Acces pentru toată lumea la informații legate de sănătate

Deși informațiile de bună calitate sunt esențiale pentru o stare de sănătate optimă, mulți oameni, cu sau fără pregătire medicală, dar și organizații ce activează în domeniul sănătății – mai cu seamă în țările cu venituri mici ori medii – nu au acces la ele.

           Problema a fost frecvent dezbătută,1-4 iar caurmare s-a decis înființarea, în 2006, a organizației Health Information forAll 2015 (HIFA2015 – Informații legate de sănătate pentru toți 2015), ce-șipropune ca ”până în 2015 toată lumea să aibăacces la un furnizor de îngrijire medicală informat – lipsa datelor relevante șicredibile referitoare la sănătate nu va mai fi un factor determinant aldeceselor și suferințelor ce ar fi putut fi evitate”(www.hifa2015.org/). Este puțin probabilă atingerea unui țel atât de ambițios.

În accepțiunea HIFA2015, termenul ”furnizoride îngrijire medicală”include mamele și alte persoane din familie implicate în asistarea cuivabolnav, întrucât este evident că bagajul lor de cunoștințe și deciziile luatede ele sunt cruciale pentru supraviețuire. În multe țări africane, peste 80%dintre copii mor înainte de-a ajunge la un spital. Termenul ”informațiiprivitoare la sănătate” vizează mai degrabă cunoașterea datelor legate deprevenția și tratamentul bolilor decât a celor statistice uzuale.

În prezent, HIFA2015 are 5 000 de membri, din2 000 de organizații de pe teritoriul a 158 de țări, și și-a constituit patruforumuri globale – HIFA2015, CHILD2015, HIFA-Portuguese și HIFA-EVIPNet.Majoritatea celor care contribuie la activitatea de pe forumuri provin dinstate cu venituri mici sau medii. Organizația a pus la punct o strategie tridirecțională,bazată pe: comunicare (strângerea unei mase critice de agenți ai schimbării),înțelegere (a cerințelor informaționale și a felului în care pot fi ele satisfăcute)și propagandă (convingerea guvernelor, a sponsorilor și-a altor potențialiinvestitori în servicii de informație sanitară cost-eficiente). S-auînregistrat progrese în ceea ce privește accesul la publicații electronice, grațieprogramului HINARI de acces la cercetarea medicală și inițiativei cu privire laaccesul gratuit, nu, însă, și în legătură cu satisfacerea trebuințelor informaționaleale furnizorilor de servicii medicale din prima linie și ale publicului largdin zonele cu resurse limitate.

Activitatea HIFA2015 s-a defășurat cucheltuieli anuale mai mici de 30 000 de £ (33 300 €; 48 000 $), din care 10 000£ au fost furnizate de BMA (British Medical Association – Asociația MedicalăBritanică). Țelurilor ei s-au raliat, înprincipiu, peste 100 de organizații de sănătate și dezvoltare din lumea întreagă, dar nu șivreun sponsor important. Deși pentru cercetarea din sănătate se cheltuiescanual circa 160 de miliarde $, pare ciudat că nicio organizație nu finanțeazăîmbunătățirea accesului la datele obținute. Fundația Rockefeller finanțează oestimare a HIFA2015 care, culmea ironiei, este mai costisitoare decât programulce urmează a fi evaluat.

Unul din motivele lipsei de angajament arputea fi ignoranța față de amploarea problemei. WorldHealth Report 2010 (Raportul asupra Sănătății Mondiale din 2010) arătacă peste un miliard de oameni nu au deloc acces la serviciile medicale.5În numeroase zone rurale din statele cu venituri mici nu există, practic,niciun fel de acces la informațiile de calitate. Consecințele acestei stări defapt sunt consemnate în raportul HIFA2015: opt din zece furnizori de îngrijirimedicale din țările în curs de dezvoltare nu cunosc cele două simptomeprincipale ale pneumoniei la copii, patru din zece mame din India cred cătrebuie limitat aportul de lichide dacă bebelușul are diaree și trei din patrumedici pediatri din spitalele de stat din șaptețări cu venituri mici nu cunosc suficient de bine principalele cauze demortalitate la copii.6 Este necesar, însă, un studiu amplu asupracerințelor informaționale ale furnizorilor de asistență medicală din statelesau regiunile sărace și asupra eventualelor soluții.

Un alt motiv l-ar putea constitui faptul că îmbunătățirea surselor de informare presupune mult maimult decât trimiterea unor manuale în Africa sau asigurarea conectării lainternet. Se impune crearea unei culturi a valorizării, generării și utilizăriidatelor – complex cunoscut sub numele de ciclul cunoașterii.4

Problema nu este doar complicată, ciși neatrăgătoare. Sponsorii sunt mult mai dispuși să investească banii înmedicamente, vaccinuri și plase de protecție decât într-un domeniu nebulos, cumeste accesul la informație. {i totuși, cunoșințele și capacitatea de-a acționape baza lor sunt piatra de temelie a unui sistem sanitar eficient, după cum sesubliniază în programul OMS de fortificare a sistemelor de sănătate.7

Poate că principalii sponsori sperăcă tehnologia sau sectorul privat vor rezolva problema. Accesul la internet rămâne,însă, greoi și scump în țările mai sărace, fiind posibil doar pentru 11% dinpopulația africană, 0,5% din cea etiopiană și 0,9% din cea a Bangladeshului.8Telefoanele mobile devin tot mai răspândite în statele cu venituri mici, dar deaici și până la îmbunătățirea accesului la informație este cale lungă.Atingerea unui atare obiectiv în țările mai sărace s-ar putea să implicestabilirea unor parteneriate public–private (deși sectorul particular esteprincipalul furnizor de informație în statele dezvoltate), la fel cum caameliorarea accesului la vaccinuri a impus crearea Global Alliance for Vaccines and Immunisation (Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizări).

În 2004, Fiona Godlee și alții aucerut, via The Lancet, ca OMS să ”preia conducerea inițiativei Acces universal la informații esențiale pentru sănătatepână în 2015” și să”patroneze un grup de lucru internațional conform regulilor Fondului Global”.4De atunci încoace, OMS a oferit sprijin moral și tehnic inițiativei HIFA2015,nesusținând, însă, nicio inițiativă notabilă și niciun fond global.

Unul din punctele forte ale HIFA2015este caracterul de grup de lucru internațional ce implică întreaga gamă de părțiinteresate, de la persoanele cu funcții de conducere în cadrul sediului centralal OMS din Geneva și până la angajații din sănătate din mediile rurale (deexemplu, din Bangladesh), preponderenți fiind reprezentanții țărilor cuvenituri mici sau medii. Lipsesc, însă, fondurile. În loc să punem bazele uneinoi organizații, mai bine am încerca să obținem, din partea unui sponsor major,recunoașterea faptului că îmbunătățirea informațiilor legate de sănătate esteesențială pentru ameliorarea și dezvoltarea globală a sănătății, alături de unsprijin financiar substanțial pentru HIFA2015.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Madalina Geanta
Autor: 
Richard Smith