Impactul reducerii cuantumului de ore lucrate de medicii rezidenţi asupra educaţiei medicale postuniversitare şi asupra rezultatelor pacienţilor: o analiză sistematică

ÎNTREBAREASTUDIULUI: Ce impact are reducereaorelor de lucru ale medicilor încadraţi în programe de pregătirepostuniversitară asupra măsurătorilor obiective ale rezultatelor educaţionale şiale celor clinice?

RĂSPUNSUL PE SCURT: Scurtareatimpului săptămânal de muncă, în SUA, la mai puţin de 80 de ore nu a influenţatîntr-un mod negativ nici rezultatele la nivel de pacient, nici pregătireapostuniversitară a doctorilor. În Marea Britanie, impactul reducerii orelor de lucrula sub 56 sau 48 de ore pe săptămână nu a fost încă suficient evaluat în cadrulunor studii de înaltă calitate.

CARE ESTE STADIUL CUNOŞTINŢELORÎN DOMENIU ŞI CE ADUCE NOU ARTICOLUL DE FAŢĂ: Legislaţiace limitează numărul maxim de ore lucrate vizează îmbunătăţirea condiţiilor demuncă pentru medici şi creşterea siguranţei bolnavilor; există, însă, temerilegate de eventualele consecinţe nedorite asupra standardelor educaţionale şi asuprarezultatelor pacienţilor. Reducerea orelor de lucru nu pare să fi avut vreunefect negativ nici asupra rezultatelor obiective ale îngrijirii pacienţilor,nici asupra educaţiei postuniversitare.

 

Criteriilede selecţie pentru studii

Bazele de date urmărite au fost Medline,Embase, ISI Web of Science, Google Scholar, ERIC şi SIGLE; documentarea nu aimplicat restricţii legate de limba utilizată pentru redactarea studiilorpublicate în perioada 1990-2010, în care erau comparate rezultatele obiectiveînainte şi după aplicarea reglementărilor cu privire la orele de lucru. Au fosteligibile cercetări cu orice tip de proiectare.

 

Rezultate

Am inclus orice măsurători obiective alerezultatelor şi am exclus sondajele de opinie. Variabilele educaţionale luateîn calcul au inclus notele de la examene, numărul de cazuri tratate într-o anumită perioadă de timp şi”oportunităţile de pregătire” (pentru care definiţiile sunt variabile), iarcele privitoare la bolnavi au fost morbiditatea, mortalitatea, indicatorii desiguranţă a pacientului şi durata internării.

 

Rezultatele principale şi rolul întââmplării

Am analizat 72 destudii: 38 dintre ele au prezentat rezultatele educaţiei; 31, pe cele la nivelde pacient; şi trei, ambele tipuri de variabile. Nu am identificat niciunstudiu care să îndeplinească toate criteriile noastre de includere şi care să fifost efectuat într-o altă ţară decât SUA sau Marea Britanie. În majoritatea cercetăriloramericane nu au fost semnalate efecte adverse asupra rezultatelor la nivel depacient sau asupra educaţiei postuniversitare. În puţine studii britanicefusese evaluat impactul legislaţiei referitoare la orele de muncă asupra evoluţieipacienţilor; în cele mai multe nu a fost sesizată nicio influenţă asupra măsurătorilorobiective ale pregătirii ulterioare absolvirii facultăţii. În literatura deprofil cu privire la parametrii educaţionali se fac referiri, în principal, lanumărul de cazuri tratate în specialităţile ”tehnice” – de exemplu, chirurgia şianestezia.

 

Erori sistematice, factori de confuzie şi motive ce îndeamnăla precauţie

Nu am putut realizao metaanaliză datorită caracterului heterogen al felului în care erauproiectate studiile şi a modului de evaluare a rezultatelor. Unele dintrecercetările selectate, în special din Marea Britanie, utilizaseră o metodologiede calitate slabă. Multe erau de mică amploare, implicând un singur centru,ceea ce este posibil să le fi afectat puterea de a detecta schimbărilesemnificative. Metodele de evaluare a rezultatelor folosite în studiile asupraeducaţiei postuniversitare s-ar putea să nu reflecte integral calitatea pregătirii.Aceste observaţii evidenţiază necesitatea unor analize ample, multicentrice aleefectelor reglementărilor referitoare la orele de lucru asupra măsurătorilorobiective standardizate ale rezultatelor.

 

Sursele de finanţare a studiului/conflictele de interese potenţiale

Studiul de faţă nu afost comandat şi nu a beneficiat de fonduri specifice. SRM şi JDB au făcutparte din General Medical Council (GMC) EWTD Working Group (Grupul de lucruEWTD al Colegiului Medicilor). SRM lucrează în cadrul UCL/UCLH JointComprehensive Biomedical Research Centre (Centrul de cercetare biomedicalăUCL/UCLH), care a primit fondurile necesare din partea UK Department ofHealth’s National Institute for Health Research Centres (Institutul Naţionalpentru Centrele de Cercetare în Sănătate al Ministerului Sănătăţii din MareaBritanie). O parte a activităţii aferente prezentului studiu a fost desfăşuratăpe când SRM lucra la National Institute for Academic Anaesthesia (NIAA – InstitutulNaţional pentru Anesteziologie Academică) în cadrul unui proiect de cercetaresprijinit de o bursă acordată de Fundaţia Frances and Augustus Newman pentruNIIA’s Health Services Research Centre (Centrul de Cercetare al ServiciilorMedicale al NIAA). SRM este membru al consiliului Royal College ofAnaesthetists (Colegiul Regal al Anesteziştilor). JDB este partener GMC şimembru al Intercollegiate Surgical Curriculum Programme Development Group (Grupulde Dezvoltare al Programului Interdsciplinar pentru Specialităţi Chirurgicale).

Rate this article: 
Average: 2 (1 vote)
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Madalina Geanta
Autor: 
S R Moonesinghe,1, 2 J Lowery,3 N Shahi,4 A Millen,5 J D Beard6