.

 

Strategia

Datefiind multiplele influenţe asupra sănătăţii bărbaţilor, este necesar ca răspunsurilestrategice să aibă o perspectivă largă, conştientizând varietatea poziţiilorsociale, a stilurilor de viaţă şi nevoile de sănătate ale ambelor sexe, în locsă se axeze doar asupra diferenţelor dintre ele. Multe măsuri menite să îmbunătăţeascăoportunităţile pentru bărbaţi în privinţa angajării într-un loc de muncă, aeducaţiei etc. le vor fi utile şi femeilor; beneficiile oferite bărbaţilor, însă,s-ar putea să fie disproporţionate când aceştia sunt expuşi unui risc relativmaxim – ca în cazul iniţiativelor ce vizează întreaga populaţie, direcţionate,de pildă, către prevenirea accidentelor rutiere (zonă în care frecvenţadeceselor este triplă în rândul bărbaţilor) ori către sănătatea şi siguranţa lalocul de muncă (95% dintre incidentele fatale îi afectează pe bărbaţi).

Întrucâtstrategiile pot influenţa în mod diferit cele două sexe, este important să fieluate în considerare efectele asupra fiecăruia din ele separat. Până înprezent, puţine state membre ale UE (Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca suntexcepţiile) au identificat bărbaţii ca fiind un grup populaţional specificpentru planificarea strategică a sănătăţii.14-16 Abordarea Irlandei în ceea cepriveşte elaborarea şi aplicarea politicii cu privire la sănătatea bărbaţilorpoate fi o sursă specială de inspiraţie pentru alte ţări (caseta 1).17

Amplelevariaţii înregistrate la nivelul tendinţelor mortalităţii masculine în Europa2subliniază potenţialele beneficii ale unei mai bune transpuneri în practică a măsurilorce au micşorat cuantumul deceselor în rândul bărbaţilor. Un domeniu evidenteste reprezentat de accidentele mortale din trafic, al căror număr a scăzutsemnificativ în statele ce au aderat la UE din 2004, ceea ce reflectă impactulunor factori precum aplicarea mai eficientă a legislaţiei rutiere şi investiţiileîn creşterea siguranţei străzilor. Deşi reducerea procentuală a deceselor era similară,la cele două sexe, între 2000 şi 2009 (20,3% şi, respectiv, 17,3%), reducereaabsolută a fost mult mai importantă în cazul bărbaţilor (cu 2 640 mai puţinedecese la aceştia, în comparaţie cu 602 mai puţine, la femei).18

Lafel, deschiderea pieţelor din Europa de Est, ca şi îmbunătăţirea dietei şi,implicit, a mortalităţii cardiovasculare au influenţat în mod disporporţionat sănătateabărbaţilor.19 Patologia cardiovasculară este încă fatală mai ales pentru cei cuvârste sub 65 de ani din Europa de Est (în Bulgaria, de exemplu, generează 62%dintre decesele segmentului populaţional masculin, faţă de numai 25%, în Franţa2),fapt ce relevă necesitatea extinderii măsurilor stabilite pentru prevenţiaprimară şi cea secundară în funcţie de natura bolii şi de sexul persoaneiafectate – la bărbaţi, comparativ cu femeile, simptomele apar mai devreme, iarfactorii de risc au o prevalenţă mai mare.

Estenecesar să acţionăm la câteva niveluri. Primul este şcoala. Comportamentele şivalorile modelate de timpuriu în viaţă au o influenţă hotărâtoare asupra obiceiurilorlegate de sănătate formate mai târziu. Este foarte util ca programa şcoliiprimare şi a celei secundare să includă o abordare vizibilă, integrată a sănătăţiibăieţilor şi bărbaţilor, ce va putea stimula modele pozitive de dezvoltare fizică,psihologică şi socială.20 Ar fi descurajate, astfel, stereotipurile legate degen, ce dăunează sănătăţii masculine, dar s-ar dezvolta, în schimb, capacitateabăieţilor de a-şi menţine starea de bine emoţională, abilităţile de rezolvare aproblemelor şi responsabilitatea în luarea deciziilor. Va fi consolidată, aşadar,capacitatea bărbaţilor de a-şi dirija propria sănătate mai eficient, de a luadecizii mai bine documentate asupra riscului relativ şi de-a utiliza curesponsabilitate serviciile medicale. O mai mare concentrare asupra şcolilortrebuie să abordeze şi problema performanţei educaţionale mai reduse a băieţilor.

Aldoilea nivel este reprezentat de locul de muncă. Angajatorii şi sindicatele potcolabora pentru a sprijini politicile şi programele ce vizează sănătatea bărbaţilorla serviciu – nu numai prin măsurile tradiţionale de sănătate ocupaţională, ci şiajutându-i să facă faţă nesiguranţei slujbei, absenteismului prelungit legat deboală şi pensionării premature nedorite, toate având un impact negativ asupra sănătăţii.21-23Se impune, aşadar, ca guvernele şi angajatorii să perceapă sănătatea forţei demuncă ca pe o investiţie şi să recunoască dovezile, din ce în ce mai clare, cesusţin faptul că activitatea profesională are o influenţă benefică asupra sănătăţiifizice şi mintale şi a stării de bine;  şomajul,în schimb, nu numai că afectează sănătatea individului, ci determină diminuareapropriei valori, a încrederii în sine, a gradului de integrare socială şi de sărăcie.Trebuie luat în considerare şi echilibrul dintre muncă şi viaţă. Măsurile cevin în sprijinul bărbaţilor, ajutându-i să fie taţi mai implicaţi (de exemplu,concediul paternal plătit) sunt benefice nu doar pentru ei, ci şi pentrupartenerele şi copiii lor, precum şi pentru întreaga societate.24, 25 Deşiintervenţiile la locul de muncă pot contribui la ameliorarea sănătăţii angajaţilor,s-ar putea ca gradul de implicare al bărbaţilor să fie mult mai scăzut decât alfemeilr.26

Atreia arie de acţiune este la nivelul politicilor ce ţintesc subgrupurilemarginalizate de bărbaţi, cum sunt, de pildă, minorităţile etnice, celesexuale, bărbaţii cu dizabilităţi şi cei care trăiesc izolat în zonele rurale,cei fără adăpost sau deţinuţii, toţi având o morbiditate şi o mortalitatepremature considerabil mai mari.

 

Abordărilepractice

Înmulte ţări europene există încă obstacole în calea accesării asistenţei medicale;acestea ar putea exacerba tendinţa tradiţională de utilizare mai redusă, de cătrebărbaţi, a serviciilor medicale corespunzătoare – este important, aşadar, săfie identificate şi puse la punct noi modalităţi de îngrijire, care să-iimplice mai eficient. Ele n-ar trebui să întărească ideile stereotipe potrivitcărora toţi bărbaţii sunt nesănătoşi sau neinteresaţi de propria lor sănătate.Un răspuns adecvat trebuie să depăşească palierul marcat de îmbunătăţireaaccesului la medicii de familie, extinzându-se şi la nivelul grupurilor cevizează scăderea greutăţii, al serviciilor de consiliere şi al activităţilor deîncurajare a sănătăţii. În mod paradoxal, deşi formele de socializare masculinătind să determine diminuarea interesului bărbaţilor faţă de problemele de sănătateşi de bunăstare, comparativ cu femeile, ei fiind mai rar ţinta iniţiativeloreducaţionale sau a celor ce promovează sănătatea.

Sănătateamintală este un caz elocvent. Mulţi bărbaţi îşi descriu dereglările mintale şiemoţionale în mod diferit comparative cu femeile, ceea ce duce, deseori, laratarea diagnosticului. Probabilitatea ca apariţia unor astfel de probleme să-idetermine să solicite asistenţă medicală este mai mică,27 ceea ce îi poateexpune riscului de deteriorare a simptomtologiei şi de tentativă suicidară. Numărulcelor care se sinucid este de trei până la de cinci ori mai mare decât cel alfemeilor. S-ar putea ca bărbaţii să se simtă siliţi să utilizeze alte strategiide adaptare la situaţia lor – de pildă, agresivitatea, necooperarea cu specialiştiidin sănătate, refuzarea ofertelor de ajutor şi recurgerea la abuzul de alcool.

