Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Ar putea anumite fructe si legume sa previna diabetul?

Prevalenta diabetului de tip 2continua sa atinga proportii epidemice pe plan mondial si nu exista niciun indiciuca ar urma sa capete o tendinta descendenta.1 Într-o nota pozitiva,trialurile clinice arata ca interventiile legate de stilul de viata pot diminuacu aproximativ 60% riscul de progresie de la intoleranta la glucoza la diabetulde tip 2.2 Respectivele interventii s-au axat pe scaderea aportuluide grasimi totale si saturate, pe cresterea consumului de legume, fructe sicereale integrale si pe intensificarea activitatii fizice. Toate masurile mentionatecontribuie la scaderea în greutate, care este principalul factor determinant alunor rezultate favorabile.3

Dat fiind potentialul unui atare"pachet" de schimbari ale stilului de viata de a reduce alte afectiuni asociatecu obezitatea, nu este de mirare ca a constituit piatra de temelie a programelormondiale destinate scaderii riscului de boli cronice. Surprinzator este, insa,faptul ca doar putini factori alimentari au fost corelati convingator cafactori de risc independenti pentru diabetul de tip 2.

Fructele si legumele sunt bogate înfibre alimentare, substante antioxidante si magneziu, motiv pentru care suntprimii candidati pentru rolul protector fata de diabet. Cu toate acestea,studiile epidemi­ologice au furnizat rezultate mixte. Sinteza sistematica peaceeasi tema, realizata de Carter si colab., a analizat sase studii prospectiveample, din SUA, China si Finlanda,4 si a aratat ca un aport crescut(cea mai mare quartila v cea mai mica)de legume cu frunze verzi s-a asociat cu diminuarea cu 14% a riscului de instalarea diabetului de tip 2 (risc relativ cumulat 0,86, interval de încredere95%  0,77-0,97). Fructele, legumele sau ambelecombinate nu s-au corelat semnificativ, desi rezultatele pentru fructe au atinslimita semnificatiei.

Daca avem in vedere, insa, numarullimitat de cercetari pe aceasta tema, s-ar putea sa fie prematur sa eliminamipoteza unei usoare reduceri a riscului ca urmare a consumului total crescut defructe si legume si prea devreme pentru a trage o concluzie cu privire la efectullegumelor cu frunzeverzi. Putine studii au raportat rezultate privitoare la anumite fructe silegume, asa ca nu se stie daca alte categorii specifice de legume si fructe potavea un rol în prevenirea diabetului.

Erorile de determinare de peparcursul procesului de evaluare a dietei pot ascunde asocieri între aportulalimentar si riscul de diabet, dar niciunul dintre studiile realizate pâna înprezent nu a incercat sa le stabileasca impactul asupra rezultatelor. Un studiude cohorta a aratat o reducere semnificativa a riscului (risc relativ (odds ratio)0,38, 0,28-0,52) în cazul concentratiilor plasmatice mari de vitamina C (cabiomarker al consumului de fructe si legume), desi corelarea cu aportul de fructesi legume, evaluata prin chestionarul pentru frecventa consumului alimentelor,nu a fost semnificativa (0,78, 0,60-1,00).5

În plus, studiile de cohorta petermen lung au furnizat din ce în ce mai multe dovezi care atesta faptul cafructele si legumele ofera protectie fata de supraponderalitate si deobezitate.6 Prin urmare, daca principala contributie a aportului defructe si legume în prevenirea diabetului este mediata de reducereasupraponderalitatii si a obezitatii, ajustarea în exces a indicelui de masacorporala ar fi putut duce la un efect ce nu a fost observat. Studiile decohorta furnizeaza dovezi concludente in sprijinul rolului protector alfructelor si legumelor fata de bolile cardiovasculare,7 iar trialurilecontrolate si randomizate le-au demonstrat fara echivoc efectul asupra scaderiipresiunii sanguine.8 Astfel de asocieri au fost clasificate drept"convingatoare", iar raportarile recente ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii siale World Cancer Research Fund considera drept „probabila" asocierea fructelor silegumelor cu cancerul în diferite localizari.9, 10

Desi unele cercetari au relevat corelariîntre legume si fructe individuale, pe de o parte, si boala coronariana,accidentul vascular cerebral si unele tipuri de neoplasm, pe de alta parte (deexemplu, legumele din familia Allium sicancerul de stomac si cel colo-rectal, tomatele si cancerul de prostata),majoritatea recomandarilor actuale au in vedere ansamblul grupelor alimentare,nu doar unele particulare. Asemenea observatii arata cat de dificila este atatrealizarea cat si interpretarea metaanalizelor. Sa speram ca studiile viitoarevor utiliza metode mai sofisticate de determinare a aportului alimentar si cavor include biomarkeri pentru depistarea alimentelor. Viitoarele metaanalize vorfi facilitate si de raportari mai coerente ale rezultatelor, care sa permitaincluderea lor in analize de tip doza-raspuns.11

Care sunt implicatiile potentialeale acestor observatii pentru sanatatea publica în practica clinica? În MareaBritanie, peste jumatate din populatie manânca în mod curent sub trei portii defructe si legume pe zi.12 Metaanaliza sugereaza ca, pentru MareaBritanie, o portie si jumatate în plus (circa 120 g) de legume cu frunze verzi(de exemplu, varza, varza de Bruxelles, broccoli, conopida si spanac), zilnic,ar avea potentialul de a reduce riscul de diabet cu 14%, independent de oriceefect asupra scaderii în greutate. Desi poate fi rezonabil sa se atraga atentiaasupra potentialelor beneficii ale legumelor cu frunze verzi, ce ar putea constituiuna din cele cinci portii indicate de fructe si legume pe zi, trebuie sa avemgrija ca mesajul de crestere generala a consumului de fructe si legume sa nu sepiarda într-o pletora de recomandari „magice" tintite. De asemenea, observatiilementionate le pot reaminti clinicienilor faptul ca, in cazul persoanelor curisc de boli cronice, oferirea unor sfaturi privitoare la dieta trebuie sa leasigure pacientilor beneficii la fel de mari, daca nu si mai mari, caprescrierea medicamentelor.

 

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Rodica Chirculescu
Autor: 
Jim Mann professor, Edgar National Centre for Diabetes and Obesity Research, Department of Human Nutrition, University of Otago, PO Box 56, Dunedin 9054, New Zealand jim.mann@otago.ac.nz Dagfinn Aune research assistant, Department of Epidemiology and Pub