Doar putine facultati de medicina si centre medicale din SUA dezvaluie legaturile cu industria

Janice Hopkins Tanne New York

Doar câtevadintre facultatile de medicina si spitalele cele mai performante din SUA facpublice legaturile personalului academic cu industria farmaceutica si de aparaturamedicala, desi exista din ce în ce mai multe institutii care le solicita membrilorlor sa dezvaluie astfel de informatii, sustine AmericanMedical Student Association (Asociatia Studentilor Medicinisti Americani) si Association of American Medical Colleges (Asociatia Colegiilor Medicale Americane).

Oserie de membrii marcanti ai cercurilor academice nu au adus la cunostinta conduceriiinstitutiilor in care lucreaza colaborarile lor cu companiile farmaceutice side aparatura medicala, fapt ce i-a transformat, în ultimii ani, in protagonistiai articolelor de stiri incendiare aparute pe prima pagina a ziarelor americane(BMJ 2009; 338:a3188, 2009;339:b2725).

Setinde spre cresterea transparentei, declara Kim Cunningham, purtatoarea decuvânt a American Medical Student Association. Organizatiaa creat o modalitate de clasificare a facultatilor de medicina in functie deuzanta dezvaluirii conflictelor de interese (www.amsascorecard.org). Publicatpentru prima data în iunie 2009, respectivul clasament este reînnoit permanent,pe masura ce se obtin noi date.

Doar saptefacultati de medicina au primit cel mai mare punctaj pentru declararea legaturilordin prezent ori din trecut cu industria de profil, fie pe site-uri publice, fiepacientilor, în momentul în care respectivele relatii puteau capata statutulunor conflicte de interese.

Facultatilede medicina, centrele medicale si spitalele americane îsi folosesc site-urilepentru a-i ajuta pe bolnavi sa gaseasca un doctor, dar putine dintre site-urilerespective prezinta informatii privitoare la legaturile medicilor cu companiilefarmaceutice sau cu cele de aparatura medicala.

Incadrul institutiilor care au dezvaluit astfel de informatii în biografiadoctorilor putem gasi date ce mentioneaza fie ca medicul a câstigat peste 5 000$ (3 200 ₤, 3 700€) din activitatilede consultanta sau din onorariile oferite pentru prezentarile solicitate decompaniile de profil, fie ca, pur si simplu, a prestat servicii de consultantapentru anumite firme.

Association of American Medical Colleges a solicitat declararea cât mai fidela a conflictelor de interese.

În2008, Arthur Rubenstein, decanul Facultatii de Medicina din cadrul UniversitatiiPensylvannia, a anuntat ca institutia va începe postarea pe internet a informatiilorreferitoare la cadrele didactice platite din activitati „extramurale", deoarece„asa este corect".

Spitalulpentru Chirurgie Speciala din New York, un centru ortopedic recunoscut pe plan international,a cerut date privitoare la legaturile doctorilor cu companiile farmaceutice si cucele de aparatura medicala înca de acum 15 ani, iar din iulie 2009 a începutpostarea lor pe internet.

ClinicaCleveland din Ohio le spune pacientilor daca un medic a câstigat mai mult de 5 000$ din relatiile cu industria, iar Univeristatea Stanford din California areinformatii similare pe site.

  

FewUSmedical schools and centres disclose industry ties

A se cita: BMJ 2010;340:c1075

 

 

Se fac presiuni asupra parlamentarilor olandezi in sensul inceperiidezbaterii cu privire la „momentul mortii"

 

Tony Sheldon Utrecht

Parlamentulolandez este presat sa puna in discutie subiectul referitor la legalizareasinuciderii asistate pentru persoanele vârstnice care nu sunt pe moarte, darcare au sentimentul ca viata lor s-a sfârsit. Un grup de figuri proeminente alesocietatii olandeze a strâns 85 000 de semnaturi în zece zile, depasind,astfel, baremul de 10 000, necesar pentru a declansa o dezbatere sub incidentalegii „initiativa cetatenilor".

GrupulUit Vrije Wil (Dupa dorinta fiecaruia) cauta sa „legalizeze decesul asistat, incazul persoanelor vârstnice care considera ca viata lor s-a sfârsit, la cererealor expresa si în conditiile asigurarii unei asistente si unei verificaririguroase". Grupul îl include pe fostul ministru al sanatatii, Hedy D'Ancona,pe comisarul european Frtis Bolkestein si pe Dick Swaab, profesor deneurobiologie la Universitatea Amsterdam (www.uitvrijewil.nu).

O viata„încheiata", se sugereaza, poate fi una în care declinul fizic a dus lapierderea demnitatii personale sau la dependenta integrala de alte persoane.Dar Asociatia Medicala Olandeza a respins initiativa, pe motiv ca interfera culegislatia în vigoare si ca este tangenta zonei eutanasiei si a suiciduluiasistat.

Discutiadin Olanda privind „tableta de sinucidere" pentru vârstnici dateaza din 1991,subiectul fiind tratat într-un articol publicat în presa de fostul judecator alCurtii Supreme, Huib Drion (BMJ 2004;328:1204).

Jurisprudentarecenta a declarat ca este ilegal sa ghidezi activ sau direct o persoana sa sesinucida. Se face exceptie pentru medcii care asista eutanasia sub incidentalegii eutanasiei. In anul 2002 insa, un judecator de la Curtea Suprema a datverdictul ca pacientul trebuie sa aiba o conditie medicala care sa justifice unasemenea act. Suferinta existentiala este exclusa.

Grupulnumit anterior sustine ca propunerea sa se bazeaza pe un principiu fundamental,cel al „autodeterminarii", care este „profund înradacinat în cultura olandeza".Este necesar ca deciziile sa fie luate nu sub impulsul unor stari de moment, cifara niciun fel de constrangeri si numai dupa o analiza riguroasa a situatiei, safie bine sustinute si formulate clar. Legea va viza strict categoria olandezilorin etate mai vârstnici de 70 de ani.

Se vabeneficia de sprijinul unor „furnizori de ingrijire" pregatiti corespunzator,care urmeaza sa se asigure ca suicidul respecta criteriile legale,  ca este efectuat de un cadru calificat, cu grija,si ca poate fi verificat. Se va solicita si o a doua opinie, iar persoana careasista pacientul se va sigura ca acesta a luat medicamentele si apoi va raportamedicului legist.

Medicatiaprescrisa nu poate fi obtinuta decat de la un cadru specializat, dar in locul saupoate exista o figura spirituala, un psiholog sau o asistenta de îngrijirepaliativa. „A ajuta un vârstnic care nu este în faza terminala a unei boli samoara nu se inscrie in sfera profesionala a unui medic", declara grupul.

AsociatiaMedicala Olandeza se teme ca initiativa respectiva creaza o a doua modalitatede terminare a vietii. Pacientii despre care se stie ca nu întrunesc criteriilelegale de eutanasie sau de suicid asistat pur si simplu nu vor mai tine cont demedicul lor.

 

Pressuremounts for Dutch MPs to hold "time to die" debate

A se cita: BMJ 2010;340:c1045

 

  

  

Avocatul pacientilor solicita crearea unui registru al erorilor medicale înGermania

  

Ned Stafford Hamburg

Comisarulguvernului german pentru pacienti solicita crearea unui registru federal care salisteze „erorile medicilor", sugestie respinsa ferm de Asociatia Germana a Medicilor,pe motiv ca este inutila, dar si de catre unii membri ai campaniei pentru drepturilepacientilor, care au considerat-o neadecvata.

     WolfgangZoller, un membru al Camerei superioare a Parlamentului german (Bundestag), cufunctia de comisar pentru reprezentarea pacientilor în Ministerul Sanatatii, apropus infiintarea respectivului registru într-un interviu acordat cotidianuluiHannoversche Allemagne Zeitung (15februarie 2010, pag. 2), afirmând ca Germania are nevoie de o „noua cultura" înlegatura cu erorile medicale, in vederea reducerii numarului acestora.

El asugerat crearea unui registru de malpraxis care, initial, nu va identificadoctorii suspectati de culpa medicala. Noul demers ar putea fi inserat într-opropunere de lege privitoare la drepturile pacientilor, care se si afla pe masade lucru a guvernului.

Purtatoriide cuvânt ai ministrului german al Sanatatii au încercat sa respinga sugestia,declarând pentru presa germana ca proiectul nu a fost discutat cu coalitiacancelarului Angela Merkel.

JorgDietrich Hoppe, presedintele Asociatiei Medicale Germane, a raspuns: „Nu avemnevoie neaparat de un registru al greselilor de tratament; daca s-ar asigura, inschimb, conditii de lucru corespunzatoare pentru doctori, ar putea fi evitate multeasemenea erori."

Dr.Hoppe a adaugat ca Asociatia si-a propus, si vizeaza in continuare, adoptareaunei „culturi de evitare a greselilor", ce le va permite doctorilor sa discutefara teama despre erorile facute si sa învete din propriile lor greseli".

El a remarcatsi eficienta unui sistem de comitete de experti si servicii de arbitrare, creat,înca din 1975, de asociatiile medicale de stat din Germania, pentru rezolvarealitigiilor legate de malpraxis, si a afirmat ca, intrucat aproape 90% dintredeciziile respectivului for sunt acceptate de ambele parti, nu mai este necesaradeschiderea unor procese. În 2008, in evidenta sistemului erau depuse circa 11000 de plangeri ale pacientilor care au avut de suferit de pe urma erorilormedicale.

FrankLeopold, manager al reprezentantei din Westphalia a Aliantei pentru ProtectiaPacientilor, a declarat, insa, ca desi ar putea sa amelioreze situatia actuala,un registru ca acela sugerat de Zoller nu este nici pe departe de ajuns.„Pentru noi nu pare sa fie suficient. Ar fi doar un prim pas în directia imbunatatiriiprotectiei pacientilor", a mai afirmat acesta.

 

DeclaratiaGerman Medical Association este disponibila pe site-ul www.baek.de/page.asp?his=3.71.7962.8025.8057.

  

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Gianina Rusu
Autor: