Proiectul protocolului academic pentru nereguli în cercetare

Grupul din Marea Britanie responsabil cu consilierea instituţiilor academice şi a trusturilor NHS în legãturã cu gestionarea cercetãrilor prost administrate a lansat un protocol prin care se încearcã standardizarea procedurilor pentru investigarea declaraţiilor şi pentru asigurarea rezolvãrii corecte a cazurilor.

De fapt, protocolul este un ghid pas cu pas de investigare şi luare a deciziilor pe baza acuzaţiilor de nereguli în cercetare aduse de cãtre alţi colegi sau de organizaţii externe, de la tipul de dovezi necesare pânã la menţionarea celor vinovaţi şi a contextului.

Protocolul vizeazã toţi angajaţii implicaţi în cercetare ce utilizeazã fonduri din surse guvernamentale, caritabile şi companii comerciale, din Marea Britanie sau din alte ţãri.

Protocolul a fost conceput de UK Panel for Research Integrityin Health and Biomedical Sciences (Comitetul Britanic pentru Integritate în Cercetare din Sãnãtate şi Ştiinţe Biomedicale), componentã a UK Research IntegrityOffice (Direcţia pentru Integritate în Cercetare din Marea Britanie). Acesta a fost realizat în 2006, dupã aproape un deceniu de presiuni din partea redactorilor, a celor responsabili cu etica, a editorilor, vizaţi de Committee on Publication Ethics (COPE - Comitetul pentru Etica Publicaţiilor).

Michael Farthing, vicepreşedinte al comitetului Research Integrity Office(Biroul pentru Verificarea Integritãţii), fost preşedinte COPE, actualmente vicecancelar al Universitãţii din Sussex, a declarat cã toatã lumea va avea de câştigat dintr-o procedurã standard creatã pentru o cauzã particularã.

„Cei acuzaţi de proasta administrare pot avea încredere cã problema ivitã va fi investigatã în mod corespunzãtor şi vor putea avea o audiere corectã", a declarat el, adãugând: "sperãm cã organizaţiile au adoptat deja o interpretare şi vor alege sã-şi revizuiascã sistemele şi sã adopte procedura integral sau parţial".

Protocolul specificã faptul cã orice organizaţie trebuie sã-şi desemneze un reprezentant, bine informat, în vederea cercetãrii noilor cazuri şi cã respectiva persoanã nu trebuie sã fie conducãtorul instituţiei sau al departamentelor de cercetare ori de resurse umane.

Problemele vor fi tratate cu încredere, dar procesul trebuie sã fie transparent pentru toţi cei implicaţi. Pasul preliminar ce va stabili dacã investigaţia viitoare este asiguratã trebuie finalizat în termen de 10 zile.

Protocolul specificã faptul cã nu trebuie utilizat ca un substitut pentru procedurile disciplinare, dar potenţialele încãlcãri ale legii şi cazurile în care este probabil sã se fi adus prejudicii pacienţilor sau animalelor trebuie supuse imediat spre avizare autoritãţilor statutare sau cu rol în reglementare, declarã el.

Acele organizaţii ce folosesc noua procedurã, care va fi revizuitã anual, pentru a ţine cont de noile cazuri şi modificãri legislative, vor avea acces la îndrumarea experţilor şi la baza de date creatã de Research Integrity Office.

Biroul dispune de o linie telefonicã de consiliere pentru a se asigura cã universitãţile şi NHS vor şti cum sã procedeze în cazul suspectãrii unor încãlcãri ale eticii publicaţiilor.

Elaborarea protocolului a fost determinatã de creşterea cererilor din partea grupurilor finanţatoare vizând o procedurã cât de cât formalã pentru a preveni îngrijorãrile legate de corectitudinea cercetãrilor, înainte de a se lua în considerare înscrierea pentru obţinerea unor burse.

Procedurile pentru investigarea cazurilor de atitudine necorespunzãtoare în cercetare pot fi gãsite la http://www.ukrio.org/.

Academics draft protocol for handling research misconduct

Se va cita ca: BMJ 2008;337:a1612

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Mãdãlina Geantã
Autor: