Diagnosticul şi evaluarea alergiei alimentare la copii şi la adulţii tineri: un sumar al ghidurilor NICE

      Articolul de faţă face partedintr-o serie de rezumate BMJ privitoarela noile ghiduri clinice bazate pe cele mai concludente dovezi medicale existente;această serie prezintă recomandări importante pentru practica medicală, mai alespentru cazurile în care există controverse sau incertitudini.

      Pe bmj.com suntdisponibile mai multe informaţii privitoare la ghiduri, la lista membrilorgrupului care s-a ocupat de elaborarea acestora, precum şi la dovezile ce susţinnoile recomandări.

 

      În ţările occidentale, alergiile alimentare, definite ca un răspunsimun la ingerarea proteinelor din alimente, afectează 8% dintre copiii mici şi2% dintre adulţi, iar prevalenţa lor, ca, de altfel, a tuturor afecţiuniloralergice, se pare că înregistrează o creştere continuă.1Diagnosticarea lor corectă la copii şi la tineri este esenţială atât pentru areduce incidenţa reacţiilor adverse ce apar în cazul adevăratelor alergiialimentare, care sunt omise, cât şi pentru a evita un tratament inutil pentrucazurile greşit diagnosticate. Articolul de faţă prezintă un rezumat al celormai recente recomandări ale Institutului Naţional pentru Sănătate şi ExcelenţăClinică (NICE), legate de diagnosticul şi evaluarea alergiei alimentare lacopii şi la tineri, în centrele de îngijiri primare şi în cabinetele medicale ambulatorii.2

 

Recomandări

      Recomandările NICE se bazează pe sintezele sistematiceale celor mai concludente dovezi clinice existente şi pe o analiză clară a raportuluicost/eficienţă, iar în situaţiile în care este disponibil doar un cuantum restrânsde dovezi ştiinţifice, au în vedere experienţa şi opinia GuidelineDevelopment Group (Grupul de Elaborare a Ghidurilor) în ceea ce priveşte o practicămedicală de calitate. Nivelurile de evidenţă pentru recomandări se găsesc înversiunea completă a articolului de pe bmj.com.

 

Planul de evaluare şi anamneza orientată către alergii

·      Posibilitatea alergiei alimentare va fi luatăîn considerare la copiii şi tinerii care prezintă unul sau mai multe dinsimptomele enumerate în tabel. Se va insista pe cele persistente, ce implicăorgane şi sisteme diferite.

·      Dacă se suspicionează alergia alimentară (decătre un cadru medical sau de către părinte, îngrijitor, copil ori tânăr), uncadru medical competent (medic generalist ori un furnizor de îngrijire medicalăcu un alt tip de pregătire) va conduce o anamneză specifică unui teren alergic,orientată în funcţie de simptomatologia existentă şi de vârstă, ce va include:

-  Isoricul personal ori cel familial de atopie(de pildă, astmul, eczema atopică, rinita alergică sau alergiile alimentare)

-  Detalii legate de alimentele evitate şi de motiveleevitării lor

-  O evaluare a simptomatologiei de prezentare şia altor semne ce pot fi asociate cu alergia alimentară, prin chestionarea cu privirela: vârsta la care au apărut respectivele manifestări; cât de repede s-audeclanşat ele după consumul alimentelor incriminate; durata simptomelor;severitatea reacţiei; frecvenţa episoadelor alergice; mediul unde apare reacţia(de exemplu, la şcoală sau acasă); reproductibilitatea manifestărilor înmomentul unei noi expuneri; alimentul care generează reacţia (şi în cecantitate); factorii culturali şi religioşi ce influenţează dieta

-  Cine a sesizat problema şi suspicionează o alergie alimentară

-  Care este alergenul incriminat

-  Istoricul alimentaţiei: la ce vârstă s-a început diversificarea şidacă subiectul a fost hrănit pe cale naturală sau cu formule de lapte praf; dacăsugarul este în continuare alăptat, se va analiza dieta mamei

-  Detalii cu privire la tratamentele anterioare, inclusiv la celemedicamentoase, pentru simptomele actuale, precum şi răspunsul la respectiva terapie

-  Reacţia organismului la eliminarea şi reintroducerea alimentelor.

 

 

 

 

Diagnosticarea alergieialimentare nemediate de IgE (când este cazul)

• În funcţie de rezultatele anamnezeiorientate către o alergie se va iniţia o probă de eliminare a alergenuluiincriminat (de obicei, de-a lungul a două până la şase săptămâni), urmată dereintroducerea lui după încheierea respectivei perioade. Se va solicita sfatulunui nutriţionist cu competenţă în domeniu, în legătură cu necesităţile nutriţionaleşi cu planul de urmărire.

 

Diagnosticarea alergiei alimentare mediate de IgE (câândeste cazul)

·        În funcţie de anamneza orientată către o alergie se vor indica testarecutanată prick şi /sau analize de sânge pentru detectarea anticorpilorspecifici de tip IgE împotriva alergenilor alimentari suspicionaţi sau a altoralergeni probabili.

·        Responsabilitatea testelor va reveni strict acelor cadre medicale care aucompetenţele adecvate selectării, efectuării şi interpretării lor.

·        Testele cutanate prick ar trebui să fie realizate doar în unităţile dotatecorespunzător pentru abordarea unei eventuale reacţii anafilactice.

·        Opţiunea pentru o testare cutanată prick şi o analiză de sânge pentru depistareaanticorpilor IgE specifici va fi dictată de:

o   Rezultatele anamnezei orientată specific către o alergie

o   Măsura în care testul este adecvat, sigur şi acceptat de către copil sautânăr (ori de către părinte sau îngrijitor)

o   Competenţele profesionale cu privire la efectuarea analizelor şi la interpretarearezultatelor acestora.

·        Nu se va realiza testare alergologică fără un prealabil istoric orientat cătrealergii. Rezultatele vor fi interpretate în contextul informaţiilor obţinute înurma anamnezei specifice.

·        Pentru a diagnostica alergia alimentară mediată de IgE în centrele deîngrijiri primare sau în unităţile medicale colective nu vor fi practicate testărilecutanate de tip patch sau provocările orale cu alimente, deoarece au un grad deprecizie extrem de variabil şi un nivel de standardizare scăzut.

 

 

 

Furnizarea de informaţiişi sprijin pentru copilul sau tânărul afectat şi pentru părinţii ori îngrijitorulsău

·        Pe baza anamnezei orientate cătreo alergie vor fi oferite informaţii, adecvate vârstei, privitoare la:

-  Tipul de alergen suspicionat

-  Riscul declanşării unei reacţii alergice severe

-  Impactul potenţial al alergiei suspicionate asupra altor actemedicale, cum este, de pildă, vaccinarea

-  Etapele necesare diagnosticării, ce pot include o dietă deeliminare sau o schemă de reintroducere a alimentelor, testări cutanate prick, odozare a anticorpilor specifici de tip IgE, inclusiv detalii referitoare la siguranţaşi limitările testelor, trimiterea către îngrijiri secundare ori despecialitate.

·        Pentru bebeluşi sau copiii mici încazul cărora se suspicionează alergie la proteinele din laptele de vacă:

-  Vor fi acordate sfaturi cu privire la tipulalimentelor ce ar trebui să fie evitate de mamele care alăptează

-  Vor fi oferite informaţii legate de cea maipotrivită formulă de lapte hipoalergenică sau de un substituent al laptelui pentrumamele ai căror bebeluşi sunt hrăniţi artificial

-  Se va solicita sfatul unui nutriţionist cucompetenţă în domeniu.

 

Trimiterea către specialist

Pe baza anamnezei specifice se va lua înconsiderare îndrumarea către un consult de specialitate în situaţiile detaliateîn continuare:

·        Dacă respectivul copil sau tânăr:

-  Prezintă creştere inconstantăîn greutate, alături de unul ori mai multe din simptomele gastroenterologicedescrise în tabel

-  Nu a răspuns la eliminarea din dietă a unuisingur alergen

-  A prezentat o reacţie acută sistemică

-  A avut o reacţie severă de tip întârziat

-  S-au confirmat o alergie alimentară mediatăde IgE şi astm asociat

-  Dermatită atopică severă, la care părintelesau persoana care are în grijă pacientul respectiv suspicionează alergiialimentare multiple ori încrucişate.

·        Când există:

-  Suspiciune persistentă, din partea părinţilor, a unei alergiialimentare (mai ales la copiii sau la tinerii cu simptome dificile ori greu deînţeles), în ciuda lipsei unui istoric medical adecvat

-  Suspiciune clinică puternică a unei alergiialimentare mediate de IgE, dar la care testările alergologice sunt negative

-  Suspiciune clinică a unor alergii alimentaremultiple.

Alte teste diagnostice

·        Următoareleteste nu sunt indicate pentru diagnosticarea alergiei alimentare, deoarece nu afost identificat niciun studiu clinic care să le analizeze utilitatea:

-  Testul vega (ce implică măsurareaconductivităţii electromagnetice în corp)

-  Kineziologie aplicată

-  Analiza părului

·        Nu sevor doza seric anticorpi specifici de tip IgG pentru diagnosticarea alergieialimentare, fiindcă nu s-a găsit nicio dovadă în sprijinul practicăriirespectivei analize.

 

Ce bariere trebuie învinse

Pentru diagnosticarea alergieialimentare la copii şi tineri în centrele de îngrijiri primare nu s-a ajuns laniciun consens asupra schemei de tratament, a criteriilor de trimitere sau a modelelorde îngrijire a sănătăţii, iar în Marea Britanie se consideră că, la ora actuală,practica medicală variază între limite largi. Diagnosticarea corectă a alergiei alimentare,prin aplicarea unor criterii de încredere, urmată de consiliere adecvată, esteimportantă, însă, atât pentru a reduce incidenţa reacţiilor adverse ce apardatorită alergiilor alimentare adevărate cât şi pentru a preveni excludereainutilă a unor alimente ce pot fi consumate, de fapt, în siguranţă şi care ar trebuisă facă parte din dietele normale, sănătoase.

Recomandările NICE au menirea de a determina cadrele medicale din sistemulde îngrijiri primare să se orienteze prompt către posibilitatea unei alergiialimentare la copiii cu semne de prezentare specifice. Ele subliniază, totodată,cât de important este ca, la evaluarea iniţială, să se realizeze o anamnezăspecifică, orientată către o alergie, pentru că, deşi consumă timp, un atare demers îi poate oferi medicului care interpreteazărezultatele testelor alergologice posibilitatea de-a stabili un diagnostic cert.

 

Contribuţii: A Sackeyfio a elaborat versiunea iniţială a lucrării, iar ASenthinathan, PK, PWB, BS şi MB i-au revizuit conţinutul. Toţi autorii auaprobat varianta finală.

Finanţare: Conspectul a fost realizat de către Centre for Clinical Practice(Short Clinical Guidelines Technical Team – Echipa tehnică pentru elaborareaversiunii concise a ghidurilor clinice), parte integrantă a NICE.

Conflcte deinterese: Toţi autorii au completat formularul Unified Competing Interest de pewww.icmje.org/coi_disclosure.pdf (disponibil la cerere, autorului responsabilcu corespondenţa) şi au declarat că primesc susţinere din partea NICE pentrulucrarea de faţă, că niciunul dintre ei nu are vreo relaţie cu o companie carear putea avea vreun interes legat de prezentul articol, în ultimi trei ani, şi căniciunul nu are vreun interes de natură non-financiară ce ar putea fi relevantpentru lucrarea de faţă.

Provenienţă şi modalitate de recenzare: Articol comandat, fără evaluare externă.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Emanuela Micu
Autor: 
A Sackeyfio,1 A Senthinathan,1 P Kandaswamy,1 P W Barry,2, 3 B Shaw,1 M Baker,1 din partea Guideline Development Group