Satisfacţia profesionalã a medicilor

Potrivit sondajului sociologic “Mãsurarea satisfacţiei profesionale a medicilor activi în sistemul de sãnãtate”, realizat la solicitarea Colegiului Medicilor din România, medicii îşi doresc recunoaştere socialã, realizare profesionalã, venituri mari şi respect din partea societãţii.

Privitor la creşterea satisfacţiei profesionale au fost menţionaţi mai mulţi factori determinanţi: prestigiul apartenenţei la breaslã - 73,59% dintre medicii chestionaţi au menţionat cã acesta are o contribuţie semnificativã, 17% au afirmat cã nu are nici un aport, iar 8,41%, cã nu pot aprecia; recunoaşterea simbolicã acordatã de cãtre pacienţi - 60% au rãspuns cã acest aspect conteazã, 28,39% cã nu are nici o contribuţie, iar 10,09%, cã nu pot aprecia; practicarea în sine a meseriei - 90% au considerat cã are un aport considerabil; remuneraţia muncii, sporurile şi îndemnizaţiile aferente au fost, de asemenea, apreciate ca fiind importante de 79,03% dintre cei chestionaţi.

Referitor la salarizarea profesionalã, 79,33% dintre medici au afirmat cã i-ar motiva într-o mai mare mãsurã şi ar fi în spiritul corectei lor aprecieri, pe 6,73% nu i-ar motiva, 12,96% nu au putut aprecia, iar la întrebarea "Cât de mulţumit sunteţi de nivelul actual al salarizãrii medicilor din România?" s-a rãspuns astfel: 0,30% "foarte mulţumit", 1,88% "mulţumit", 12,56% "potrivit de mulţumit", 25,52% "puţin mulţumit", 58,46% "deloc mulţumit", 1,19% "nu pot apecia".

În privinţa legalizãrii primirii de "atenţii/cadouri", 53,21% au rãspuns cã nu i-ar motiva într-o mai mare mãsurã, 16,52% au spus cã i-ar motiva, iar 28,59%, cã nu pot aprecia.

Starea fizicã a clãdirilor în care îşi desfãşoarã activitatea, dotarea sistemului sanitar şi procentul de ocupare a posturilor de personal calificat stârnesc, în general, nemulţumirea medicilor.

O altã întrebare a vizat mãsura în care sunt apreciate meritele profesionale ale medicilor de cãtre restul societãţii. 43,03% au rãspuns "în micã mãsurã", 37,88% "în foarte micã mãsurã", 15,33% "potrivit", 2,47% "în micã mãsurã" şi 0,30% "în foarte micã mãsurã".

La întrebarea "Dacã vã raportaţi la volumul şi nivelul muncii, cum consideraţi cã sunt veniturile dumneavoastrã?", 48,27% le-au considerat "mici", 35,41% "foarte mici", 15,23% "potrivite", 0,40% "mari" şi 0,10% "foarte mari".

Nivelul birocraţiei din sistemul sanitar este apreciat de 53,91% ca fiind foarte ridicat, de 35,71% ridicat, de 6,13% potrivit, de 1,98% puţin ridicat, de 0,79% deloc ridicat, iar 1,19% nu au putut aprecia.

38,58% au spus cã se întâmplã des ca, din motive ce ţin de funcţionarea sistemului, sã nu poatã acorda îngrijire medicalã pacienţilor la timp şi la standarde maxime; 17,11% au rãspuns "foarte des", 25,82% "potrivit", 10,88% "rar".

Medicii au identificat drept cele mai importante probleme ce afecteazã calitatea serviciilor medicale din România ca fiind birocraţia excesivã, problemele legislative cu incindenţã în plan profesional, insuficienţa personalului medical şi a celui administrativ în unitãţile medicale, subfinanţarea sectorialã prin alocãrile bugetare naţionale, managementul defectuos la nivel de unitãţi medicale şi instituţii locale, gestionarea defectuoasã a sistemului de cãtre Ministerul Sãnãtãţii, calitatea învãţãmântului superior de profil şi de pregãtire a studenţilor şi corupţia.

Sondajul a fost realizat prin chestionar sociologic operat prin e-mail. Eşantionul furnizat de cãtre beneficiar a fost de 7 538 de medici, cel cu rãspuns înregistrat a fost de 4 239 de medici, rata de rãspuns fiind de 56,24%. Eşantionul filtrat dupã centralizarea datelor este de 1 011 medici. Eşantionarea propriu-zisã s-a realizat la sfârşitul colectãrii datelor, când baza de date finalã a fost filtratã şi structuratã dupã variabila domeniul medical/specialitatea profesionalã. 

Persoana de contact:

Luminiţa Vâlcea Colegiul Medicilor din România

luminita.valcea@cmr.ro

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: