Caracteristici şi rezultate pentru doctori într-un program de monitorizare a dependenţei de substanţe din Canada: studiu descriptiv de tip prospectiv

Obiective: Descrierea caracteristicilor la înrolare şi a rezultatelor doctorilor într-un program de monitorizare a dependenţei de substanţe din Canada.
Proiectare: Studiu descriptiv, de tip prospectiv.
Cadru: Programul de sãnãtate a medicilor, Canada.

Participanţi: Toţi cei 100 de medici au intrat într-un program de monitorizare a dependenţei de substanţe şi l-au continuat pânã la terminarea monitorizãrii sau pânã la ieşirea din program.

Principalele rezultate mãsurate: Recãderea pe parcursul monitorizãrii îndelungate, timp de cinci ani.

Rezultate: 95% dintre doctorii înrolaţi în program erau bãrbaţi, 66% erau cãsãtoriţi sau locuiau cu un partener, 44% primiserã anterior terapie pentru dependenţa de substanţe şi 36% aveau istoric de tratament psihiatric. Grupul fumãtorilor era supra-reprezentat comparativ cu populaţia generalã a medicilor din SUA (38% vs 5%). Pe parcursul perioadei de monitorizare 71% dintre participanţi nu au avut recãderi cunoscute. Un procent adiţional de 14% a continuat programul pânã la încheierea acestuia, dupã apariţia unei forme de recãdere. În total, 85% dintre participanţi au reuşit sã finalizeze programul.

Concluzii: Din totalul doctorilor înrolaţi în Programul de Sãnãtate a Medicilor din Ontario pentru dependenţa de substanţe, majoritatea erau bãrbaţi dependenţi de alcool sau de opioide. Grupul fumãtorilor era supra-reprezentat comparativ cu populaţia generalã a medicilor din SUA. 85% dintre ei au încheiat cu succes programul.

Introducere

În fiecare stat american1 şi în toate provinciile canadiene2 existã programe dedicate acordãrii de ajutor medicilor dependenţi de substanţe precum drogurile şi alcoolul, astfel de demersuri implicând colaborarea cu asociaţiile medicale şi structurile cu rol de reglementare. Şi Asociaţia Medicalã Britanicã a pus la punct, la rândul ei, un astfel de program.3 Din caracterizarea subiecţilor cu probleme legate de consumul de droguri la programe pentru sãnãtatea medicilor rezultã în mod consecvent cã alcoolul este drogul de elecţie, urmat de opioide şi cã este frecventã utilizarea mai multor droguri.4-7 În general, femeile sunt sub-reprezentate în grupul medicilor participanţi.6-8 În cazul unor astfel de doctori, ratele recuperãrii pe termen lung sunt mai mari decât cele pentru tulburãrile legate de utilizarea unor asemenea substanţe în populaţia generalã, adesea depãşind 85%.4,8-10

În Canada, Programul Ontario pentru Sãnãtatea Medicilor este unul dintre cele mai ample intervenţii de acest fel, în care, pânã în 2002, se înrolaserã 100 de medici, în vederea monitorizãrii pentru recuperarea dupã dependenţa de substanţe. Cei aflaţi în curs de recuperare, care aleg sã fie monitorizaţi, sunt înrolaţi de cãtre un manager din cadrul programului, dupã ce au fost diagnosticaţi ca fiind dependenţi de substanţe, au fost trataţi cu succes şi au intrat în faza precoce a remisiei stabile. Cerinţele monitorizãrii includ consult de specialitate, vizite la medicul de familie, pentru nevoile uzuale legate de starea de sãnãtate, participarea la grupuri de sprijin specializate pentru personalul medical şi de sprijin reciproc din comunitate, monitorizare la locul de muncã şi screening aleatoriu al urinei, în vederea evaluãrii consumului de alcool şi droguri. S-a convenit ca monitorizarea sã se efectueze pe o perioadã de cinci ani în care se obţin progrese neîntrerupte în procesul de recuperare. Când în cadrul acordului de monitorizare se ivesc împrejurãri neprevãzute, încãlcându-se diverse aspecte contractuale, e posibil ca unele detalii sã fie semnalate autoritãţii în domeniu, Colegiul Medicilor şi al Chirurgilor din Ontario.

Pânã la finele lui 2007, toţi cei 100 de medici înrolaţi în Programul Ontario pentru Sãnãtatea Medicilor terminaserã perioada contractualã. În continuare sunt descrise cazurile respective şi rezultatele obţinute.

METODE

Participanţii au fost primii 100 de medici înrolaţi în Programul Ontario pentru Sãnãtatea Medicilor, în vederea monitorizãrii dependenţei de substanţe, dupã realizarea programului în 1995. Toţi fuseserã diagnosticaţi ca fiind dependenţi de substanţe, conform criteriilor ediţiei a patra a Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (Manualul Diagnostic şi Statistic de Boli Mintale), şi trataţi pentru dependenţa de substanţe, de regulã în cadrul unui program de abstinenţã de circa 4-6 sãptãmâni, înainte de a intra în programul de monitorizare.

Mãsurãtorile datelor de intrare şi a celor de ieşire (recãderea)

La intrarea în programul de monitorizare, medicii au completat un chestionar clinic cuprinzând date de intrare, inclusiv caracteristici personale, istoric familial de abuz de substanţe, educaţia şi practica profesionalã, autorizarea, istoricul consumului de substanţe, tratamentul efectuat, istoricul psihiatric şi experienţe constând în abuz fizic sau emoţional.

Pe perioada monitorizãrii, de cãtre medicul din cadrul programului de sãnãtate, orice utilizare de alcool sau droguri ilicite sau medicamente psihoactive, cu excepţia celor prescrise de medicul participantului, era consideratã a fi recãdere. Recãderea variazã de la o singurã utilizare pânã la reluarea deplinã a dependenţei de substanţe. Dupã o recãdere scurtã, participanţii pot continua programul de monitorizare pânã la finalizarea lui cu succes; recãderi mai serioase pot duce la necesitatea ca doctorul respectiv fie sã reia programul în condiţiile unui nou contract, fie sã-l pãrãseascã.

Analiza datelor

Datele au fost analizate cu ajutorul versiunii 15.0 a SPSS. Am rezumat caracteristicile participanţilor folosindu-ne de frecvenţe, în cazul variabilelor calitative, şi de medii şi deviaţii standard, în cazul variabilelor continue.

  

REZULTATE

Din totalul participanţilor, 90% erau bãrbaţi; douã treimi (66%) erau cãsãtoriţi sau locuiau cu un partener. Vârsta medie (SD) la înrolare a fost de 45 (11) ani, cu o medie (SD) de 16 (11) ani de experienţã în practica medicalã. Aproape jumãtate (48%) activau în domeniul medicinei generale sau de familie. Cei mai mulţi practicau îngrijirea pacienţilor cabinete individuale sau în grupuri şi majoritatea îşi desfãşura activitatea în zone urbane, comunitãţi de 100 000 sau mai mari. Aceste trãsãturi erau, în general, similare cu ale populaţiei medicilor din Ontario (Departamentul de Servicii pentru Membri, Asociaţia Medicalã din Ontario). Pentru douã treimi (69%) dintre participanţi, dreptul de practicã nu fusese afectat la momentul înrolãrii; restul (31%) erau suspendaţi sau restricţionaţi (majoritatea, în vederea prevenirii scrierii reţetelor de narcotice). Douã treimi dintre subiecţi s-au înrolat pentru a satisface exigenţele Colegiului Medicilor şi Chirurgilor din Ontario.

Jumãtate dintre participanţi (51%) au folosit alcoolul ca drog de primã intenţie, o treime, opioidele (37%) şi restul (36%), alte droguri, precum benzodiazepinele, stimulantele ori droguri ilegale, cum sunt cannabis şi cocaina. Aproape jumãtate (44%) primiserã, la un moment dat înainte de tratamentul cel mai recent, tratamente pentru problema dependenţei. Mai mult de o treime (38%) erau fumãtori, o ratã mai mare decât cea înregistratã în populaţia generalã a medicilor din SUA, care este de aproximativ 5%. Treizeci şi sase la sutã dintre participanţi urmaserã tratamente psihiatrice în ultimii cinci ani anteriori datei de înrolare. Mai mult de jumãtate (60%) au raportat o formã de abuz fizic sau emoţional la un moment dat.

Pe parcursul perioadei de monitorizare 71% dintre participanţi nu au avut recãderi cunoscute. Un procent suplimentar de 14% a finalizat programul de monitorizare dupã o formã sau alta de recãdere. În total, 85% dintre medici au terminat cu succes programul.

Discuţii

Medicii care au intrat în Programul Ontario pentru Sãnãtatea Medicilor destinat dependenţei de substanţe erau, de regulã, bãrbaţi de vârstã medie, cãsãtoriţi, dependenţi de alcool sau opioide. Per total, 85% dintre participanţi au terminat cu succes programul. 

Punctul forte al studiului nostru constã în faptul cã participanţii au fost 100 de medici admişi consecutiv în programul de monitorizare, fãrã selecţie. Rezultatele au fost adunate pe perioada a 10 ani, timpul necesar ca toţi cei 100 de medici sã termine minimum cinci ani de monitorizare. 

CARE ESTE STADIU CUNOSTINŢELOR ÎN DOMENIU

Studiile au arãtat o ratã înaltã de succes pentru medicii înrolaţi în programe de monitorizare a dependenţei de substanţe  

CE ADUCE NOU PREZENTUL STUDIU

Dintr-un lot de 100 de doctori, admişi consecutiv într-un program de sãnãtate a medicilor, majoritatea erau bãrbaţi, iar drogurile de care erau dependenţi erau alcoolul şi opioidele

Dupã tratamentul iniţial, bazat pe abstinenţã, 85% dintre subiecţi au terminat cu succes programul complex de monitorizare cu clauze contractuale

 

Un posibil punct slab al studiului constã în aceea cã trãsãturile medicilor de la intrarea în program s-ar fi putut modifica în acest interval de timp. Valorile de la înrolare au fost obţinute prin auto-raportare şi sunt supuse limitãrilor implicate de aceastã metodã.

Este posibil sã fi eşuat în identificarea unor recãderi, ceea ce poate determina clasificarea greşitã a rezultatelor. Numãrul relativ mic de participanţi ne-a împiedicat sã studiem relaţia dintre caracteristicile participanţilor la înrolare şi recãdere.

Acest profil al trãsãturilor personale ale participanţilor şi ale practicii acestora este caracteristic pentru rapoartele de acest tip, în care femeile sunt sub-reprezentate.4-8 Rata înaltã a fumãtorilor în rândul participanţilor, comparatã cu cea înregistratã în populaţia generalã a medicilor din SUA (38% vs 5%) şi rata ridicatã de succes, sunt comparabile cu cele din alte programe de sãnãtate pentru medicii din America de Nord care raportezã rezultate referitoare la dependenţa de substanţe.48-10

Doctorii care intrã în programele de monitorizare a dependenţei de substanţe prezintã o probabilitate mai mare, faţã de alţi colegi de breaslã, de a fi de sex masculin şi de a fi fumãtori. Ei sunt cunoscuţi, de obicei, structurilor de acreditare. Ei folosesc ca drog de primã intenţie alcool sau opioide. Un program organizat de monitorizare dupã tratamentul primar bazat pe abstinenţã, cu clauze de reglementare a întâmplãrilro neprevãzute ce implicã lipsa aderenţei, poate genera rezultate bune în cazul acestor medici dependenţi de substanţe. Este necesarã cercetarea suplimentarã pentru a examina relaţia dintre caracteristicile medicilor şi recãderi, astfel încât monitorizarea sã poatã fi ajustatã în funcţie de nevoile specifice ale participanţilor.

Contribuţii: Vezi bmj.com.

Conflicte de interese: Nici unul de declarat.

Acord etic: Prezentul studiu a fost o analizã secundarã a unei date de baze clinice anonime. A fost aprobat de Comitetul pentru Eticã în Cercetare Ştiinţificã Medicalã al Universitãţii din Toronto.

Provenienţã şi modalitate de recenzare: Articol necomandat de BMJ, cu recenzare externã.

1Dalla Lana School of Public Health, University of Toronto, 155 College Street, Toronto, ON, M5T 3M7, Canada

2Ontario Physician Health Program, Ontario Medical Association, Toronto

3Ontario Medical Association, Toronto

Adresa de corespondenţã: J M Brewster jmbrewster@sympatico.ca

Characteristics and outcomes of doctors in a substance dependence monitoring programme in Canada: prospective descriptive study

Se va cita ca: BMJ 2008;337:a2098

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Mãdãlina Geantã
Autor: