Noi ghiduri internationale pentru resuscitare

Sinteza cea mai in extenso a literaturii legate deresuscitare, realizata pâna în prezent, a fost publicata pe 18 octombrie anultrecut1 si a fost efectuata de International Liaison Committee onResus­citation,2 pe baza a 277 de întrebari specifice, privitoare lasubiectul in speta; raspunsurile au fost obtinute din 411 sinteze sistematice.3Informatiile rezultate au fundamentat noile ghiduri pentru resuscitare,elaborate de diverse organizatii din întreaga lume, printre care EuropeanResuscitation Council (ERC) si American Heart Association (AHA).4, 5

Multe din recomandarile facute înghidurile ERC 2010 ramân neschimbate, fie pentru ca nu au fost publicate noistudii, fie deoarece dovezile acumulate din 2005 si pâna în prezent vin însprijinul celor anterioare. Exista, insa, câteva indicatii noi, care au implicatiipractice.

  

Suportulvital de baza (Basic life support):6 Compresia toracica, în combinatiecu respiratia artificiala, ramâne metoda de electie pentru resuscitareacardiopul­monara (CPR - cardiopulmonar resuscitation). Cu toate acestea, CPR "exclusivprin compresie toracica" este indicata daca salvatorul nu este instruit (deexemplu, CPR asistata prin dispecer) sau daca nu doreste sa efectueze respiratiegura-la-gura. Se vizeaza acum realizarea unor compresii ale toracelui cu oprofunzime de 5-6 cm (in loc de 4-5 cm). Recomandarea este bazata pe mai multestudii ce au aratat ca profunzimea mai accentuata a compresiilor s-a asociat cuo evolutie mai buna pe termen scurt. Riscul provocarii unor prejudicii (de pilda,leziunile induse victimei) poate fi diminuat printr-o pregatire adecvata siprin experienta.7

Pentru îmbunatatirea performantei potfi utilizate dispozitivele de monitorizare ce furnizeaza salvatorilor feedback cuprivire la calitatea CPR, desi acestia trebuie sa fie constienti de potentialulsupraestimarii profunzimii compresiei atunci când victima se afla pe o suprafatamoale, cum este salteaua.7 Rata compresiunilor va fi de 100-120 de compresiuniper minut (anterior era de "circa 100per minut").

Defibrilarea:8 Salvatorii (purtând mânusi) vorcontinua compresiile în timpul încarcarii defibrilatorului.9 Combinareaacestui demers cu un control rapid de siguranta si cu reluarea imediata acompresiilor toracice dupa defibrilare implica faptul ca întrerupereacompresiilor toracice dureaza nu mai mult de cinci secunde. Daca apar fibrilatiaventriculara sau tahicardia ventriculara fara puls (VF/VT=ventricularfibrillation /pulse­less ventricular tachycardia) în timpul cateterismului cardiac,în perioada precoce postoperatorie dupa interventie chirurgicala cardiaca sauîn cazul unui stop cardiac monitorizat, cu VF/VT, când pacientul este conectatla un defibrilator manual, se poate avea în vedere aplicarea a pâna la trei socuriconsecutive ("secvential").

Electrozii autoadezivi pentrudefibrilare ramân preferabili padelelor standard pentru defibrilare; padelele vorfi folosite cu gel specific, nu cu paste sau geluri pentru electrozi (pentru caacestea pot disemina între padele, creând potentialul pentru aparitia uneiscântei).

Suportvital avansat:10Fiecare pacient din spital trebuie sa aiba un plan documentat pentrumonitorizarea semnelor vitale, inclusiv criterii pentru terapia intensiva, învederea prevenirii stopului cardiac. Nu mai este indicata administrarea demedicamente prin sonda traheala. Daca accesul intravenos nu este posibil,medicatia va fi asigurata pe cale intraosoasa. Dispozitivele ce pot fiutilizate pentru accesul pe aceasta cale incep sa fie disponibile pe scara totmai larga.

Când se trateaza un stop cardiacVF/VT, dupa administrarea celui de-al treilea soc si reluarea compresieitoracice se administreaza adrenalina 1 mg si amiodarona 300 mg. Altminteri,adrenalina este administrata în timpul ciclurilor alternante ale CPR. Atropinanu mai este recomandata pentru utilizare de rutina în asistola sau în disociatiaelectromecanica.

Capnografia este modalitatea ceamai sensibila si mai specifica de a confirma si a monitoriza continuu plasareasondei traheale, de a controla calitatea CPR si de a furniza o indicatieprecoce a revenirii la circulatia spontana.

Folosirea ecografiei în timp realîmbunatateste diagnosticul cauzelor cu potential de reversibilitate (cum ar fitamponada cardiaca, embolia pulmonara, ischemia miocardica, disectia de aorta,hipovolemia si pneumotoraxul). Odata restabilita circulatia spontana va fi titratoxigenul inspirat, pentru a atinge o saturatie în oxigen de 94-98%. La pacientiicu reluarea sustinuta a circulatiei spontane se recomanda tratamentul conformprotocolului pentru sindromul post-stop cardiac. Respectivele protocoaletrebuie sa includa utilizarea interventiei coronariene percutanate primare,tratamentul valorilor glicemiei mai mari de 10 mmol/l, cu evitareahipoglicemiei si hipopotermia indusa pentru supravietuitorii stopului cardiac aflatiîn coma, indiferent de ritmul initial.10 Tehnicile folosite pentru predictiaevolutiei neurologice pe termen lung, in cazul oamenilor resuscitati dupa unstop cardiac, nu sunt atât de valide cum se presupunea în trecut, mai ales lacei tratati cu hipotermie indusa.

Algoritmul pentru suportul vitalavansat (ALS - advanced life support) si pentru varianta lui pediatrica (PALS -paediatric advanced life support) a fost revizuit pentru a reflecta modificarilesus-citate si pentru a viza indicatiile apreciate ca fiind cele mai importante.10,11

Recomandarile pediatrice suntconsonante cu cele pentru suportul vital avansat, mentionat mai sus, dar includsi un nou tabel pentru calcularea dimensiunii sondelor traheale si pentru administrareaunei a doua doze de amiodarona cu adrenalina dupa al cincilea soc.11

Educatia:12 Prezentarile video scurte sicursurile de autoinstruire prin intermediul computerului cu aspecte practicereprezinta o alternativa eficienta la pregatirea pentru suportul vital de bazarealizata cu instructor. Cunostintele si abilitatile legate de suportul vitalde baza si avansat se deterioreaza rapid, în decurs de trei pâna la sase luni,iar persoanele care necesita perfectionare pentru mentinerea lor pot fidepistate prin evaluari frecvente. Un mai mare accent pe capacitatilenon-tehnice - de pilda, cele ce tin de leadership, de lucrul in echipa, de managementulobiectivelor si de comunicarea structurata - va ajuta la îmbunatatireaperformantei CPR si a îngrijirii pacientilor.

Recomandarile ERC nu sunt atat oindicatie cat, mai degraba, un ghid pentru management, si pot fi elaboratenumai dupa acceptarea lor unanima, chiar si când sunt disponibile date limitate,asa incat unele modificari sunt mai curand rationamente teoretice decâtrecomandari bazate pe dovezi. Ele vor stârni, probabil, cele mai multecontroverse. Ramân numeroase provocari, precum combaterea diferentelorgeografice mari ce exista în privinta evolutiei stopului cardiac, cresterea calitativasi cantitativa a CPR realizate de martori oculari, dovedirea faptului castrategiile educationale au rezultate constante pe termen lung in ceea ce privesteîntretinerea cunostintelor si-a abilitatilor, aplicarea rapida si eficienta anoilor ghiduri si confirmarea transpunerii lor în beneficii legate de supravietuire.

Rate this article: 
Average: 5 (1 vote)
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Rodica Chirculescu
Autor: 
Peter Morley director of medical education, Royal Melbourne Hospital Clinical School, University of Melbourne, Parkville, VIC, Australia 3010