Medicii si schimbarile climatice

În noiembrie 2010, reprezentantidin întreaga lume s-au întâlnit la Cancun, Mexic, cu prilejul Conferintei 2010a Natiunilor Unite dedicata modificarilor climatice,1 unde auîncercat sa puna bazele unui tratat care sa stabileasca valorile concentratiiloratmosferice de gaz ecologic la un nivel capabil sa previna schimbarilecatastrofale ale climei. Pacat ca respectiva reuniune nu a avut loc înPakistan, deoarece mânia locuitorilor pakistanezi - ale caror gospodarii aufost distruse si luate de ape în urma unor inundatii de proportii biblice, careau dus cu ele si sperantele acestei natiuni - ar fi atras atentia membrilordelegatiilor. La fel de oportun ar fi fost ca ea sa aiba loc în vestul Rusiei,unde au fost înregistrate valori record de temperatura în timpul verii,incendii devastatoare, secete si distrugeri ale recoltelor, ce au precipitat declansareaunei stari de necesitate. O alta posibilitate ar fi fost ca respectiva conferintasa se desfasoare în Mozambic, unde cresterea rapida a pretului grâului i-a determinatpe localnici sa recurga la acte grave de violenta pe strazi. Toate evenimentelesemnalate - soldate, in mod previzibil, cu reactii comportamentale din parteaoamenilor - au avut loc anul trecut, iar producerea lor a fost conditionata,foarte probabil, de modificarile climatice a caror principala cauza oconstituie cresterea emisiilor de gaze din asezarile urbane, cele mai multedintre ele rezultând din arderea combustibililor fosili.

Dar se pare canici locatia aleasa pentru o astfel de conferinta tematica nu a fost neinspirata.Mexicul este a doua tara, dupa SUA, in ceea ce priveste prevalenta obezitatii.Unul din patru mexicani este obez.2 Delegatii participanti laconferinta care credeau ca nu exista nicio legatura între schimbarile de clima siobezitate au constatat ca se înselau. Planeta devine din ce în ce maifierbinte, oamenii isi depasesc cu mult greutatea normala, iar ambele fenomenesunt generate de utilizarea energiei din combustibili fosili.3 Intensificareatraficului în orasele mexicane a decimat nivelul activitatii fizice. Faptul,combinat cu disponibilitatea alimentelor cu continut energetic ridicat, aafectat indicele de masa corporala la nivelul întregii populatii. Pretul platitde cetateni pentru aceste schimbari se traduce prin deteriorarea starii de sanatatesi a bunastarii, cresterea ratei diabetului, a maladiilor cardiovasculare si acancerului. Utilizarea autovehiculelor vechi, alaturi de ritmul rapid de cresterea populatiei, precum si relatia dintre cei doi factori au transformatMexico-City într-unul dintre cele mai poluate orase ale lumii. In urma unuisondaj efectuat de IBM în 2010, orasul Mexico s-a situat în topul listeilocalitatilor cu cel mai ridicat grad al prevalentei durerii în rândul navetistilor,22% dintre ei alocand peste doua ore pe zi drumului intre casa si serviciu.4In aceasta privinta, populatia Mexicului este solidara cu cea a Pakistanului,ambele fiind victime ale utilizarii energiei provenite din utilizarea combustibililorfosili.

Profesionistiidin sistemul sanitar de pretutindeni au responsabilitatea de a situa sanatateaîn centrul negocierilor pe care le poarta cu specialistii in domeniul schimbarilorclimatice. În primul rând, deoarece modificarile climei au avut si vor avea încontinuare un puternic impact negativ asupra sanatatii populatiei.5 Inal doilea rând, pentru ca reducerea emisiilor de gaze din asezarile urbane esteo oportunitate fara rival pentru îmbunatatirea starii de sanatate,6iar trecerea la o economie capabila sa emita mai putin carbon ar puteareprezenta, in acest sens, un câstig urias. Au fost demonstrate riscurile lacare sunt supusi oamenii ca urmare a schimbarilor climatice; astfel, existadovezi concludente ce atesta ca acestea sunt corelate in mod clar cu malnutritia,diareea, malaria. Sa nu uitam nici decesele provocate de inundatii sau cele inregistratein randul persoanelor cu afectiuni cardiovasculare din cauza expunerii latemperaturi extreme.5

Recent au fostevaluate si cuantificate beneficiile diminuarii emisiilor de gaze aleconsumatorilor casnici asupra starii de sanatate - reducerea celor rezultatedin transportul public sau din utilizarea autovehiculelor, prin scaderea cuantumuluide folosire al acestora, va atrage dupa sine incurajarea considerabila amersului pe jos sau cu bicicleta.7 Dovezile epidemiologice disponibile,ce releva existenta unor corelatii intre cuantumul de activitate fizica sistarea de sanatate, sustin ca masurile de reducere a folosirii mijloacelor detransport ar duce la scaderea ratei maladiilor cronice - cu aproximativ 10-20%a bolii cardiace ischemice si a atacului cerebral, cu 12% a cazurilor de cancerde sân, cu 8% a dementei si cu 6% a depresiei.7 Astfel de estimariiau în calcul numai efectele activitatii fizice, nu si beneficiile ecologizariiasezarilor urbane, ale scaderii obezitatii si ale reducerii zgomotului.

Proiectul aavut în vedere si consecintele limitarii emisiilor de metan de la fermele deanimale si cele ale defrisarilor, care contribuie la încalzirea globala.8Adoptarea unor diete sarace in produse de origine animala ar diminua consumulde grasimi animale saturate, rezultând o scadere uriasa (cu aproape 15%) a frecventeibolii cardiace ischemice. Reducerea aportului de carne ar scadea numarulcazurilor de cancer de rect si de colon. Neoplasmul colorectal este, la barbati,dupa cel pulmonar, al doilea tip de cancer ca frecventa, iar consumul de carneeste un factor de risc cunoscut. Aportul de grasimi cu un grad de saturare maimic si practicarea mai intensa a miscarii vor scadea gradul de obezitate înrândul populatiei. Restrangerea consumului de produse de origine animala vaduce la micsorarea preturilor alimentelor, pentru ca animalele sunt hranite cucereale, iar aportul mare de carne a determinat cresterea pretului granelor peplan mondial. Hranirea animalelor in acest fel este o modalitate ineficienta defolosire a alimentelor ecologice, într-o lume în care milioane de oameni mor defoame.9

Reducerea cuantumuluide utilizare a autovehiculelor va afecta si pretul alimentelor. În aprilie2008, Evo Morales, presedintele Boliviei, o tara saraca, în care o mare parte apopulatiei sufera de foame, a pledat, sub dictonul „la vida primero, los autossegundos" ("mai întâi viata, si-abia apoi autovehiculele"), in favoarea stopariiarderii alimentelor în rezervoarele autovehiculelor. El se opunea politiciiduse de guvernele tarilor vestice de-a utiliza biocombustibili pentrutransport. Dar folosirea autovehiculelor si preturile alimentelor erau corelateintre ele cu mult timp înainte de introducerea biocombustibililor - relatiaeste direct proportionala, fiindca în agricultura se consuma o cantitateimportanta de combustibil. Limitarea transportului cu autovehicule este esentialapentru prevenirea înfometarii.

Modul în care raspundemla modificarile climatice ar putea fi cea mai importanta provocare pe care ovor avea de infruntat specialistii din domeniul sanatatii. Climate and HealthCouncil (Consiliul pentru Clima si Sanatate) a fost creat pentru a le daprofesionistilor din sanatate de pe tot cuprinsul globului posibilitatea de-aactiona, individual sau colectiv, împotriva factorilor generatori ai schimbarilorde clima si sa arate insistent, în cadrul dezbaterilor la care participa, ca sanatatea,pe plan mondial, ocupa un loc central în negocierile privitoare la alterareaclimei.10 El cauta sa ofere informatii referitoare la toate aspectelece tin de modificarile climatice sau de sanatate si sa sugereze o paleta de actiunipe care le pot aplica specialistii din sistemul sanitar. Autorii isi invita toticolegii sa li se alature în rezolvarea acestei probleme majore de sanatatepublica a secolului 21. Aderarea la petitia elaborata de Climate and HealthCouncil (www.climateandhealth.org/pledge)inseamna alaturarea la un grup format din mii de specialisti din domeniul sanatatiiangajati într-o asemenea actiune. Doritorii sunt rugati sa contactezeMinisterul Sanatatii din tara lor pentru a se asigura ca legaturile dintrepoliticile privitoare la modificarile climatice si cele de sanatate sunt bine cunoscutela nivel local si ca ele vor fi avute in vedere, sub toate aspectele, atat laconferinta din Africa de Sud prevazuta pentru anul in curs (COP17) cat si incadrul tuturor negocierilor pe tema schimbarilor climatice.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Gianina Luca
Autor: 
Ian Roberts profesor de epidemiologie si sanatate publica, London School of Hygiene and Tropical Medicine, London WC1E 7HT, UK, ian.roberts@lshtm.ac.uk Robin Stott presedinte asociat, Climate and Health Council (www.climateandhealth.org/) din partea biro