Vitamina D si densitatea minerala osoasa la copii

Fracturile adultului, generate de osteoporoza, sunt o cauza substantiala de morbiditate si de mortalitate, serviciile medicale aferente avand costuri anuale de aproximativ 2,3 miliarde £ în Marea Britanie (2,8 miliarde € si, respectiv, 3,6 miliarde $) si de circa 30 de miliarde $ in SUA. De aceea, sunt foarte importante masurile preventive, ce includ manipularea dezvoltarii masei osoase de-a lungul copilariei si al adolescentei.

Cresterea continutului de masaosoasa la adultii tineri ar putea avea un efect de durata asupra riscului deosteoporoza în anii urmatori. Desi factorii genetici explica 50-85% dinvariabilitatea densitatii minerale osoase la tineri, modificarea factorilor demediu în timpul copilariei ar putea influenta continutul mineral osos.1Unul dintre ei este vitamina D.

Într-o metaanalizasi o sinteza sistematica pe aceasta tema, Winzenberg si colab. evalueazaimpactul suplimentarii cu vitamina D asupra densitatii minerale osoase lacopii.1 Autorii demonstreaza ca interventia vizata nu are niciunefect semnificativ asupra densitatii osoase din intregul corp, din sold siantebrat (observandu-se doar o usoara tendinta de crestere a valorii inregistratela nivelul coloanei vertebrale lombare), dar ca, la copiii cu o concentratieserica scazuta de vitamina D (sub 35 nmol/l), a avut un impact considerabilasupra continutului mineral total din sistemul osos si o semnificatie la limitaasupra coloanei vertebrale lombare. Autorii conchid ca suplimentele nu suntbenefice la copiii cu un nivel normal al vitaminei D, dar pot ameliora substantialmanifestarile clinice ale celor cu avitaminoza D. Studiul completeaza o seriede cercetari anterioare ce relevau o asociere între concentratia de vitamina D sicresterea ulterioara a densitatii minerale osoase la fetite în perioada pubertatii.2

Care sunt implicatiilestudiului de fata asupra practicii clinice si a cercetarii,  având în vedere prevalenta înalta adeficitului de vitamina D la copiii din întreaga lume? Este nevoie de noi cercetaricare sa stabileasca daca asemenea modificari pe termen scurt ale densitatiiminerale osoase persista în timp. Conceptul de continut mineral osos maxim ceinfluenteaza riscul de osteoporoza la adult a constituit, vreme de mai multiani, elementul-cheie în studiile interventionale din practica pediatrica, dar afost recent contestat.3 O sinteza sistematica a studiilor ce vizausuplimentarea cu calciu la copil a aratat ca, pe termen scurt, densitateaminerala osoasa se îmbunatateste, insa nu se mentine pe termen lung.4Cele mai multe dintre cercetarile efectuate pana in prezent au folosit absorbtiometriaduala cu raze X pentru stabilirea densitatii minerale osoase, iar informatiile cuprivire la potentialele modificari în geometria osului si la rezistenta estimataa osului sunt limitate.5 Un recent trial controlat, randomizat,referitor la deficitul de vitamina D in randul fetelor aflate in perioada post-menarha,ce a folosit, pe langa absorbtiometria duala cu raze X, tomografie computerizataperiferica cantitativa, a aratat ca suplimentele de vitamina D nu au niciunefect asupra geometriei si densitatii osoase; desi s-a considerat ca aceastadin urma este corelata cu riscul de fractura la copiii sanatosi, fracturile artrebui sa fie investigate ca rezultat independent, pe termen scurt, la copiiicu deficit de vitamina D, si pe termen lung, la adulti.

Cum este definit deficitulde vitamina D in practica clinica? Subiectul a fost intens dezbatut, dat fiindinteresul actual al potentialului beneficiu extraosos al vitaminei D. S-aindicat ca nivelurile serice mai mari de 50 nmol/l sau chiar cele de peste 80 nmol/lsa fie considerate drept concentratie suficienta.6 Multe laboratoaresi-au ajustat intervalul de referinta pentru a reflecta recomandarile privindnivelul normal de vitamina D, rezultând, astfel, o crestere a prevalenteirezultatelor anormale.

In Marea Britanie,insa, recenta declaratie de consens cu privire la vitamina D arata ca nu exista o definitie standard a niveluluiei optim si ca valorile situate sub pragul de 25 nmol/l sunt considerate dreptdeficit;7 chiar sila valoarea mentionata, avitaminoza D este prezenta la copiii din întreagalume. Conform unui studiu asupra adolescentelor din Beijing, concentratiile serice de vitamina D mai mici de 12,5nmol/l au o prevalenta,pe timp de iarna, de 45%.8 Raportul National Diet and NutritionSurvey (Studiul national de urmarire a dietei si nutritiei), realizat inperioada 2008-2009, nu a publicat înca rezultatele analizelor vitaminei D, dareste probabil similar celui precedent, ce arata ca 20-34% dintre copiiiasiatici din Marea Britanie, cu vârste mai mici de doi ani, au valori sub 25 nmol/l.9

Problema majorastringenta a defictului de vitaminaD este rahitismul, afectiuneaosoasacu cea mai ridicata prevalentala copiii din întreaga lume. In multe tari dezvoltate se inregistreaza orecrudescentaa afectiuniicitate, iar prevalentaei ramâne crescutaîn Asia, Africa siOrientul Mijlociu. Majoritatea statelor încearca sa abordeze situatia prinadministarea de suplimente grupurilor vulnerabile. Angajatii din sistemul de sanatate trebuie sa se asigure ca acestea pot fi procurateusor sica sunt administrate corect. Experienta arata ca suplimentarea cu vitamina D întâmpina obstacole logistice si ca este nevoie de implicaresustinuta pentru ca acest demers sa se traduca printr-o scadere a prevalentei rahitismului.10

In prezent, MareaBritanie nu are un sistem de referintepentru aportul alimentar de vitaminaD la copiii cu varste de peste patru ani, ceea ce nu se intampla in restulEuropei siin SUA,11 deoarece se presupune ca expunerea la razelesoarelui asigura concentratiisuficiente ale vitaminei D.12 Sinteza realizata de Winzenberg si colab. sugereaza, insa, ca este nevoie de un aportadecvat al acesteia pe parcursul copilariei si al adolescentei. Sunt sanse minime caun asemenea obiectiv sase atinga doar prin suplimentare orala cu vitamina D, asa ca trebuie avute invedere masuri de îndrumare cu privire la expunerea adecvata la razele de soare,precum side fortificare pe scara larga a alimentelor cu adaos de vitamina D.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Traducere: 
Nick Shaw consultant paediatric endocrinologist, Department of Endocrinology, Birmingham Children’s Hospital, Birmingham B4 6NH, UK nick.shaw@bch.nhs.uk
Autor: 
Dr. Adriana Pîrvu