Starea sănătăţii bărbaţilor în Europa

Asistenţa medicală primară convenţională nu va rezolva problema

 

Gregory Malcher generalpractitioner, Daylesford, VIC, 3460, Australia

malcher@tpg.com.au

 

The state ofmen’s health in Europe

Conventionalprimary care won’t get the job done

A se cita ca:BMJ2011;343:d7054

doi:10.1136/bmj.d7054

 

 

         Raportul Comisiei Europene, The State of Men's Health in Europe (Starea sănătăţiibărbaţilor în Europa), publicat recent, arată că starea de sănătate a bărbaţilordiferă considerabil, de la individ la individ,1 într-o strânsă corelaţie curealităţile biologice, culturale şi socioeconomice ale mediului lor de viaţă.

Documentul este rodul unui efort uriaş de-a încerca sădescrie problemele dominante de sănătate ale unui număr de 290 de milioane de bărbaţişi băieţi din 27 de ţări membre ale Uniunii Europene (UE), din cele patru stateale European Free Trade Association (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb) şidin trei ţări candidate la intrarea în UE.

Din rezultatele prezentate reiese că: în categoriapersoanelor cu vârstă activă, bărbaţii au rate ale mortalităţii semnificativmai mari decât femeile (de 210% ori mai mare în intervalul de vârstă 15-64 ani– anual mor 630 000 de bărbaţi versus 300 000 de femei); la nivelul UE existădiscrepanţe în ceea ce priveşte activitatea de sănătate publică ce vizează populaţiamasculină; bărbaţii angrenaţi în câmpul muncii apelează la serviciile medicalemai puţin decât omologii lor care nu lucrează şi decât femeile. O concluziecheie a raportului este că ”Iniţiativele legate de egalitatea între cele douăsexe vor avea un impact pozitiv asupra modului în care sunt abordate cerinţele specificebărbaţilor atât în cadrul strategiilor guvernamentale cu privire la sănătate câtşi la nivelul, mai restrâns, al cadrelor medicale.”1

Ar fi util ca miniştrilor sănătăţii să li se reamintească,de către omologii lor de la finanţe că, până în anul 2060, ca urmare a reduceriifrecvenţei naşterilor, a creşterii speranţei de viaţă şi a ratei de deces în rândulbărbaţilor din grupul de vârstă 15-64 de ani, numărul reprezentanţilorcategoriei de vârstă menţionată mai sus va scădea, în cele 27 de state membreale UE, cu aproximativ 24 de milioane, dar vor fi cu aproape 32 de milioane maimulţi bărbaţi peste 65 de ani (în principal, inactivi). Aşadar, autorităţilesanitare ar trebui să fie întrebate ce măsuri concrete se iau în vederea limităriiunui asemenea dezastru, cu un serios impact economic şi în planul sănătăţii, cenu va interesa strict bărbaţii, ci întreaga societate.

Raportul include o sinteză deprimantă a situaţiei actualea politicilor şi practicilor: doar Irlanda are o strategie naţională cu privirela sănătatea bărbaţilor, iar multe ţări au o abordare nediferenţiată, de tipul ”aceeaşimărime se potriveşte tuturor (ambelor sexe)”, fapt ce arată importanţa apeluluiadresat de autorii documentului politicienilor, în sensul elaborării şi puneriila punct a unor politici adaptate fiecăruia din cele două sexe. Se pare că, înmare parte din UE, sănătatea bărbaţilor nu a atins, în conştiinţa guvernanţilorsau a medicilor, gradul de sensibilitate necesar înfăptuirii unor modificări substanţialela nivelul furnizării serviciilor.

Vestea bună este, însă, că unele dintre măsurile de sănătatepublică a căror ţintă specifică o constituie bărbaţii (interzicerea fumatului,legislaţia rutieră, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă) au avut un efectmai puternic asupra morbidităţii şi mortalităţii masculine, având în vederefaptul că stilul de viaţă al bărbaţilor, evident ”periculos, cu tuşe netdefectuoase”, a resimţit întreaga legislaţie de mai sus ca un avertismentdeosebit de puternic. Cu toate acestea, există în continuare variaţii mari dela o naţiune europeană la alta, de exemplu, în privinţa restricţionăriifumatului în spaţiile publice închise.

Un aspect destul de superficial abordat în raport îlconstituie faptul că, pentru mulţi bărbaţi, locul de muncă este o sursăimportantă de risc la adresa sănătăţii, dar el poate fi şi un spaţiu cheiepentru amplasarea unor servicii medicale ce au şanse mai mari de a fisolicitate de aceştia. O atenţie deosebită (deşi binemeritată) este acordată, înschimb, activităţii celor mai importante cluburi cu profil sportiv din Anglia,concretizată în implicarea comunităţii şi în efectuarea unui control al stăriide sănătate după participarea la o competiţie. S-a dovedit, însă, că locurilede muncă unde sunt în vigoare programe de sănătate de bună calitate oferăbeneficii atât angajatorului (absenteism redus, productivitate crescută, păstrareaforţei de muncă) cât şi angajatului (mai mulţumit şi mult mai sănătos), iar investiţiilefăcute sunt recuperate în proporţie de 2,8–6 ori, toate fiind aspecte importante,pe care e bine să le cunoască, deopotrivă, guvernanţii, angajatorii şisindicatele.2

Raportul menţionează faptul că furnizorii de strategii educaţionalenu s-au axat pe problemele de sănătate ale bărbaţilor şi că populaţia masculinăsubutilizează facilităţile existente; nu se face, însă nicio referire laprograma dedicată acestor aspecte de Royal College of General Practitioners (ColegiulRegal al Medicilor Generalişti) ori la resurse similare din alte ţări. Simplaexistenţă a unui program nu garantează, însă, aplicarea lui. Furnizorii educaţionaliau obligaţia de a folosi astfel de resurse ca să se alăture eforturilor dedemontare a mitului că bărbaţii sunt dezinteresaţi de propria lor sănătate şiar trebui să încurajeze furnizorii de servicii medicale să nu se limiteze doarla nivelul îngrijirii tradiţionale, ci să se ocupe mai bine de un grup ţintă,care are atât propriile sale solicitări de asistenţă medicală cât şi totdreptul să beneficieze de ea.

A le reproşa bărbaţilor faptul că nu utilizează conformtrebuinţelor lor reale serviciile existente, care sunt disponibile, adesea,doar în timpul orelor de lucru, şi că nu-i interesează propria lor sănătateeste o abordare simplistă şi injustă (taxele colectate de la populaţia masculinăangajată în câmpul muncii au contribuit la finanţarea sistemului), ce ignorărezultatele acelor studii ce arată că ei sunt interesaţi, totuşi, de sănătatealor.3 O iniţiativă locală ce vizează îmbunătăţirea accesului bărbaţilor laasistenţa medicală este reprezentată de deschiderea unei clinici cu program deseară, o dată sau de două ori pe săptămână, pentru atragerea lucrătorilor carenu pot ajunge în timpul orelor de serviciu (observaţia autorului). Efectul unorastfel de demersuri asupra rezultatelor vizate va trebui să fie evaluat încadrul unor cercetări viitoare.

Raportul observă că luarea în considerare a determinanţilorsociali ai sănătăţii – în special nivelul educaţional, ocupaţia, venitul şiapartenenţa socială – influenţează cel mai puternic schimbarea comportamentuluibărbaţilor în ceea ce priveşte sănătatea. Există dificultăţi, precum găsireaunor modalităţi de a-i menţine tineri pe cei cu risc maxim de a fi marginalizaţiîntr-un sistem de învăţământ care, adesea, nu le satisface aspiraţiile;ridicarea nivelului de cunoştinţe legate de sănătatea populaţiei masculine;angajarea bărbaţilor de toate vârstele care se simt marginalizaţi – ameliorareasănătăţii fiind doar unul dintre beneficii. Activitatea de cercetare ghidată detiparul ”planificare–aplicare–studiu– acţiune”, al UK NHS Institute forInnovation and Improvement (Institutul britanic al NHS pentru Inovaţie şi Îmbunătăţire)poate să implice fonduri minime şi să ofere relativ rapid rezultate privitoarela eficienţa unui nou program4.

Deosebit de dificilă este implicarea segmentului masculin(mare) care nu accesează serviciile de sănătate. Esenţială este, în acest sens,abordarea fenomenului, tot mai extins, al aşa-numitelor “men’s sheds” (organizaţiilocale, non-profit, dedicate exclusiv publicului masculin – n. trad.), al cărornumăr depăşeşte 20 în Irlanda şi 700 în Australia, unde au şi fost înfiinţatepentru prima oară.5, 6 Ele oferă un debuşeu comunitar pentru cei care dorescca, alături de alţi semeni ai lor, să aplice în practică, într-un mediu în carenu sunt judecaţi, principiile cheie ale problemelor de conducere locală, deproprietate, de împărţire a bunurilor şi de învăţare,7 iar beneficiile pe carele aduc utilizatorilor se răsfrâng la nivelul apartenenţei sociale, al cunoaşteriidiferitelor aspecte ale sănătăţii şi al adoptării unor stiluri de viaţă mai sănătoase.

Mai sunt multe aspecte de rezolvat în ceea ce priveşte sănătateabărbaţilor în Europa: provocările sunt imense, dar potenţialele beneficii, atâtsociale cât şi economice, sunt irezistibile. Prezentul raport este o bază depornire către orizonturi incitante.

Sunt necesare cercetări de mare amploare, cu resurseadecvate, care să vizeze în special implicarea bărbaţilor cu risc maxim (ceidin grupurile socioeconomice cu un nivel mai scăzut). Există posibilităţi realede instruire a furnizorilor de îngrijiri medicale cu privire la alternativele deacordare a asistenţei medicale primare în afara programului tradiţional deoferire a ei.

 

Conflicte de interese:Autorula completat formularul ICMJE pe www.icmje.org/coi_disclosure.pdf(disponibil la cerere, de la autorul responsabil cu corespondenţa) şi declară că:nu a primit sprijin de la nicio organizaţie pentru lucrarea prezentată; nu arenicio relaţie financiară cu vreo organizaţie ce ar putea avea un interes legatde lucrare, în ultimii trei ani; nu are nicio altă relaţie sau activitate ce arfi putut influenţa lucrarea de faţă.

Provenienţă şi sistem derecenzare: Articol comandat, fără evaluare externă.

 

Traducere: Dr. RalucaDeliu

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: