Un bărbat în vârstă de 69 de ani a fost internat cu dispnee, tuse seacă, scădere ponderală și astenie. Omul urma un tratament zilnic cu amiodaronă.

Tomografia computerizată a arătat modificări nespecifice, cu aspect de geam mat și septuri interlobulare îngroșate, cu modificarea arhitecturii pulmonare normale (imaginea superioară), alături de depuneri de substanță de contrast iodată (imaginea inferioară, săgeți), vizibile ca zone cu atenuare mare, cu caracter mai marcat la nivelul bazelor pulmonare.

       Ambele imagini ilustrează modificări tipice pentru efectul toxic alamiodaronei, efect ce se poate manifesta în diverse feluri și care poate devenievident după doar câteva zile sau după mai mulți ani de la inițiereatratamentului. Este necesar ca pacienții să fie avertizați cu privire la acestefect advers, potențial letal, și să fie sfătuiți să apeleze la medic dacăobservă că încep să aibă probleme de respirație, caz în care se impune oprireaadministrării amiodaronei și, în situațiile mai grave, inițierea terapiei custeroizi sistemici.

 

      Creierul mamiferelor aremai mulți neuroni și mai multe sinapse decât poate folosi și necesită o curățeniegenerală, conform unui articol din Science(2011, doi:10.1126/science.1202529). Fazele inițiale ale dezvoltării cerebrale presupunprocese de restructurare, ce implică scăderea numărului de neuroni și de sinapse,în vederea creșterii eficienței sinapselor restante. Noutatea constă în faptulcă oamenii de știință au descoperit care sunt celulele efectoare ale respectivelorprocese: ”eroii” sunt microgliile – celule mobile cu rol de fagocite, ce înlăturămaterialul sinaptic excedentar. S-a constatat că șoarecii cu microgliiinactivate au prea multe sinapse, prezintă modificări ale plasticitățiisinaptice și au o susceptibilitate diferită la crizele convulsive.

 

      Noi dovezi,prezentate în cadrul celei mai recente întâlniri a Asociației Americane pentruCercetare în Oncologie (Cancer 2011;117:2585,doi:10.1002/cncr.26259), arată că telomerii sunt afectați de stres – și, prinextensie, că stresul le reduce acțiunea protectoare față de aparițiacancerului. Ei sunt situați la capetele cromozomilor și pot exercita un rol de protecțieîmpotriva mutațiilor. Unul dintre cei care au luat cuvântul în cadrul conferințeia spus: ”Poate cancerul va începe să semene mai mult cu bolile cardiovasculare,pentru care distressul cronic este unul din cei șase factori majori de risc.”

 

      Uleiul de măsline neprotejează de accidente vasculare cerebrale (AVC)? În rândurile celor 7 625 departicipanți la un studiu francez, care la data înrolării nu aveau antecedentepersonale patologice de AVC, au survenit 148 de astfel de evenimente. După ajustarea înfuncție de variabilele socio-demografice și alimentare, de gradul de activitatefizică, de indicele de masă corporală și de factorii de risc pentru AVC,utilizarea mai intensă a uleiului de măsline a fost asociată cu o incidență mairedusă a atacului vascular cerebral. Subiecții care l-au folosit mai mult auavut un risc cu 41% mai mic decât cei care nu-l utilizau niciodată (interval deîncredere 95% de la 6 la 63, p=0,03). Și valoarea mai ridicată a niveluluiplasmatic de acid oleic – un indicator indirect al consumului de ulei de măsline– a fost corelat, într-un eșantion mai mic, cu o incidență mai scăzută a AVC-urilor(Neurology 2011;77:418-25,doi:10.1212/wnl.0b013e318220abeb).

 

      Accidentele vascularecerebrale se asociază și cu degenerescența maculară senilă. Cercetătorii auprelucrat date adunate de la 6 207 de participanți la studiul Rotterdam, cuvârste de peste 55 de ani, care nu aveau factori de risc pentru AVC la momentul0. Degenerescența maculară senilă a fost asociată cu un risc crescut pentruorice tip de AVC, datorită asocierii strânse cu hemoragia cerebrală, dar nu șicu infarctul cerebral, la populația mai vârstnică. Stadiile precoce aledegenerescenței maculare senile nu au fost corelate cu riscul de AVC (Stroke 2011;42:2138-42,doi:10.1161/strokeaha.111.616359).

 

 

      În ciuda popularității decare se bucură în SUA (chiar și printre femeile cu risc redus de apariție acancerului pe sânul contralateral), dovezile referitoare la valoareamastectomiei contralaterale profilactice sunt contradictorii. Intervențiascade, într-adevăr, riscul de apariție a cancerului la nivelul celui de-aldoilea sân, însă nu există dovezi globale care să ateste faptul că ar reducemortalitatea, fie ea prin cancer mamar sau globală. Se pare că atât paciențiicât și medicii pornesc de la premisa că mastectomia contralaterală profilacticăoferă beneficii mai importante decât o arată datele existente. Consiliereagenetică ar trebui să influențeze orice decizie de a trece la intervențiachirurgicală (The Oncologist2011;16:935-41, doi:10.1634/theoncologist.2011-0022).

 

Traducere:Dr. MădălinaGeantă

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: