Gripa umanã cu noua tulpinã de virus A/H1N1

În luna martie, Mexicul s-a confruntat cu cazuri neobişnuite de infecţii respiratorii. Pe data de 18 aprilie, un laborator din SUA a raportat douã cazuri de gripã umanã cu noua tulpinã de virus A/H1N1 la oameni – rezultatul unei noi recombinãri a tulpinii H1N1 de virus gripal de tip aviar, porcin şi uman – la doi copii din California.

O sãptãmânã mai târziu, pe 25 aprilie, Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii (OMS) a declarat cã apariţia gripei umane cu noua tulpinã de virus A/H1N1 constituie „o problemã urgentã de sãnãtate publicã de amploare internaţionalã", ceea ce, potrivit International Health Regulations (Reglementãrile Internaţionale de Sãnãtate), înseamnã cã toate ţãrile au fost solicitate sã raporteze şi sã supravegheze decesele şi îmbolnãvirile asociate cu boala în speţã. Pe 29 aprilie, comitetul de urgenţã al International Health Regulations solicita trecerea de la recomandãrile OMS de fazã 4 de pandemie, la cele de faza 5. Aceasta înseamnã cã OMS prefigureazã o pandemie de gripã iminentã.

În perioada 17-26 aprilie, în Mexic au fost raportate 1 840 de cazuri suspecte de gripã cu pneumonie severã, dintre care 26 au fost confirmate ca fiind provocate de noua tulpinã de virus A/H1N1. Au decedat peste 150 de oameni, cei mai mulţi având vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani. Pânã pe 28 aprilie, în SUA au fost confirmate 64 de cazuri de gripã umanã cu noua tulpinã de virus A/H1N1 (45 în New York, 10 în California, şase în Texas, douã în Kansas şi unul în Ohio). Imaginea este destul de fluidã, dar au fost confirmate îmbolnãviri şi în Canada, Spania, Marea Britanie, Noua Zeelandã şi Israel, iar astfel de suspiciuni au mai fost raportate în Franţa, Coreea de Sud şi Brazilia. Nu au fost semnalate decese în afara Mexicului şi încã nu se ştie din ce motiv.

Zilninc apar noi cazuri probabile sau confirmate. Dat fiind faptul cã virusul s-a rãspândit pe scarã largã în multe ţãri, probabil cã fenomenul nu poate fi împiedicat, ceea ce indicã necesitatea concentrãrii atenţiei pe prevenţie. Interesant este cã aproape toate cazurile au fost raportate, pânã în prezent, de cãtre statele dezvoltate, care au un sistem de supraveghere robust. Nu este clar dacã situaţia se datoreazã fluxului preferenţial al populaţiilor cu risc din Mexic cãtre ţãrile respective, sau dacã, potrivit unui scenariu mai pesimist, în statele cu sisteme de supraveghere mai puţin performante au început sã aparã cazuri care nu au ajuns în atenţia comunitãţii internaţionale. Oare avem doar o percepţie parţialã asupra imaginii globale?

Nici imunitatea naturalã datã de tulpinile anterioare de virus gripal A, nici vaccinurile disponibile în mod curent nu oferã protecţie împotriva gripei porcine. În acest moment, noua tulpinã este sensibilã la medicamentele antivirale oseltamivir şi zanamivir.1 Multe ţãri dezvoltate, printre care majoritatea celor vest-europene şi SUA, au rezerve importante de agenţi terapeutici antivirali; în schimb, statele cu venituri mici şi mijlocii au stocuri reduse sau inexistente. Rezerva strategicã prin care se asigurã tratamentul cu oseltamivir a trei milioane de persoane şi cea destinatã, de cãtre OMS, tratãrii a douã milioane de persoane din ţãrile în curs de dezvoltare, sunt menite, în principal, sã stãvileascã prompt propagarea contaminãrii şi nu vor ajunge mult timp pentru a sprijini eforturile profilactice. Roche, producãtorul medicamentului oseltamivir, a primit pânã în acest moment, din peste 85 de ţãri, comenzi pentru 220 de milioane de cure de tratament, care ar ajunge, însã, doar pentru tratarea a 5% din populaţia lumii (şi a unui procent mult mai mic, dacã medicamentul ar fi utilizat în scop de prevenţie). Capacitatea de  producţie a companiei poate fi crescutã rapid, în vederea asigurãrii, în decurs de un an, a dozelor de tratament necesare pentru 400 de milioane de oameni, dar şi aceasta reprezintã doar o fracţiune din cererea globalã potenţialã.

Odatã cu reapariţia tulpinilor H5N1 de gripã aviarã şi a sindromului respirator acut sever - ambele în Asia, în anul 2003 - instituţiile de sãnãtate publicã globale, regionale şi naţionale se pregãtesc pentru o pandemie. Aşadar, este lumea - aşa cum se menţiona în titlul unei ştiri difuzate de BBC pe 27 aprilie - „bine pregãtitã"?2 Ei bine, nu neapãrat. Analizele planurilor strategice naţionale existente la nivel mondial aratã cã ele sunt disponibile, la ora actualã, aproape peste tot în lume, dar cã în multe ţãri, în special în cele în curs de dezvoltare, punerea lor în aplicare va solicita mari eforturi, pentru cã, în eventualitatea unei pandemii, ar trebui sã apeleze la resursele limitate ale sistemelor lor de sãnãtate; de asemenea, ele nu au stocuri strategice de medicamente antivirale nici mãcar în dozele necesare prevenţiei (iar dacã le au, s-ar putea sã fie foarte greu sã le mobilizeze într-o manierã eficientã); şi este puţin probabil ca, odatã ce va începe producerea pe scarã largã a unui vaccin eficient, acesta sã le fie furnizat precoce (nemaivorbind de faptul cã s-ar putea sã nu-l obţinã deloc).3-8

Rãspunsurile la pandemia gripalã rezidã în noţiunile de suveranitate naţionalã. Analizele planurilor naţionale au scos în evidenţã incongruenţe strategice, ce pot genera tensiuni politice.9 O zonã de confuzie o constituie controlul de frontierã; dovezile aratã cã screenigul la graniţã este o modalitate de supraveghere ineficientã, iar OMS are o atitudine reticentã faţã de solicitãrile de a recomanda restricţii privitoare la deplasãri - acestea au fost formulate, însã, de mai multe ţãri, printre care Marea Britanie (şi Uniunea Europeanã).

La ora actualã, când toatã lumea este preocupatã, în principal, de gripa umanã cu noua tulpinã de virus A/H1N1, este uşor sã se uite la ce pericole pot fi expuşi oamenii din partea H5N1 şi a altor tulpini de gripã. Imunitatea la H1N1 nu oferã protecţie împotriva lui H5N1, dacã şi aceasta va deveni transmisibilã interuman. Pe mãsurã ce H1N1 se rãspândeşte în zonele endemice pentru H5N1, vom avea de înfruntat, oare, o situaţie şi mai grea, în cazul în care s-ar produce recombinarea celor douã virusuri şi am fi ameninţaţi de o altã pandemie?

Criza economicã din ultimul an a arãtat cât suntem de interconectaţi şi a scos la ivealã dificultãţile ce apar atunci când ţãrile cu interese disjuncte sunt nevoite sã-şi uneascã eforturile pentru binele omenirii. E posibil ca, în situaţia în care gripa umanã cu noua tulpinã de virus A/H1N1 ar cãpãta un caracter pandemic şi s-ar asocia cu creşterea mortalitãţii şi a morbiditãţii, noţiunile de solidaritate globalã sã fie puse la grea încercare.

Richard Coker, professor of public health

Communicable Diseases Policy Research Group, London School of Hygiene and Tropical Medicine, Faculty of Tropical Medicine, University of Mahidol, Bankgok 10400, Thailand

richard.coker@lshtm.ac.uk

Conflict de interese: RC a beneficiat de fonduri oferite de F Hoffmann-LaRoche, de diverse guverne şi de Comisia Europeanã. A primit onorariu şi rambursãri de la F Hoffmann-LaRoche, guverne, Comisia Europeanã şi preşedinţia Uniunii Europene.

Provenienţã şi sistem de recenzare: Articol comandat, fãrã recenzare externã.

Swine flu

Fragile health systems will make surveillance and mitigationa challenge

Cite this as: BMJ 2009;338:b1791

1 Update: drug susceptibility of swine-origin influenza A (H1N1) viruses, April 2009. MMWR Dispatch 2009;58:1-3.

2. World "well prepared" for virus. BBC News 27 April 2009. http://news.bbc.co.uk/2/hi/americas/8019566.stm.

3. Coker R, Mounier-Jack S. Pandemic influenza preparedness in the Asia-Pacific region. Lancet 2006;368:886-9.

4. Mounier-Jack S, Coker RJ. How prepared is Europe for pandemic influenza? Analysis of national plans. Lancet 2006;367:1405-11.

5. Ortu G, Mounier-Jack S, Coker R. Pandemic influenza preparedness in Africa is a profound challenge for an already distressed region: analysis of national preparedness plans. Health Policy Plan 2008;23:161-9.

6. Mensua A, Mounier-Jack S, Coker R. Pandemic influenza preparedness in Latin America: analysis of national strategic plans. Health Policy Plan (in press).

7. UN System Influenza Coordinator, World Bank. Responses to avian influenza and state of pandemic readiness. 2008. http://siteresources.worldbank.org/EXTAVIANFLU/Resources/3 124440-1172616490974/Fourth_ProgressReport_Oct_15.pdf.

8. Fidler DP. Influenza virus samples, international law, and global health diplomacy. Emerg Infect Dis 2008;14:88-94.

9. Mounier-Jack S, Jas R, Coker R. Progress and shortcomings in European national strategic plans for pandemic influenza. Bull World Health Organ 2007;85:923-9.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Gianina Rusu studentã
Autor: