Colegiul Medicilor din România vă informează

Noi propuneri CMR la proiectul vânzării cabinetelor medicale

Guvernul a reglementat, recent, printr-o ordonanţă de urgenţă, vânzarea cabinetelor medicale către medici. "Ordonanţa era necesară. Totuşi, există câteva puncte, câteva portiţe, care pot da naştere la abuzuri. Colegiul Medicilor din România va supraveghea aplicarea acestei ordonanţe şi va interveni atunci când vor exista probleme. Unul dintre ele se referă la faptul că lista spaţiilor şi a terenurilor aferente, aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale ce urmează a fi vândute, va fi aprobată, prin hotărâre, de consiliile judeţene sau de cele locale. Este posibil ca această situaţie să poată genera abuzuri şi conflicte atât între medici şi autorităţi cât şi între doctori, dacă unuia i se aprobă cumpărarea unui spaţiu şi altuia nu," a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

"Solicităm autorităţilor să fie foarte atente la modul cum va fi aplicat acest act normativ. Noi vom supraveghea cum este interpretat termenul de utilitate publică. CMR va urmări aplicarea legii, pentru ca aceste spaţii să nu fie cumpărate de nişte afacerişti care să trateze medicul ca un sclav," a mai spus preşedintele CMR.

Consimţământul prezumat, în dezbaterea Conferinţei de Bioetică

Conferinţa Naţională de Bioetică, desfăşurată între 22 şi 24 mai 2008, la Sovata, a readus în discuţie o chestiune foarte controversată: consimţământul prezumat sau informat la donarea de organe.

"Transplantul de organe ridică multiple probleme etice. Convenţia privind drepturile omului şi bioemedicina (Oviedo, 1997) cuprinde referiri numai la consimţământul informat în cazul transplantului de la persoane în viaţă, fiind completată cu protocolul adiţional în legătură cu transplantul de organe şi ţesuturi de origine umană (Strasbourg, 2002). Acest document interzice prelevarea de organe dacă persoana decedată a avut obiecţii împotriva acestui fapt şi lasă la latitudinea legislaţiilor naţionale reglementarea consimţământului şi a autorizării," a declarat, în cadrul conferinţei, dr. Harald Jung, de la Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş.

Conferinţa Naţională de Bioetică a fost organizată de Colegiul Medicilor din România, de Colegiul Medicilor Iaşi şi de Societatea Medicilor de Familie Iaşi.

Ghidul ghidurilor

Colegiul Medicilor din România a participat de curând, pentru prima dată în calitate de membru cu drepturi depline, la Consiliul şi Boardul Uniunii Europene a Medicilor Specialişti (UEMS). Reprezentantul CMR a fost prof. dr. Vlad Tica, vicepreşedintele CMR.

"Am făcut două propuneri concrete. Prima se referă la posibilitatea de creditare internaţională a manifestărilor naţionale de bună calitate. În prezent, EACM (echivalentul european al educaţiei medicale continue) au ca scop ridicarea pregătirii medicilor, libera circulaţie, creditarea comună," a declarat prof. dr. Tica.

Creditele obţinute la un eveniment din Bucureşti, de exemplu, vor putea fi recunoscute în orice altă capitală europeană. Totuşi, nu sunt creditate decât manifestările internaţionale sau cele naţionale care au invitaţi din străinătate. "De aceea," a explicat profesorul Tica, "noi am propus ca, în cazul în care este o manifestare naţională de bună calitate, creditele obţinute să poată fi recunoscute în Europa. În acest fel va putea creşte accesul medicilor, pentru că aproximativ 80% dintre manifestările ştiinţifice sunt naţionale. A doua propunere pe care am înaintat-o spre a fi discutată în cadrul UEMS este legată de ghidurile de practică. Uniunea Europeană a Medicilor Specialişti nu are un manual pentru elaborarea ghidurilor. De aceea, ne-am gândit să realizăm noi un Ghid al Ghidurilor care, ulterior, să primească avizul UEMS".

Ghidurile de practică, coordonate de Colegiul Medicilor

Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România, reunit vineri, 9 mai 2008, a hotărât că va coordona realizarea ghidurilor de practică.

"Ghidurile vor fi realizate în funcţie de priorităţile privind starea de sănătate din România. Colegiul va coordona atât realizarea ghidurilor cât şi monitorizarea şi implementarea lor. Ne asumăm rolul de mediere între partea administrativeă (Ministerul Sănătăţii) şi partea profesională (societăţile şi comisiile profesionale). Ghidurile au susţinerea declarată a OMS şi a ONU," a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoae.

"S-a demonstrat că ghidurile de practică clinică sunt mijloace efective de schimbare a procesului de asistenţă medicală şi de îmbunătăţire a rezultatelor din sănătate. Fiind unul dintre instru- mentele care ajută profesioniştii şi organizaţiile să-şi îmbunătăţească, în primul rând, calitatea modului de tratare a pacienţilor, ghidurile oferă celor care le folosesc posibilitatea de a-şi perfecţiona modul de-a împărtăşi luarea deciziilor, perfecţionarea lucrului în echipă, împărtăşirea cunoştinţelor lor bazate pe experienţă şi, de asemenea, reducerea variaţiilor în practică", a precizat prof. dr. Vlad Tica, vicepreşedintele CMR.

Până în prezent au fost elaborate 11 ghiduri, iar alte 15 sunt în lucru.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: