Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Efectul pensionarii asupra oboselii si a bolilor cronice importante: studiul ocupational French GAZEL, de tip cohorta

ÎNTREBAREA STUDIULUI: Modifica pensionarea riscul instalariiunor boli cronice frecvente, a simptomelor depresive sau a oboselii?

RASPUNSUL PE SCURT: Se pare ca pensionarea legala nu determinamodificarea riscului de aparitie a unor afectiuni cronice majore, ea fiindasociata, in schimb, cu reducerea substantiala a oboselii psihice si fizice,precum si a simptomelor depresive, mai ales în rândul persoanelor care sufereaude o afectiune cronica.

Ce se Stie In prezent Si ceaduce nou articolul de faTA: Pensionareaeste o tranzitie sociala majora, considerata a avea consecinte importantepentru sanatate, insa dovezile empirice existente raman contradictorii. Nivelurileridicate ale oboselii resimtite de muncitorii vârstnici, carora iesirea lapensie le aduce o mare usurare, indica necesitatea instituirii unor masuri profilactice,mai ales în contextul determinat de cresterea varstei de pensionare în unele tari.

 

Participantisi context

GAZEL este un studiu de tip cohorta,prospectiv, realizat pe un lot de angajati dintr-o companie franceza. Au fost examinati11 246 de barbatisi 2 858 de femei care s-au pensionat în baza legii între anii 1990 si 2006 sicare au participat, anual, la completarea a cel putin unui chestionar, înainte sidupa iesirea la pensie. Vârsta medie de pensionare în cohorta a fost de 54,8ani.

 

  

  

Protocolulde lucru, amploarea si durata cercetarii

Am folosit un protocol de studiu detip cohorta, prospectiv, ce a presupus determinari repetate cu sapte ani atat înainteapensionarii cat si ulterior. De-a lungul unei perioade de observatie de 15 ani aufost evaluate, anual, prin rapoarte personale, afectiunile respiratorii,diabetul, bolile cardiace coronariene si accidentele vasculare, oboseala fizicasi cea psihica; de asemenea, au fost cuantificate în patru etape simptomeledepresive.

 

Rezultateleprincipale si rolul hazardului

Numarul mediu de masuratorirepetate per participant a fost de 12,1.Regresia logistica si generalizarea ecuatiilor de estimare au aratat caprevalenta cumulativa a raportarilor personale asupra afectiunilorrespiratorii, diabetului, bolilor cardiace coronariene si accidentelorvasculare a crescut odata cu inaintarea in vârsta, fara nicio modificare înpreajma pensionarii. În schimb, pensionarea a fost asociata cu scaderea substantialaa prevalentei oboselii psihice (risc relativ (Odds Ratio - OR) pentru oboseala la un an dupapensionare versus la un an înainteapensionarii 0,19, interval de încredere 95% 0,18-0,21) si a celei fizice (0,27,0,26-0,30). S-a observat si o diminuare pronuntata a simptomelor depresiei (0,60,0,53-0,67). Atenuarea oboselii în preajma pensionarii a fost sesizata cel maiclar in randul persoanelor care suferau de boli cronice inaintea iesirii lapensie.

 

Erorisistematice, factori de confuzie si alte motive ce indeamna la precautie

Este dificila diferentiereaefectelor pensionarii asupra sanatatii de cele determinate de inaintarea in vârsta,insa observand traiectoria modificarilor temporal, induse de retragereadefinitiva din activitate, la nivelul starii de sanatate poate fi stabilita oparalela între sanatate si pensionare. Am evaluat bolile cronice prin prisma relatarilorindividuale, care se stie ca, desi subestimeaza adevarata prevalenta a morbiditatii,nu genereaza, de regula, erori sistematice si nici nu influenteaza rezultatele cevizeaza corelatia dintre riscul bolilor si tranzitia spre pensionare. Pe bazadatelor observationale nu poate fi dovedita cauza unei astfel de asocieri, insarasturnarea raportului de cauzalitate nu justifica intr-o maniera plauzibilaobservarea atenuarii oboselii si a simptomelor de depresie post-pensionare.

 

Generalizareîn alte populatii

Participantii s-au pensionatrelativ tineri si au beneficiat de confortul asigurarii sociale, fapt ce poatelimita generalizarea situatiei, mai ales în afara Frantei. Intrucat subiectiicare s-au pensionat pe caz de boala au fost exclusi din studiu, rezultatele nupot fi extrapolate la nivelul persoanelor care se pensioneaza din motive de sanatate.

 

Finantareastudiului/ posibile conflicte de interese

Finantarea a fost asigurata deConsiliul Suedez pentru Munca si Cercetare Sociala, de Academia Finlandei, FundatiaBUPA si Consiliul de Cercetare Economica si Sociala din Marea Britanie, de InstitutulNational de Sanatate din SUA si Fundatia Europeana de Stiinte. Cohorta GAZEL afost finantata de EDF-GDF, INSERM, Agentia Nationala de Cercetare (ANR) siAngentia franceza de securitate sanitara a mediului si a muncii (AFSSET).

 

ModificAriale morbiditATii fizice, ale depresie Si oboselii

înrelaTie cu pensionarea (anul 0)

Prevalenta (%)

 

Afectiunirespiratorii

Diabet

Bolicardiovasculare si accidente vasculare

 

Prevalenta (%)

Obosealapsihica

DepresieCES-D

Obosealafizica

 

Ani

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Adina M. Turcanu
Autor: 
Hugo Westerlund,1, 2 Jussi Vahtera,3, 4 Jane E Ferrie,2Archana Singh- Manoux,2, 5 Jaana Pentti,3 Maria Melchior,5 Constanze Leineweber,1 Markus Jokela,2 Johannes Siegrist,6 Marcel Goldberg,5 Marie Zins,5 Mika Kivimäki2, 3