Fibrele alimentare şi prevenţia bolilor cronice

Cele mai eficiente în reducerea riscului de îmbolnăvire sunt fibrele din cereale şi cerealele integrale

            În sinteza sistematică şi metaanaliza dinacest număr al revistei, Aune şi colab. stabilesc natura asocierii dintreaportul de fibre alimentare şi de cereale integrale, pe de o parte, şi risculpentru instalarea cancerului colorectal, pe de altă parte.1

În1988 a fost emisă pentru prima dată ipoteza că alimentele bogate în fibrealimentare pot preveni cancerul colorectal,2 dar ea nu a fost susţinutăde studiile clinice randomizate cu privire la efectul unei asemenea diete.3Este o situaţie clasică în sfera epidemiologiei nutriţionale: un anumit produsalimentar este corelat cu scăderea incidenţei unei boli, iar efectul biologiceste atribuit unei singure componente, dar când acesta este explorat în cadrulunui studiu clinic randomizat, rezultatele nu sunt cele scontate. Prin urmare,cercetătorii ar fi trebuit să înveţe că este necesară  analizarea surselor alimentare, nu doar aunei componente specifice, adică exact ceea ce au făcut Aune şi colab.1Sinteza lor sistematică şi metaanaliza studiilor prospective observaţionalearată clar că un aport ridicat de fibre din cereale şi de alimente care conţincereale integrale se asociază semnificativ cu un risc redus de cancercolorectal, în timp ce alte surse de fibre alimentare nu se corelează cu vreunefect preventiv.

Fructele, vegetalele (plantele), legumele şi cerealele constituieprincipala noastră sursă de fibre alimentare. Primele trei grupe de alimentes-au bucurat de o atenţie deosebită în epidemiologia cancerului; fructele şivegetalele au fost considerate importante cu precădere în prevenţia bolii,4deşi cercetări recente au pus la îndoială acest rol;5 cerealele aufost incomparabil mai puţin studiate.

Cerealele integrale conţin, prin definiţie, toate părţile anatomice aleprodusului cerealier, fie sub formă intactă, fie reconstituite în componente,6dar după declanşarea revoluţiei industriale, populaţia a preferat făina albă. În2001, prima cercetare ce a vizat aportul de cereale integrale din MareaBritanie a arătat că nivelul lui era foarte scăzut – circa o treime dintre adulţiibritanici nu mâncau deloc astfel de produse, iar 90% consumau sub trei porţiipe zi.7 Un aport la fel de scăzut se observă şi în SUA, precum şi înmajoritatea ţărilor europene, cerealele integrale având un rol important îndietă doar în anumite state din nordul şi estul continentului.

Prinrafinare se îndepărtează din cereale un cuantum semnificativ de germeni şi tărâţe(şi, astfel, multe din componentele bioactive) – în funcţie de tipul cerealierse pierd aproximativ 80% din fibre şi o parte substanţială din mineralele şi vitamineleesenţiale şi elementele bioactive (de pildă, polifenolii, aminoacizii cu sulf,lignanii).8 Astfel, când se studiază alimentele care conţin cerealeintegrale este important ca evaluarea să vizeze mult mai mult decât fibrelealimentare. Este nevoie de continuarea studierii şi explicării unui număr marede mecanisme specifice prin care cerealele integrale îşi exercită efectelepozitive asupra sănătăţii – dar probabil că sunt puternic implicaţi factoriprecum creşterea saţietăţii, stabilizarea homeostaziei glicemiei şi a răspunsuluila insulină, fermentaţia fibrelor şi a celulozei reziduale de la nivelulcolonului, în vederea producerii de acizi graşi cu lanţ scurt.

Metaanalizalui Aune şi colab. completează cunoştinţele actuale despre numeroasele efecteale cerealelor integrale asupra sănătăţii.1 Studiile  observaţionale au relevat probabilitatea caele să confere protecţie în ceea ce priveşte apariţia obezităţii, a diabetuluizaharat de tip 2 şi a bolilor cardiovasculare,6 nu şi cancerul,referitor la care informaţiile de până acum au fost limitate.

Din punctul de vedere al sănătăţii publice este dificilă combaterearecomandării unei diete mai bogate în cereale integrale, deoarece apar tot mainumeroase dovezi în favoarea lor. Pentru a creşte consumul unor astfel dealimente în statele occidentale sunt necesare atât demersuri active deinformare a oamenilor cu privire la avantajele pe care le conferă sănătăţii cât şi o îmbunătăţire substanţială aaccesibilităţii produselor cerealiere integrale, de preferat cu un sistem deetichetare simplu, care să-i ajute pe cumpărători să le aleagă pe cele cu unconţinut bogat în astfel de cereale.

Metaanaliza lui Aune şi colab. arată că, de fapt, efectele benefice suntdatorate cerealei integrale, nu doar componentei ei fibroase. Există variaţiiale tipurilor de fibre  între diferitegrupe alimentare şi nu este clar motivul pentru care fibrele din cereale suntasociate cu un risc mai mic, pe când cele din fructe, de exemplu, nu. Astfel,probabil că nu este suficientă doar creşterea conţinutului de fibre înprodusele cerealiere rafinate.

Cu toate că se poate face recomandarea unui consum sporit de cerealeintegrale, este încă nevoie de cercetări pentru a explica în detaliumecanismele biologice responsabile de efectele benefice ale acestor alimente,inclusiv efectele diferitelor tipuri de cereale. Unele studii arată că secaraintegrală poate fi mai benefică decât alte tipuri de cereale integrale,6dar se impun noi confirmări. Vor trebui să fie avute în vedere şi obstacolelece urmează a fi învinse pentru a creşte aportul de produse cerealiereintegrale; mulţi oameni pot crede că astfel de alimente sunt mai puţin gustoasedecât variantele lor rafinate. Principala stavilă în calea consumului lor oconstituie însă, cel puţin în cazul copiilor, disponibilitatea limitată a unorasemenea alimente în familie, şi nu preferinţa pentru ele.9 Cutimpul, poate că oamenii vor ajunge chiar să consume preferenţial cerealeintegrale.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Emanuela Micu
Autor: