Asocierea dintre statutul marital la varsta mijlocie si functia cognitiva de mai tarziu: studiu populational de tip cohorta

iNTREBAREA DIN STUDIU: Exista vreo relatieintre statutul marital in perioada mijlocie a vietii si functia cognitiva demai tarziu?

R|SPUNSUL PE SCURT: Oamenii care lajumatatea vietii sunt implicati intr-o relatie de cuplu prezinta un risc maimic de afectare a functiei cognitive la batranete.

 

Participanti si cadru de lucru

Acest studiu face parte din proiectul CAIDE incare sunt analizati factorii de risc cardiovasculari, imbatranirea si dementa,un studiu prospectiv de tip cohorta din Finlanda de est.

 

Proiectare, amploare si durata

Dintr-un esantion aleatoriu de 2 000 desupravietuitori din cohortele anterior studiate in perioada 1972-87 (vizitamedicala in perioada mijlocie a vietii), 1 449 au luat parte la reexaminare in1998, `n medie, cu 21 de ani mai tarziu (vizita medicala la varsta a treia). Cuambele ocazii au fost adunate date referitoare la mai multi factori legati destatusul cardiovascular si stilul de viata. Am notat statutul marital (convietuindcu un partener, singur, divortat sau vaduv) in perioada mijlocie a vietii si inevolutie si masuratorile gradului de afectare a functiei cognitive (afectarecognitiva usoara, boala Alzheimer si alte forme de dementa) la cea de-a douavizita. A fost diagnosticata afectarea cognitiva la139 de oameni, dintre care 82 prezentau o forma clinica usoara si 48 aveauboala Alzheimer. De asemenea, am identificat purtatorii alelei apolipoproteineiE e4. Am folosit metoda regresiei pentru a analiza asocierea dintre statutulmarital si cel cognitiv la varsta a treia, introducand progresiv mai multevariabile de ajustare.

 

Principalele rezultate si rolul intamplarii

Cei care convietuiau cu un partener in perioada mijlociea vietii (varsta medie 50,4) au prezentat un risc cu 50% mai mic de a aveaorice tip de afectare cognitiva la batranete (risc relativ estimat de 0,48, P=0,002)comparativ cu restul (singuri, separati sau vaduvi). Aceste asocieri au devenitsi mai puternice atunci cand5 am combinat statutul marital atat la varstamijlocie cat si la batranete. Comparativ cu cei care convietuiau cu unpartener, restul (singuri, separati sau vaduvi) prezentau, atat in perioadamijlocie a vietii cat si mai tarziu, un risc de trei ori mai mare de afectarecognitiva usoara si boala Alzheimer. Riscul cel mai mare (risc relativ estimat 7,67)a fost asociat cu statutul de vaduv inainte de perioada mijlocie a vietii cumentinerea acestuia si mai tarziu comparativ cu cei care aveau un partener inambele momente (P=0,01). Purtatorii alelei apolipoproteinei E e4 erau indeosebivulnerabili la aparitia bolii Alzheimer in conditiile in care dupa divort saumoartea partenerului continuau sa traiasca singuri.

 

Partinirea, factorii de confuzie si altemotive pentru care trebuie sa fim precauti

Am realizat ajustari statistice pentru ceimai cunoscuti factori de risc pentru afectarea cognitiva (varsta, educatia siapolipoproteina E e4) si pentru factorii de risc evaluati la jumatatea vietii(incluzand tensiunea arteriala, colesterolemia, indicele de masa corporala sifumatul). Realizarea ajustarilor nu a dus lamodificarea asocierilor observate. Alti factori necunoscuti care ar puteaprezenta relevanta pentru aparitia dementei, cum ar fi tipul de personalitate,ar putea de asemenea sa fie asociati cu statutul marital. Insa, deoarece principaladiferenta dintre grupurile studiate exista intre cei care traiau cu un partenersi cei care traiau singuri, acest fapt pare improbabil. Indivizii din ambelegrupuri luasera decizia de a se casatori o data, iar grupul de vaduvi nu aveaaceast statut ca urmare a propriei decizii - mai exact, nu e vorba de oautoselectie. Timpul de monitorizare a fost indelungat, ceea ce face improbabilacauzalitatea inversa.

 

Potentialulde generalizare la alte populatii

Diferentele culturale, conditiile de viata sicaracteristicile genetice variaza in mod tipic in cadrul populatiilor. Totusi,relevanta generala a factorilor ce tin de stilul de viata pentru functiacognitiva a fost sugerata de alte cateva studii de cohorta. In consecinta, nucredem ca aceste asocieri sunt limitate la populatia studiata.

  

Finantarea studiului/conflicte de interesepotentiale

Acest studiu a fost finantat printr-un grantEVO din partea Spitalului Universitar Kuopio (5772720), Academia Finlandeza(granturile 103334 si 206951), grantul UE QLK-2002-172, Consiliul Suedez pentruCercetare Sociala si a Vietii Profesionale, Fundatia Culturala Finlandeza,Fundatia Juho Vainio, Fundatia Gamla Tjänarinnor, Helsingin Sanomain100-vuotissäätiö si de catre Fundatia Gun si Bertil Stohne. Sponsorii nu aujucat niciun rol in proiectarea studiului, in strangerea, analiza siinterpretarea datelor, in elaborarea raportului sau in decizia publicariiarticolului.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: