Fibroza chistică

În Marea Britanie există peste 7 000 de oameni diagnosticaţi cu fibroză chistică. Este boala genetică cel mai frecvent întâlnită în populaţia albă (unul din 2 500 de nou-născuţi), deşi ponderea ei este în creştere şi în cadrul celorlalte grupe populaţionale.

Cu toate acestea, cei mai mulţi medici generalişti au pe lista lor doar unul sau doi pacienţi şi, cum cazurile sunt îngrijite în centre specializate, numeroşi pediatri sunt implicaţi în îngrijirea unui număr mic de pacienţi.

Progresele făcute în înţelegerea bolii şi impactul lor asupra tratamentului au avut un curs rapid în ultimii 20 de ani. Înainte, se considera că fibroza chistică este o maladie a plămânilor şi a tractului digestiv, caracteristică doar copiilor mici. În ultima vreme, însă, a devenit o boală complexă, multisistemică, ea afectând şi adulţii; în curând vor fi mai mulţi adulţi decât copii cu această boală. La ora actuală, valoarea mediană prezisă a supravieţuirii, în rândul copiilor născuţi în secolul 21, depăşeşte 50 de ani.1 Supravieţuirea crescută - împreună cu schimbările survenite în tratamentul standard, cu extinderea implementării screeningului la nou-născuţi şi concentrarea asupra strategiilor terapeutice - ne îndreptăţeşte să considerăm, că actualizarea informaţiilor despre această maladie relativ rară este un subiect de interes general.

Care este cauza fibrozei chistice?

Fibroza chistică este o boală cu transmitere autozomal recesivă. Este produsă de mutaţii ale genei CFTR (reglatorul transmembranar al fibrozei chistice).2 Mutaţia cea mai frecventă constă în deleţia fenil-alaninei de la nivelul codonului 508 (phe508del, cunoscută, până de curând, ca ΔF508). Ea apare la circa 70% dintre pacienţii cu fibroză chistică (www.ornl.gov/sci/techresources/Human_Genome/posters/chromosome/cftr.shtml).

Au fost descrise peste 1 600 de mutaţii ale genei CFTR. Ele au efecte variabile asupra funcţiei CFTR şi pot determina diferite fenotipuri ale afecţiunii. Unele mutaţii produc forme mai blânde ale maladiei, dar nu există suficiente dovezi pentru a-i consilia pe pacienţi cu privire la prognosticul lor. Proteina CFTR este exprimată în numeroase celule şi îndeplineşte mai multe funcţii, dintre care unele nu au fost corelate cu boala. Funcţia primordială a proteinei CFTR este aceea de canal ionic ce intervine în reglarea volumului de lichid de la nivelul suprafeţelor epiteliale, prin secreţia clorului şi inhibarea absorbţiei sodiului.

Explicaţia acceptată pentru afectarea căilor respiratorii în fibroza chistică este ipoteza "volumului scăzut". Volumul scăzut de lichid la nivelul suprafeţelor respiratorii determină insuficienţa clearance-ului mucociliar, mecanismul înnăscut de apărare al plămânului.3 Astfel, datorită disfuncţiei mucociliare, pacientul cu fibroză chistică nu poate elimina eficient bacteriile inhalate. În plus, există un răspuns inflamator excesiv la agenţii patogeni. Pentru o încărcare bacteriană dată, o persoană cu fibroză chistică va prezenta un răspuns inflamator de 10 ori mai intens decât un individ cu infecţie de tract respirator inferior, dar fără fibroză chistică. Constatarea este valabilă şi în cazul altor tipuri de agresiuni, cum sunt, de pildă, cele virale, poluanţii şi pulberile din aer. Cauza unui atare răspuns inflamator exagerat nu este pe deplin înţeleasă. Probabil compoziţia şi secreţia anormală a mucusului joacă un rol important.

  
Fig. 1 | Bronşiectazii severe în stadiul terminal al fibrozei chistice, vizibile pe radiografia toracică (sus) şi pe tomografia computerizată (jos). Din motive insuficient înţelese, lobii superiori sunt, adesea, cel mai sever afectaţi, deşi pacientul prezintă bronşiectazii severe în întregul plămân drept. De notat prezenţa unui cateter intravenos permanent pe peretele toracic drept

 La naştere, căile aeriene nu sunt infectate şi, posibil, nici inflamate, deşi există divergenţe de opinii pe această temă,4 dar efectul final al anomaliilor descrise mai sus este afectarea ireversibilă a căilor aeriene cu bronşiectazii şi insuficienţă respiratorie la majoritatea pacienţilor (fig. 1). Tulburările hidro-electrolitice pot fi prezente şi în alte organe căptuşite cu ţesut epitelial (vezi tabelele 1, 3, 4).

  
Fig. 2 | Hipocratismul digital indică boală pulmonară supurativă avansată. Nu este caracteristic pentru astm, cu care s-au făcut uneori confuzii, la pacienţii mai vârstnici

SURSE ŞI CRITERII DE SELECŢIE

Am căutat pe PubMed termenii „fibroza chistică", „terapie", „tratament", „management", „complicaţii" şi „diagnostic" în diferite asocieri. Totodată, am căutat toate intrările de „fibroză chistică" din biblioteca Cochrane. Am selectat, în final, trialurile randomizate controlate, sintezele din jurnalele de calitate şi metaanalizele. De asemenea, am extras din arhivele personale de referinţe din lideri de opinie în domeniu.

Care sunt caracterele clinice si când ar trebui avut în vedere diagnosticul?

Boala se manifestă la nivelul multor organe, dar cu precădere la cel al căilor respiratorii superioare şi inferioare, pancreasului, intestinului şi aparatului reproducător (tabelul 1).5 Pentru cei mai mulţi pacienţi, afectarea pulmonară ridică cele mai multe probleme, atât datorită simptomelor şi tratamentului necesar cât şi din cauză că este cea mai probabilă cauză a decesului. Tabelul 1 evidenţiază tabloul clinic, ce diferă în funcţie de vârstă.

Cum este diagnosticata fibroza chistica?

Testul diagnostic optim este măsurarea nivelurilor de electroliţi din secreţia sudoripară.6 Bolnavii prezintă niveluri crescute ale concentraţiei de sodiu şi clor (>60 mmol/l, valoare diagnostică; 40-60 mmol/l, valori intermediare, cu o probabilitate mai mare de a fi diagnostice la copii; <40 mmol/l, valori normale). Totuşi, au fost descrise cazuri neîndoielnice de fibroză chistică, asociind niveluri normale ale electroliţilor în secreţia sudoripară. Tehnicile mai noi au redus cantitatea de secreţie sudoripară necesară (fig. 3). Testul trebuie să fie efectuat de către cadre medicale specializate şi experimentate. De aceea, diagnosticul este pus, de obicei, în centre secundare sau terţiare, cu toate că personalul de îngrijire primară joacă un rol esenţial în identificarea pacienţilor care au nevoie de investigaţii. Pentru rarele cazuri în care diagnosticul rămâne nesigur sunt disponibile alte teste diagnostice, precum măsurarea diferenţelor de potenţial la nivel nazal, în scopul evaluării disfuncţiei transportului de săruri, test disponibil în mai multe centre specializate din Marea Britanie.7

Tabelul 1 | Tabloul clinic al fibrozei chistice în funcţie de vârstă

Grupa de vârstă Manifestări clinice obişnuite Manifestări clinice rare
Antenatal Prelevare de mostre de ţesut din vilozităţile corionice sau amniocenteză în familiile cu risc crescut; intestin ecogen la vizualizare cu ultrasunete Ileus meconial perforat
Neonatal Diagnosticare prin screening-ul nou-născuţilor; ileus meconial (10% din pacienţii cu fibroză chistică) producând ocluzie intestinală cu sau fără perforaţie şi peritonită Atrezie intestinală; icter obstructiv; deficite de vitamine liposolubile (hemoragii - vitamina K, anemie hemolitică - vitamina E, hipertensiune intracraniană - vitamina A)
Sugari şi copii mici Simptome respiratorii recurente (tuse, wheezing, pneumonii); stagnare în dezvoltare (insuficienţă pancreatică exocrină prezentă la 85-90% din cazuri, conducând la steatoree, diaree, balonare) Prolaps rectal; deshidratare şi tulburări hidroelectrolitice (pseudosindrom Bartter); anemie, edeme şi hiponatremie
Copii mai mari şi adulţi Simptome respiratorii recurente (pot fi etichetate drept astm) cu sau fără hipocratism digital (fig. 2): polipi nazali sau sinuzită; infertilitate masculină (absenţa congenitală bilaterală a ductului deferent) Pancreatită acută; afectare hepatică; malabsorbţie; deshidratare şi tulburări hidroelectrolitice (pseudosindrom Bartter); infecţii pulmonare cu micobacterii atipice

În Regatul Unit există, în prezent, un program de screening al nou-născuţilor pentru fibroza chistică, ce utilizează testul picăturii de sânge-Guthrie.8 Iniţial, se caută concentraţii crescute ale tripsinogenului imunoreactiv. Mostrele pozitive vor fi apoi testate în vederea detectării mutaţiilor obişnuite ale genei CFTR, urmând, dacă este cazul, un al doilea test pentru tripsinogen imunoreactiv. Ulterior, copiii identificaţi prin screening ca fiind pozitivi sunt îndrumaţi în vederea realizării testului sudorii.

În unele părţi ale lumii, programele de screening se desfăşoară de mulţi ani, dar e posibil ca în ţările cu prevalenţă scăzută a mutaţiilor genei CFTR să fie necorespunzătoare. Avantajele unui diagnostic precoce includ beneficii nutriţionale, acces precoce la îngrijire specializată, reducerea în timp a incertitudinii diagnosticului şi capacitatea de a consilia părinţii în vederea testării prenatale.

CERCETARILE AFLATE ÎN CURS DE DESFAŞURARE

Este în curs de cercetare terapia genică al cărei scop îl constituie introducerea unei replici normale a CFTR în celulele epiteliale pulmonare.21 Obţinerea exprimării după administrarea repetată de vectori virali a fost o problemă majoră, datorită recunoaşterii imune. Din această cauză, UK Cystic Gene Therapy Consortium (Asociaţia Britanică pentru Terapia Genică în Fibroza Chistică), înfiinţată în scopul dezvoltării terapiei genice pentru beneficiu clinic în fibroza chistică, îşi concentrează eforturile actuale asupra unei abordări non-virale
Noile medicamente ce ameliorează transportul ionic22 şi agenţii osmotici23 pentru creşterea cantităţii de lichid de la suprafaţa căilor respiratorii sunt, momentan, în faza II a trialurilor clinice, la fel ca şi agenţii antiinflamatori, mucoliticele şi vaccinul antipseudomonas
Sunt în curs de dezvoltare noi metode de administrare a medicaţiei, cum ar fi pulberile uscate (uşurinţă în administrare) şi preparatele lipozomale (activitate crescută) de antibiotice

  
Fig. 3 | Braţul unui copil în timpul testului sudorii cu sistemul macroduct. După iontoforeza cu pilocarpină pentru a stimula transpiraţia, sistemul colector capilar închis este aplicat pe tegumentul antebraţului. Sudoarea poate fi vizualizată intrând în tuburi (albastru)ş analiza fiabilă a electroliţilor poate fi realizată pe cantităţi de numai 50 µl de secreţie sudoripară

Totuşi, programele de screening prezintă şi unele dezavantaje. Ele pot identifica unii purtători sănătoşi heterozigoţi ca fiind potenţiali pacienţi. Aceasta poate avea implicaţii psihologice negative asupra familiei, până la excluderea diagnosticului. Mai mult, unii pacienţi, chiar dintre cei cu forma clasică a bolii, pot fi omişi.

Odată ce diagnosticul a fost confirmat, celorlalţi membri ai familiei li se poate propune screeningul. Toţi fraţii trebuie supuşi screeningului pentru boală, care poate fi presimptomatică sau nerecunoscută ca atare. Rudele adulte asimptomatice pot opta pentru screeningul stării de purtător, astfel încât să poată lua decizii informate în legătură cu screeningul prenatal. După experienţa noastră, screeningul şi consilierea altor membri ai familiei sunt facilitate de serviciile de îngrijire medicală primară, dar necesită coordonare între laboratoarele genetice, pentru a garanta testarea rapidă şi eficientă din punct de vedere al costurilor.

Managementul

Cei mai mulţi pacienţi din Marea Britanie şi din Europa primesc îngrijiri coordonate de un centru terţiar specializat în fibroza chistică, ceea ce îmbunătăţeşte rezultatele. Totuşi, ei beneficiază din plin şi de pe urma accesului la centrele de îngrijire locală, în multe cazuri fiind oficializată "îngrijirea comună" cu clinicile locale. Echipele de îngrijire primară pot oferi un ajutor valoros în supraveghere şi în tratamentul precoce al infecţiilor, sprijin în probleme de dietă şi nutriţie, susţinere socială şi psihologică a pacienţilor şi familiilor. Totodată, asigură continuitatea în timpul trecerii dificile de la îngrijirea pediatrică la cea destinată adulţilor; de curând a fost publicată o notă informativă asupra problemelor întâlnite în această perioadă, din perspectiva pacientului.9

Tabelul 2 | Managementul afectării pulmonare în fibroza chistică

Stadiul bolii

Starea plămânilor

Obiectiv Management Comentarii
Precoce Preinfecţie Clearance-ul mucusului; prevenirea infecţiei; menţinerea unei funcţii pulmonare bune. Izolare şi tehnici de cohortă pentru a preveni infectarea încrucişată*; tehnici de curăţare a căilor aeriene (fizioterapie şi adjuvante, mucolitice cum ar fi rhDNase,†10 soluţii saline hipertone†11); profilaxie cu antibiotice(de obicei, împotriva Sa12; cel mai frecvent în Marea Britanie flucloxacilina sau co-amoxiclav); de obicei este recomandată vaccinarea antigripală; Izolarea pacienţilor purtători de bK sau tulpini epidemice de Pseudomonas este obişnuită(cu variabilitate mai mare când e vorba de alte tulpini de Pa, Sm, sau Hi); atât pentru rhDNase cât şi pentru soluţiile saline hipertone există dovezi cu privire la beneficiul pe termen scurt şi mediu (nu există date referitoare la beneficiile pe termen lung sau la supravieţuire); antibioprofilaxia scade incidenţa infecţiilor cu Sa (beneficii pe termen lung nu foarte bine definite); creşterea infecţiilor cu Pa pare să fie limitată la trialurile ce au inclus cefalosporine cu spectru larg
Izolare intermitentă a microorganismelor Eradicarea infecţiei Protocoalele de eradicare a Pa† includ atât topice (nebulizate) cât şi sistemice (de obicei ciprofloxacină per os) Eradicarea este atinsă în 80-90%,13 dar beneficiul pe termen lung este incert
Intermediar     Infecţia cronică cu microorganismele uzuale (Pa, Sa, Hi)   Inhibarea încărcării bacteriene şi astfel limitarea răspunsului inflamator Depinde de microorganism (Pa; tobramicină nebulizată sau colomycin) Pa; beneficiu pe termen mediu,† efecte incerte asupra supravieţuirii; sunt disponibile nebulizatoare noi, mai rapide (cum ar fi e-flow şi iNeb)
Tratamentul exacerbărilor infecţioase Antibioticul ales după antibiogramă, administrat oral sau intravenos Utilizare la alegere sau simptomatică*
Reducerea inflamaţiei Ibuprofen*; macrolide (azitromicină)†14 Ibuprofen; utilizare limitată în majoritatea Europei15 (mai folosit în SUA); azitromicină; dovezi solide în ceea ce priveşte beneficiul pe termen scurt/mediu, dar mecanismul de acţiune este incert (sunt considerate ca fiind probabile proprietăţi antiinflamatoare); nu există dovezi care să susţină rolul corticoizilor, mai puţin tratamentul aspergilozei pulmonare alergice
Infecţia cu agenţi mai rari (Bcc, Sm, Ax) Eradicare dacă este identificată precoce; cel mai frecvent, supresarea încărcăturii bacteriene Tratament individualizat; este necesar un consult bacteriologic de specialitate Confirmarea diagnosticului într-un laborator de referinţă
Aspergiloza pulmonară alergică Reducerea răspunsului alergic; prevenirea apariţiei bronşiectaziilor Corticoizi per os; se poate adăuga un agent antifungic consider* Adesea este necesară urmărirea de lungă durată
Infecţii cu micobacterii non-tuberculoase Eradicare De obicei, tratament prelungit, asociind: etambutol, rifampicina, azitromicină, amikacină Poate fi dificil de determinat dacă bacteriile izolate contribuie la manifestările bolii; majoritatea aleg să trateze când rezultatele culturilor sunt repetat pozitive
Stadiul terminal cu complicaţii Hemoptizie severă Prevenirea hemoragiei, care poate fi fatală Embolizarea arterelor bronşice (rareori, lobectomie)  
Pneumotorax   Drenaj. Pleurodeză în cazurile persistente/recurente Poate afecta în viitor, eligibilitatea pentru transplant
Insuficienţă respiratorie   Transplant pulmonar sau transplant cord-pulmon16  

Bcc =Complexul Burkholderia cepacia; Pa =Pseudomonas aeruginosa; Sa =Staphilococcus aureus; Hi =Haemophilus influenzae; Sm =Stenotrophomonas maltophilia; Ax =Alcaligenes xylosoxidans.
*Strategii în privinţa cărora lipseşte consensul.
†Strategii bazate pe trialuri randomizate şi controlate sau pe metaanalize.

Mare parte din practica clinică actuală a evoluat, de-a lungul deceniilor, fără intervenţia trialurilor clinice randomizate de înaltă calitate. Tabelele 2-4 trec în revistă diferitele tratamente, indicându-le pe cele care au la bază trialuri randomizate controlate, metaanalize sau analize sistematice, precum şi pe cele în cazul cărora lipseşte consensul.

Afectarea pulmonara

Obiectivele tratamentului în diferite stadii ale bolii sunt deosebite; tabelul 2 schiţează abordarea convenţională din fiecare stadiu. Multe dintre opţiunile terapeutice au fost discutate în cadrul analizelor sistematice. Terapia afectării respiratorii reprezintă cea mai mare provocare pentru pacienţi şi pentru familie: fizioterapia şi administrarea de medicamente, cum ar fi antibioticele, pe cale inhalatorie consumă mult timp - peste o oră zilnic în perioadele de acalmie şi mult mai mult în timpul exacerbărilor respiratorii.

Tabelul 3 | Managementul afectării gastrointestinale în fibroza chistică

Organul

Manifestarea Managementul Comentarii
Pancreas Insuficienţă exocrină (85-90% din nou-născuţi); malabsorbţie, steatoree, dezvoltare deficitară Suplimentare prin enzime pancreatice† şi vitamine liposolubile Poate fi benefic un mediu alcalin (blocanţi H2 sau inhibitori de pompă protonică)*
Pancreatită Ca pentru alte cauze; Pulbere Pancrex Rară; apare doar la pacienţii cu insuficienţă pancreatică exocrină  
Esofag Reflux gastro-esofagian Prochinetice plus antiacide; tratament chirurgical în cazurile rezistente Probabil obişnuită; incidenţa raportată variază
Intestin subţire Ileus meconial Clisme cu gastrografin; tratament chirurgical (cu sau fără rezecţie) Circa 10% dintre nou-născuţii cu fibroză chistică
Sindrom de obstrucţie intestinală distală Agenţi de evacuare intestinală - Klean prep sau Gastrografin Revizuirea dozei şi aderenţei la tratamentul cu enzime
Boala celiacă; malabsorbţie în ciuda administrării enzimelor adecvate Dieta fără gluten Incidenţa pare a fi crescută în fibroza chistică
Boala Crohn Tratamentul uzual Incidenţa pare a fi crescută în fibroza chistică
Colon Constipaţie Măsuri dietetice, laxative De verificat absenţa malabsorbţiei, dacă este prezentă de verificat cu atenţie utilizarea terapiei substitutive enzimatice
Rect Prolaps rectal De obicei, răspunde la administrarea de enzime pancreatice; intervenţia chirurgicală este necesară doar rareori  
Ficat17 Steatoză hepatică (de obicei asimptomatică); ciroză (hemoragii de la nivelul varicelor, hipersplenism) Acid ursodeoxicolic, taurină*; în cazurile severe poate fi necesar transplantul Boala hepatică este prezentă în circa 30% dintre pacienţii adulţi; Insuficienţa hepatocelulară tardivă, cu prognostic infaust

*Strategii în privinţa cărora lipseşte consensul.
†Strategii bazate pe trialuri randomizate şi controlate sau pe metaanalize.

Pacienţii cu fibroză chistică au frecvent probleme gastrointestinale; tabelul 3 prezintă natura şi abordarea terapeutică (tratamentul ar trebui realizat în strânsă colaborare cu un nutriţionist). În tabelul 4 sunt trecute complicaţiile bolii şi abordarea pentru fiecare în parte.

Chestiuni de natura psihologica

Este clar că fibroza chistică împovărează atât viaţa pacienţilor cât şi pe cea a familiei lor, datorită scurtării duratei de viaţă, tratamentelor prescrise care necesită mult timp şi morbidităţii inerente. Momentele de stres deosebit includ diagnosticarea, adolescenţa (când aderenţa la tratament poate fi scăzută) şi faza terminală. Sprijinul şi strategiile de adaptare oferite de psihologi experimentaţi sunt, adesea, nepreţuite.20

Tabelul 4 | Managementul altor complicaţii obişnuite în fibroza chistică

Organ

Manifestări ale fibrozei chistice Tratament Comentarii
Căile respiratorii superioare Polipi18 Steroizi topici; antibiotice; intervenţie chirurgicală în caz de eşec al tratamentului medical Chirurgia poate avea beneficii pe termen mediu, dar recăderile sunt obişnuite
Sinuzită Steroizi topici; antibiotice; intervenţie chirurgicală în caz de eşec al tratamentului medical Majoritatea cazurilor sunt asimptomatice(modificările observate pe radiografie sau tomografie computerizată sunt practic universale); tratamentul nu este necesar
Pancreasul endocrin19 Deficit al secreţiei de insulină; diabet franc Insulină; continuă dieta bogată în grăsimi; hipoglicemiantele orale sunt rareori folositoare Efect dăunător asupra funcţiei respiratorii şi a nutriţiei încă dinainte de diagnosticarea diabetului
Oase Osteopenie; fracturi patologice Prevenire; exerciţii fizice cu greutăţi, aport crescut de lactate, tratament cu vitaminele D şi K* (bisfosfonaţi în cazurile severe*)  
Artropatia din fibroza chistică Antiinflamatoare  
Glandele sudoripare Depleţie electrolitică ce duce la eşecul dezvoltării normale, colaps acut Suplimentarea aportului de clorură de sodiu şi de potasiu  
Tractul reproducător masculin Absenţa bilaterală a ductului deferent Aspirarea spermei şi tehnici de fertilizare asistată  
Tractul reproducător feminin Candidoză vaginală; incontinenţă de efort Antifungice topice Se recomandă consult ginecologic

*Strategii în privinţa cărora lipseşte consensul. Boală extrapulmonară

RESURSE EDUCATIONALE SUPLIMENTARE

Kerem E, Conway S, Elborn S, Heijerman H; Consensus Committee. Standards of care for patients with cystic fibrosisŞa Europeanconsensus. JCyst Fibros2005;4:7-26.
Bush A, Alton E, Davies JC, Griesenbach U, Jaffe A. Cystic fibrosis in the 21st century (progress in respiratory research). Basel: Karger, 2005.
Cystic Fibrosis Trust, 11 London Road, Bromley BR1 1BY (www.cftrust.org.uk/)-Charity whose work includes research into thediseaseandsupport to patientsandtheir families
Cystic Fibrosis Foundation (www.cff.org/)-US non-profit organisation whose work includes research into the disease and support to patients and their families Genetics Home Reference (http://ghr.nlm.nih.gov/%20condition=cysticfibrosis)-US government website supplying general scientific information on the disease
Association of Clinical Biochemistry. Guidelines for the performance of the sweat test for the investigation of cystic fibrosis in the UK. 2003. http://acb.org.uk/docs/sweat.pdf
Cystic Fibrosis Mutation Database (www.genet.sickkids.on.ca/cftr/)-Aims to provide researchers and other professionalswithuptodate informationabout individual mutations in the CFTR gene and phenotypic data
Information on the UK newborn screening programme (www.ich.ucl.ac.uk/newborn/cf/index.htm)
Breathing Room (www.thebreathingroom.org/cg)- Illustrations of many issues affecting patients and their carers
UK Cystic Fibrosis Gene Therapy Consortium (http://www.devolution.ro/bmj1/numar/2008nr02/arhive1.html)-The research programme of three leading gene therapy groups in the UK

IDEI PRINCIPALE

Fibroza chistică este cea mai frecventă boală moştenită, în cadrul populaţiei albe, cu o incidenţă de 1 la 2 500 de nou-născuţi; în Marea Britanie sunt afectaţi, la ora actuală, peste 7 000 de oameni
Până de curând, diagnosticul a fost, în mare, clinic, deşi aplicarea pe scară largă a unui program de screening al nou-născuţilor este acum completă în Marea Britanie
Fibroza chistică este o boală multisistemică, tratată optim într-un centru multidisciplinar în colaborare cu un centru specializat, tratamentul fiind individualizat
Piatra de temelie în managementul bolii o reprezintă terapia eficientă a infecţiilor respiratorii şi încurajarea unei nutriţii corecte şi a unui stil de viaţă activ
Mijloacele convenţionale de tratament au cunoscut îmbunătăţiri în ultimele câteva decenii; totuşi, alternativele terapeutice disponibile nu reuşesc, în cel mai bun caz, decât să încetinească declinul funcţiei pulmonare
Abordările mai noi, cum ar fi terapia genică sau pe baza moleculelor mici, pot avea un potenţial mai mare de a opri progresia bolii

Contribuţii: JCD a scris varianta originală articolului şi toţi ceilalţi autori au contribuit la variantele următoare. Jackie Francis a furnizat unele fotografii. JCD garantează pentru acest articol.

Conflict de interese: JCD şi EWFWA sunt membri ai Asociaţiei Britanice pentru Terapia Genică în Fibroza Chistică (the UK Cystic Fibrosis Gene Therapy Consortium).

Provenienţă şi modalitate de recenzare: Articol solicitat de BMJ; cu recenzare externă.

Cystic fibrosis

BMJ 2007;335:1255-9

1Department of Gene Therapy, Imperial College, London
2Department of Paediatric Respiratory Medicine, Royal Brompton Hospital, London
3Department of Adult Respiratory Medicine, Royal Brompton Hospital, London

Correspondence to: J C Davies, Department of Paediatric Respiratory Medicine, Royal Brompton Hospital, London SW3 6NP mailto:j.c.davies@ic.ac.uk

Bibliografie

1 Dodge JA, Lewis PA, Stanton M, Wilsher J. Cystic fibrosismortality and survival in the UK: 1947-2003. Eur Respir J 2007;29:522-6.

2 Riordan JR, Rommens JM, Kerem B, Alon N, Rozmahel R, Grzelczak Z, et al. Identification of the cystic fibrosis gene: cloning and characterization of complementary DNA. Science 1989;245:1066-73.

3 Matsui H, Grubb BR, Tarran R, Randell SH, Gatzy JT, Davis CW, et al. Evidence for periciliary liquid layer depletion, not abnormal ion composition, in the pathogenesis of cystic fibrosis airways disease. Cell 1998;95:1005-15.

4 Gibson RL, Burns JL, Ramsey BW. Pathophysiology andmanagement of pulmonary infections in cystic fibrosis. Am J Respir Crit Care Med 2003;168:918-51.

5 Davis PB. Cystic fibrosis since 1938. Am J Respir Crit Care Med 2006;173:475-82.

6 Rosenstein BJ, Cutting GR, for the Cystic Fibrosis Foundation Consensus Panel. The diagnosis of cystic fibrosis: a consensus statement. J Pediatr 1998;132:589-95.

7 Middleton PG, Geddes DM, Alton EWFW. Protocols for in vivo measurement of the ion transport defects in cystic fibrosis nasal epithelium. Eur Respir J 1994;7:2050-6.

8 SouthernKW,MunckA,PollittR, Travert G, Zanolla L,Dankert-Roelse J, et al. Asurvey of newborn screening for cystic fibrosis in Europe. J Cyst Fibros 2007;6:57-65.

9 Wicks E. Cystic fibrosis. BMJ 2007;334:1270-1.

10 Jones AP, Wallis CE. Recombinant human deoxyribonuclease for cystic fibrosis. Cochrane Database Syst Rev 2003;(3):CD001127.

11 Elkins MR, Robinson M, Rose BR, Harbour C, Moriarty CP, Marks GB, et al. A controlled trial of long-term inhaled hypertonic saline in patients with cystic fibrosis.N Engl J Med 2006;354:229-40.

12 Smyth A, Walters S. Prophylactic anti-staphylococcal antibiotics for cystic fibrosis. Cochrane Database Syst Rev 2003;(3):CD001912.

13 Wood DM, Smyth AR. Antibiotic strategies for eradicating Pseudomonas aeruginosa in people with cystic fibrosis. Cochrane Database Syst Rev 2006;(1):CD004197.

14 Southern KW, Barker PM, Solis A. Macrolide antibiotics for cystic fibrosis. Cochrane Database Syst Rev 2004;(2):CD002203.

15 Lands LC, Dezateux C, Crighton A. Oral non-steroidal antiinflammatory drug therapy for cystic fibrosis. Cochrane Database Syst Rev 1999;(2):CD001505.

16 Orens JB, Estenne M, Arcasoy S, Conte JV, Corris P, Egan JJ, et al. International guidelines for the selection of lung transplant candidates: 2006 update-a consensus report from the Pulmonary Scientific Council of the International Society for Heart and Lung Transplantation. J Heart Lung Transplant 2006;25:745-55.

17 Colombo C, Russo MC, Zazzeron L, Romano G. Liver disease in cystic fibrosis. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2006;43(suppl 1):S49-55.

18 Yung MW, Gould J, Upton GJ. Nasal polyposis in children with cystic fibrosis: a long-term follow-up study. Ann Otol Rhinol Laryngol 2002;111:1081-6.

19 Onady GM, Stolfi A. Insulin and oral agents for managing cystic fibrosis-related diabetes. Cochrane Database Syst Rev 2005;(3):CD004730.

20 Glasscoe CA, Quittner AL. Psychological interventions for cystic fibrosis. Cochrane Database Syst Rev 2003;(3):CD003148.

21 Davies JC, Alton EW. Airway gene therapy. Adv Genet 2005;54:291-314.

22 Deterding R, Retsch-Bogart G, Milgram L, Gibson R, Daines C, Zeitlin PL, et al. Safety and tolerability of denufosol tetrasodium inhalation solution, a novel P2Y2 receptor agonist: results of a phase 1/phase 2 multicenter study in mild to moderate cystic fibrosis. Pediatr Pulmonol 2005;39:339-48.

23 Daviskas E, Anderson SD. Hyperosmolar agents and clearance of mucus in the diseased airway. J Aerosol Med 2006;19:100-9.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Mădălina Geantă
Autor: