Utilizarea cremelor cu efect de albire a tenului

"În tara mea, Pakistan, mass media joaca un rol negativ în promovarea unor astfel de agenti cosmetici. Zeci de televiziuni fac publicitate, zi si noapte, cremelor si produselor decolorante destinate înfrumusetarii femeilor".

Hunniya Wassem, medicina de urgenta, Public Health Solutions Pakistan

Cosmeticele siprodusele de toaleta care confera luminozitate pielii (sau care o albesc) suntfolosite pentru a da o nuanta mai deschisa tenului inchis la culoare. O asemeneapractica, alimentata de prejudecatile rasiale, izvoraste din conceptia gresitaca pielea neagra este inferioara, iar o persoana cu ten alb este mai atragatoare.

Prindefinitie, cosmeticele sunt menite sa îmbunatateasca aspectul pielii sau saatraga încrederea utilizatorilor, nu sa altereze structura de baza a dermului.Cremele cu efect de albire modifica structura chimica a pielii, inhibândsinteza melaninei, fapt ce ar trebui sa dicteze supunerea lor unor reglementarisimilare celor impuse in cazul medicamentelor.

Ingredientelelor active sunt hidrochinona, mercurul si corticosteroizii fluorurati foarteputernici (de exemplu, fluocinonid, valerat de betametazona si propionat declobetazol) din unguente si creme. Numarul acestora a crescut, deoarece uniiproducatori au adaugat compusi chimici noi cu profil de siguranta necunoscut(de pilda, niacinamida, oxibenzona si trietanolamina), pentru a eludaeforturile agentiilor de reglementare guvernamentale ce interzic folosireaacestora în cosmetice si in produse de toaleta.1 Unele produse nu aumentionate pe ambalaj lista cu ingrediente sau locul unde au fost fabricate,2,3 iar prevederile legale neadecvate au permis un acces facil alutilizatorului la produse ieftine, sub standardele in vigoare, contrafacute,toxice.

Astfelde produse se asociaza cu aparitia unor complicatii serioase, cu potentialletal, deoarece sunt folosite timp indelungat si pe o suprafata corporala mare,adesea în conditii de umiditate si temperatura tropicala, ceea ce favorizeaza absorbtialor transcutanata. Unele complicatii, precum ocronoza exogena si colloid milium, au fost raportate, initial,în anul 1975, la pacientii de culoare din America de Nord si din Africa de Sud.4Ocronoza exogena este legata de utilizarea hidrochinonei si presupune opigmentare ceroasa, murdara, verde-maronie, pe suprafetele de piele expuse lasoare. Leziunea primara de colloid miliumeste o papula cu aspect translucid si un diametru de 1-5 mm, vizibila pe ariileexpuse la soare. Formele pigmentate de colloidmilium sunt asociate cu ocronoza exogena indusa de hidrochinona. Leziunilefuzioneaza frecvent în noduli sau placi si doar rareori imbraca aspectul unorveruci.

Asacum reiese dintr-o recenta sinteza a literaturii referitoare la efecteleadverse ale cosmeticelor pentru albirea pielii, natura aditivilor din compozitialor si metodele de aplicare cutanata au accentuat complicatiile, care audevenit din ce în ce mai complexe si grave.3 Dintre ele, ocronozaexogena este cea mai grava. Ea poate fi produsa de aplicarea topica aintermediarilor fenolici, cum este, de exemplu, hidrochinona - aceasta determina,local, inhibitia specifica a enzimei homogentizic-acidoxidaza, ceea ce sesoldeaza cu acumularea substantei în fibrele de colagen, pe zona unde a fost aplicata.Modificarile histologice determinate de afectiunea in speta, depistate prinbiopsie cutanata, sunt similare celor observate în alcaptonurie, o afectiunecongenitala generata de lipsa homogentizic-acidoxidazei renale si a celeihepatice. Alte complicatii sunt vindecarea deficitara a leziunilor, dehiscentaranilor, "sindromul mirosului de peste",5 nefropatia,6sindromul de dependenta steroidiana, predispozitia la infectii, precum si unspectru larg de complicatii cutanate si endocrinologice ale corticosteroizilor,precum supresia axului hipotalamo-pituitar-adrenal si, rareori, cancerulcutanat.3, 7

Albireapielii a devenit o practica foarte comuna la africani. Cercetarile au aratatvalori diferite ale prevalentei acesteia: 27,6% la barbati si 49,75% la femei,conform unui sondaj efectuat in randul comerciantilor din capitala Nigeriei,Lagos;8 71,9% la femei si 53,3% la barbati, potrivit unui studiu ceviza studentii unei institutii tertiare din orasul nigerian Enugu;2 si26% in randul femeilor din Senegal si, respectiv, 60,7%, printre cele dinIordania.9, 10

Obiceiulmentionat a fost incurajat de mai multi factori. Pentru a face publicitate uneigame largi de produse, inclusiv bauturi alcoolice, produse de toaleta,cosmetice (nu neaparat din gama celor cu efect de albire) si îmbracaminte seapeleaza cel mai des la persoanele de sex feminin cu tenul mai deschis. O multimede femei celebre - de pilda, din industria de divertisment - recurg si ele laaceasta practica. Astfel, principalul semnal receptionat de catre oamenii farasuficient discernamant este ca persoanele cu tenul deschis sunt frumoase si desucces. Comparativ cu non-utilizatorii, cei care folosesc produse de albire apielii sunt de parere ca un ten deschis are o influenta pozitiva în ceea ce privesterespectul de sine, perceptia frumusetii si a tineretii, casatoria si oportunitatilede angajare.10 Unii pretind ca aplica o astfel de crema pentru a-sitrata diverse defecte ale pielii, precum acneea sau melasma.2, 3, 9, 10

Înafara Africii, asemenea produse nu se vand, de regula, în cadrul raioanelor decosmetice ale magazinelor sau farmaciilor. Ele sunt fabricate de catrecompaniile internationale exclusiv pentru export sau sunt fabricate în Africapentru uz local si pentru export (în mare parte, prin contrabanda) in tari undesunt solicitate de public pe scara larga. Comercializarea lor se face, deobicei, numai în magazinele locale unde se vând produse alimentare etnice oriîn ghetourile destinate africanilor sau oamenilor de culoare.

Cândar trebui sa suspecteze clinicienii folosirea agentilor de albire? Prezentareaclinica depinde, in mare masura, de durata utilizarii si de ingredientul activdin produsul cosmetic incriminat. Istoricul este imprecis, deoarece pacientiineaga folosirea unor astfel de produse sau pretind ca nu stiu ce rol au.Trebuie sa ne ridice suspiciuni orice persoana de culoare a carei piele aparenefiresc de alba. Deseori, transpiratia respectivilor pacienti are iz de pesteputred, datorita trimetilaminei excretate prin respiratie, urina, transpiratie,saliva si secretii vaginale. Cele mai frecvente complicatii ale folosiriihidrochinonei sunt - asa cum s-a semnalat mai sus - ocronoza exogena si colloid milium. E posibil ca oameniicare utilizeaza cantitati mari de creme cu corticosteroizi sa prezinte infectiifungice superficiale extensive ale pielii; vegetatii extensive filiformevirale; acnee vulgara severa, pe fondul unui ten decolorat; foliculita, înspecial la nivel axilar; si vergeturi. Pielea este foarte fragila, aparedehiscenta plagii dupa chirurgie sau vindecare întârziata a ranilor.

Pentrucombaterea problemei au fost luate masuri ce s-au dovedit a fi neadecvate. În1995, Nigerian Food, Cosmetics and Drugs Regulatory Agency (Agentia nigerianapentru reglementari in domeniul alimentelor, cosmeticelor si medicamentelor) ainterzis producerea si vânzarea produselor cosmetice pe baza de hidrochinona side mercur,1 dar a aprobat mai târziu un nou sortiment, "Venus skinToning Cream".

Companiileinternationale care realizeaza creme cu corticosteroizi probabil ca stiu foartebine ca produsele lor sunt utilizate gresit sub forma de cosmetice. Din motivefinanciare, unele dintre ele au preferat sa pretinda ca nu cunosc situatia. Inplus, circulatia neingradita a marfurilor între diferitele state africaneimplica faptul ca nicio tara nu este imuna, chiar daca încearca sa-si protejezecetatenii prin legislatie.

Diversepersoane si organizatii - de exemplu, Asociatia Medicala a Femeilor dinNigeria, Asociatia Dermatologilor din Nigerias, Asociatia Studentilor Medicinistidin Nigeria si unele organizatii religioase - au intreprins numeroase actiunide educare a publicului cu privire la pericolele iminente datorate folosiriiunor asemenea produse, dar impactul lor - daca a existat asa ceva - ramâne safie atestat documentar.

Complicatiilepot fi prevenite doar daca toate partile implicate isi vor revizui atitudinea.Sa ne straduim, asadar, sa schimbam valorile si perceptia sociala desprefrumusete, sa atragem atentia asupra efectelor periculoase ale unor asemeneaproduse. Cremele de albire a tenului, în special cele cu corticosteroizifluorinati puternici, ar trebui sa fie disponibile doar cu reteta, asa cum se intamplaîn tarile dezvoltate. Intrucat comertul transfrontalier între tarile africaneeste liber, comunitatile regionale ar trebui sa actioneze în consecinta, pentrua pune în aplicare aceasta lege.

Rate this article: 
Average: 2 (1 vote)
Bibliografie: 
Traducere: 
Yetunde Molumide, professor of medicine, University of Lagos, Lagos-Nigeria, mercyolumide2004@yahoo.co.uk
Autor: 
Dr. Adriana Pîrvu