Deşis-au înmulţit în ultimul timp, iniţiativele ce vizează sănătatea segmentuluipopulaţional masculin s-au concretizat, în mare măsură, în efectuarea unorstudii pilot de mică anvergură, dintre care doar câteva au fost evaluate încadrul unor trialuri finalizate.28 Studiile longitudinale arată, însă,că este semnificativ mai puţin probabil ca bărbaţii tineri ce au convingeri cutentă tradiţională despre masculinitate să apeleze la serviciile de sănătate29 şică, atunci când solicită ajutor, este important pentru ei ca programul de lucrual unităţii medicale să fie flexibil şi perioada de consultaţie mai lungă, săbeneficieze de programe de modificare a stilului de viaţă şi a comportamentuluişi de un sistem de trimitere la consult de specialitate cuprinzător.30

Deficienţelede îngrijire existente au stimulat interesul iniţiativelor ce aduc astfel deservicii mai aproape de locurile frecventate de bărbaţi (baruri, cluburisportive, şcoli, centre pentru tineret). Şi la locul de muncă pot fi avute învedere, special pentru ei, furnizarea asistenţei medicale, a screeningurilor, ainformaţiilor şi a sprijinului. Unul dintre exemplele de anvergură îlconstituie investiţia de 1,6 milioane ₤ (1,85 milioane €; 2,5 milioane $) îniniţiativa de sănătate din English Premier Ligue ce vizează suporterii bărbaţidin categoria de vârstă 18-35 ani. Ca parte a acestui program de trei ani,instructorii de specialitate din 16 cluburi îi conving pe bărbaţi să ia măsurilegate de multiplele aspecte ale stării de bine fizice, psihologice şi sociale.Cluburile utilizează o gamă de activităţi adecvate populaţiei masculine locale,fie cu profil educaţional, pentru suporteri, în zilele cu meci, fie muncă deteren în şcoli şi comunităţi sau ore săptămânale de cursuri privitoare lastilul de viaţă, precum şi partide de fotbal ori de diverse sporturi, toatepentru bărbaţi. Analizele de referinţă arată că iniţiativa are impact asupracelor vizaţi.31 La ora actuală este în curs de desfăşurare un trial clinic aleficienţei utilizării cluburilor de fotbal ca modalitate de îmbunătăţire aaspectului fizic al bărbaţilor şi a greutăţii lor corporale, în colaborare cuPrima Ligă din Scoţia, sub sloganul Football Fans in Training (Fanii fotbaluluiîn pregătire). Conceptul “men’s sheds”, iniţiat în Australia, ca spaţiudestinat unor activităţi specific masculine, situat în afara celui domestic şia celui profesional,32 se răspândeşte acum şi în Europa, mai cu seamă înIrlanda şi Marea Britanie – poate constitui o modalitate de capacitare ainteresului utilizatorilor faţă de activităţile de promovare a sănătăţii,precum şi de combatere a convingerilor stereotipe ale bărbaţilor cu privire lamasculinitate şi la îngrijirea sănătăţii.

 

Abordărileştiinţifice

Cercetareaprezintă şi ea un paradox. Timp de multe decenii, majoritatea studiilorconsacrate bolilor comune şi, în special, celor cardiovasculare au avut subiecţide sex masculin, dar au angrenat, într-o manieră nestandardizată, şi femei,fapt datorat, în principal, asocierii dintre aplicarea metodei orb cu privirela sexul participanţilor şi uşurinţa recrutării eşantioanelor de la locul demuncă, abordare preferată includerii nevoilor specifice ale bărbaţilor printreobiectivele cercetării. Până la mijlocul anilor '90, practic nu existau studiiaxate cu precădere pe bărbaţi.

Multedintre cercetările epidemiologice şi comportamentale au un caracter restrictiv,datorită asocierii dintre categoria biologică ”bărbat” şi conceptul psihologic şisocial ”masculin”. Modul în care bărbaţii îşi făuresc convingeri, atitudini şicomportamente poate avea un impact crucial asupra sănătăţii lor. Este necesarăo mai amplă cercetare psihologică şi sociologică cu privire la felul în careideologiile diferite ale masculinităţii influenţează comportamentul sănătos şipe cel nesănătos.7 De exemplu, eforturile de-a aborda problema consumului de băuturialcoolice de către bărbaţii tineri va trebui să ia în considerare rolul pe careîl joacă alcoolul, pentru mulţi dintre ei, ca ritual de trecere cătrematuritate şi ca mecanism de definire a unei practici colective a genuluimasculin.33 De asemenea, măsurile destinate stăvilirii tendinţei de creştere aobezităţii populaţiei masculine vor trebui să depăşească atât scepticismul şicinismul bărbaţilor faţă de mesajele despre alimentaţia sănătoasă, cât şicorelaţiile strânse dintre dietă şi feminitate.8

Consacrareaunui număr mai mare de studii masculinităţii va permite o analiză mai nuanţatăa deosebirilor în ceea ce priveşte perspectivele şi experienţele legate de sănătateşi de boală, nu numai dintre bărbaţi şi femei, ci şi între diferite subpopulaţiide bărbaţi.34 Este necesar ca obiceiurile individuale privitoare la sănătate săfie interpretate în contextul mai larg, economic şi social, al vieţii fiecăreipersoane. Vom putea pune la punct abordări bazate pe date ştiinţifice,specifice genului masculin numai dacă vom avea în vedere ”intersectarea”5sexului masculin cu factori precum clasa socială, educaţia, ocuparea sau nu aunui loc de muncă, rasa şi etnia.

 

Concluzii

Dezbatereapublică asupra sănătăţii bărbaţilor tinde să fie dominată de portrete negativeale acestora şi ale masculinităţii, bărbaţii fiind blamaţi pentru că nu apeleazăla serviciile medicale şi îşi periclitează sănătatea. Este un demers util, cene îndeamnă să folosim strategii constructive, adaptate sexului masculin.

Estenecesar ca abordarea axată mai ferm pe sănătatea fizică şi mintală a bărbaţilortineri să fie armonizată cu una la fel de clar orientată către problemelegenerate de îmbătrânirea populaţiei masculine. Diversitatea factorilor implicaţiîn menţinerea unui nivel mai precar al sănătăţii bărbaţilor impune măsurimenite nu doar să identifice tot ceea ce ţine de egalitatea între sexe, ci şi săsublinieze intensificarea preocupărilor faţă de problema echităţii, în consonanţăcu recunoaşterea dreptului tuturor bărbaţilor – independent de diferenţelesociale, culturale, politice sau etnice – de-a avea o viaţă îndelungată şi mulţumitoare.Este imperios necesar ca demersurile strategice, cele practice şi ştiinţifice săexamineze ”problemele” pe care le pune sănătatea bărbaţilor şi să le abordezedin perspectiva cauzelor şi a simptomelor. Prin urmare, se impun răspunsuricorespunzătoare, la scară intersectorială şi interguvernamentală, atâât lanivelul UE câât şi pe plan naţional.

 

Alan White professor of men'shealth, Centre for Men's Health, Institute for Health and Wellbeing, Faculty ofHealth and Social Sciences, Leeds Metropolitan University, Leeds LS2 8NU, UK

Martin McKee professor ofEuropean public health, London School of Hygiene and Tropical Medicine, London,UK

Noel Richardson director, Centre forMen's Health, Institute of Technology Carlow, Carlow, Ireland

Richard de Visser lecturer, School ofPsychology, University of Sussex, Falmer, UK

Svend Aage Madsen head of departmentof psychology, play therapy, and social counselling, Copenhagen, Denmark

Bruno C de Sousa research fellow,Centro de Malaria e Doencas Tropicais, Instituto de Higiene e MedicinaTropical, Universidade Nova de Lisboa, Lisbon, Portugal

Richard Hogston director, Centre forMen's Health, Institute for Health and Wellbeing, Faculty of Health and SocialSciences, Leeds Metropolitan University, Leeds LS2 8NU, UK

Witold Zatonski director, Departmentof Cancer Epidemiology and Prevention, Cancer Centre and Institute of Oncology,Warsaw, Poland

Peter Makara professor, Instituteof Public Health, Semmelweiss University, Budapest, Hungary

 

Corespondenţala: AWhite

a.white@leedsmet.ac.uk

Contribuţiişi surse: Toţi autorii, cu excepţia lui MMcK, au elaborat raportul privitorla sănătatea bărbaţilor. AW a fost autorul principal şi editorul lui, BC de S afost statistician, iar ceilalţi fie s-au ocupat de anumite rubrici aleraportului, fie au fost implicaţi în redactare; MMcK a fost recenzorulprincipal. AW, MMcK, NR, R de V au realizat manuscrisul, care a fost apoirevizuit critic şi aprobat de către toţi autorii. AW este garantul.

Conflictede interese: Toţi autorii au completat formularul unificatICMJE de pe www.icmje.org/coi_disclosure.pdf (disponibil la cerere, de laautorul responsabil cu corespondenţa) şi declară că: Raportul The State of Men's Health in Europe afost finanţat de Comisia Europeană; nu există nicio relaţie financiară cu nicioorganizaţie ce ar putea avea vreun interes legat de lucrarea prezentată, înultimii trei ani; AW este membru al executivului Forumului European al bărbaţilorşi preşedinte al Men's Health Forum (Anglia).

Provenienţăşi sistem de recenzare: Articol necomandat, cu evaluare externă.

 

Traducere:Dr.Raluca Deliu

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: