Indicele de inteligenţă la copii şi adoptarea unui regim vegetarian în perioada de adult: studiu de tip cohortă efectuat pe cetăţeni britanici născuţi în 1970

Rezumat

Obiective: Investigarea relaţiei dintre nivelul de inteligenţă (IQ) în copilărie şi adoptarea unui regim vegetarian la vârsta adultă.

Structura studiului: Studiu prospectiv de tip cohortă, în care IQ-ul a fost determinat prin testarea abilităţilor mentale la vârsta de 10 ani şi adoptarea unui regim vegetarian auto declarat la vârsta de 30 de ani.

Locul de desfăşurare: Marea Britanie.

Participanţi: 8 170 de bărbaţi şi femei în vârstă de 30 de ani, care au participat la un studiu de tip cohortă, efectuat pe cetăţeni britanici născuţi în 1970.

Principalele efecte urmărite: Autodeclararea regimului vegetarian şi a tipului de dietă adoptat.

Rezultate: 366 (4,5%) de participanţi au afirmat că sunt vegetarieni, deşi 123 (33,6%) au recunoscut că mai consumau şi carne de peşte sau de pui. A existat o probabilitate mai mare ca vegetarienii să fie de sex feminin, să provină din clase sociale superioare (atât în copilărie cât şi în prezent) şi să deţină calificări academice sau profesionale înalte, cu toate că avantajele socioeconomice nu au fost reflectate în venituri. Un IQ mai ridicat la vârsta de 10 ani a fost asociat cu o probabilitatea mai mare de a deveni vegetarian la vârsta de 30 de ani (riscul relativ estimat pentru creşterea unei deviaţii standard a scorului IQ în copilărie a fost 1,38, interval de încredere 95% între 1,24 şi 1.53). IQ-ul a rămas un factor predictiv semnificativ statistic pentru adoptarea unui regim vegetarian ca adult, după ajustarea în funcţie de clasa socială (atât în copilărie cât şi în prezent), de calificările academice sau profesionale şi de sex (1,20, între 1,06 şi 1,36). Excluderea persoanelor care s-au autodeclarat vegetariene, deşi consumau în continuare carne de peşte sau de pui, a influenţat foarte puţin puterea asocierii.

Concluzii: Scorurile mai ridicate ale IQ-ului în copilărie se corelează cu o probabilitate mai mare de a deveni vegetarieni la vârsta adultă.

INTRODUCERE

Copiii şi adolescenţii care au obţinut scoruri mai mari la testele standard de inteligenţă au prezentat un risc mai scăzut de instalare a unor afecţiuni coronariene la vârsta adultă.1-3 Mecanismele implicate sunt, încă, necunoscute. Unele observaţii, precum asocierea unui grad ridicat de inteligenţă cu o probabilitate mai mică de a deveni fumători4, 5 şi mai mare de a renunţa la fumat6 sugerează că abilitatea de a învăţa, de a motiva hotărârile luate şi de a rezolva problemele poate avea un rol important în determinarea atitudinii adoptate faţă de informaţiile despre riscuri.7

Regimul vegetarian a fost adoptat de secole, în principal datorită obiecţiilor etice faţă de utilizarea animalelor ca hrană. Conform lui Benjamin Franklin, dieta vegetariană determină "o mai mare limpezime a gândirii şi o înţelegere mai rapidă".8 Cu toate acestea, la începutul secolului 20, opiniile medicale despre potenţialele efecte benefice ale dietei vegetariene asupra sănătăţii nu erau deloc entuziaste: "Dieta vegetariană este suficient de inofensivă, dar este capabilă să-i umple pe oameni de îngâmfare şi autosatisfacţie", afirma Robert Hutchison în 1930. Cu toate acestea, în ultimii ani, din ce în ce mai multe date epidemiologice sugerează că beneficiile unui regim vegetarian pot fi considerabile: un nivel mai scăzut al colesterolului seric, valori reduse ale tensiunii arteriale şi un risc mai mic de obezitate şi afecţiuni coronariene.9-11

Am efectuat un studiu prospectiv pe o cohortă alcătuită din cetăţeni britanici născuţi în 1970, cu scopul de a stabili efectele IQ-ului din copilărie asupra probabilităţii de a deveni vegetarian, în perioada de adult.

METODE

Studiul de tip cohortă, efectuat pe cetăţenii britanici născuţi în 1970, include 17 198 nou-născuţi în perioada 5-11 aprilie 1970, din părinţi care locuiesc în Marea Britanie. Abilităţile mentale au fost investigate, la vârsta de 10 ani, cu ajutorul unei variante modificate a scalelor britanice de evaluarea a abilităţilor, cu patru subscale pentru: definiţii ale cuvintelor, sinonime, memorare de termeni şi modele matriceale.12 Am efectuat analiza componentelor principale ale scorurilor corelate pozitiv din cele patru teste pentru a stabili un factor al abilităţilor cognitive generale ("g").13 Am salvat scorurile "g" ale participanţilor în funcţie de analiza primelor componente principale, nerotate. Am transformat scorul "g" în echivalentul IQ-ului: media standardizată 100.15 La vârsta de 30 de ani, subiecţii au fost întrebaţi dacă sunt vegetarieni şi ce dietă aveau. Datele despre nivelul socioeconomic au fost furnizate de către părinţi când participanţii aveau vârsta de 10 ani (clasa socio-profesională a părinţilor) şi de către subiecţii înşişi, când împliniseră 30 de ani (actuala clasă socio-profesională, calificările academice sau profesionale şi venitul). În total, au furnizat informaţii despre propriul lor status vegetarian la vârsta de 30 de ani, 11 204 participanţi, dintre care au fost incluşi în studiul nostru 8 170 (72,9%) de subiecţi pentru care existau date referitoare la IQ-ul înregistrat la vârsta de 10 ani.

Am utilizat analiza covarianţei şi testul χ2, pentru investigarea caracteristicilor participanţilor, şi regresia logistică, pentru examinarea prospectivă a relaţiei dintre scorul IQ în copilărie şi adoptarea unui regim vegetarian la vârsta adultă.

REZULTATE

Dintre cei 8 170 de participanţi la studiul nostru, efectuat pe cohorta de cetăţeni britanici născuţi în 1970, al căror scor IQ fusese determinat la vârsta de 10 ani, 366 (4,5%) au declarat că sunt vegetarieni: nouă (2,5%) strict vegetarieni ("vegan" - nu mănâncă absolut nimic de provenienţă animală, nici lapte, nici ouă etc.), iar 123 (33,6%) au afirmat că sunt vegetarieni, dar consumă carne de peşte sau de pui. Probabilitatea a fost mai mare ca vegetarienii să fie de sex feminin, să aparţină unei clase socio-profesionale superioare (în copilărie şi în prezent) şi să aibă calificări academice şi profesionale înalte (vezi bmj.com): 8,5% dintre vegetarieni (n=31) aveau o diplomă de studii universitare sau specializări echivalente, în comparaţie cu 3,5% dintre non-vegetarieni (n=275). Statusul socioeconomic mai ridicat nu a fost reflectat în venitul anual al vegetarienilor, care a fost similar cu cel al non-vegetarienilor. Între participanţii strict vegetarieni şi cei care consumau carne de peşte sau de pui nu au existat diferenţe între caracteristicile menţionate (datele nu sunt prezentate).

IQ-ul din copilărie a fost asociat cu toţi indicatorii statusului socioeconomic. Valoarea lui medie a fost mai mare la participanţii proveniţi din medii intelectuale, atât în copilărie cât şi în prezent; la cei cu calificări academice sau profesionale superioare; şi la cei cu venituri nete anuale mai mari (datele nu sunt prezentate).

În medie, vegetarienii au avut un scor IQ în copilărie mai mare decât non-vegetarienii. Media standardizată a scorului IQ în copilărie pentru vegetarieni, faţă de non-vegetarieni, a fost de 106,1 (14,7) v 100,6 (15,2), pentru bărbaţi, şi de 104,0 (14,1) v 99,0 (14,7), pentru femei, existând diferenţe de 5,5 v 5,0 puncte (P<0,001).

Nu au fost identificate diferenţe ale scorului IQ între participanţii strict vegetarieni şi cei care consumau carne de peşte sau de pui. În rândul celor autodeclaraţi "vegan", scorurile medii IQ au fost mai scăzute. În medie, subiecţii vegan au obţinut un scor al IQ-ului în copilărie cu aproximativ 10 puncte mai mic decât al altor vegetarieni: media standardizată a scorului IQ a fost de 95,1 (14,8) la persoanele vegan, în comparaţie cu 104,8, (14,1) la alţi vegetarieni (P=0,04). Rezultatele trebuie interpretate, însă, cu atenţie, întrucât doar nouă participanţi erau vegan.

Riscul relativ estimat de a fi vegetarian la vârsta de 30 de ani, pentru creşterea unei deviaţii standard a scorului IQ în copilărie, a fost 1,38 (interval de încredere 95% între 1,24 şi 1,53; tabelul 2). După ajustările în funcţie de sex, riscul respectiv a crescut la 1,42 (între 1,28 şi 1,59). Corelaţiile respective au fost atenuate prin efectuarea unor ajustări separate, fie în funcţie de clasa socială - în copilărie şi în prezent -, fie de calificările academice sau profesionale, adăugarea acestora din urmă la model nemodificând semnificaţia statistică a asocierilor. Conform analizei multivariate, riscul relativ estimat de a fi vegetarian a fost 1,20 (între 1,06 şi 1,36), pentru creşterea unei deviaţii standard a scorului IQ în copilărie. Rezultatul a rămas, în esenţă, nemodificat după excluderea celor care s-au declarat vegetarieni, deşi consumau şi carne de peşte sau de pui (1,19, între 1,03 şi 1,39). Ajustările suplimentare, în funcţie de venitul anual, nu au influenţat puterea corelaţiei dintre IQ-ul în copilărie şi adoptarea unui regim vegetarian ulterior (datele nu sunt prezentate).

Probabilitatea estimată (interval de încredere 95%) de adoptare a unui regim vegetarian la vârsta de 30 ani, pentru creşterea unei deviaţii standard a scorului IQ în copilărie, la cei 8 170 de participanţi ai cohortei de cetăţeni britanici născuţi în 1970

Ajustări Probabilitatea estimată (interval de încredere 95%)
Fără ajustări 1,38 (1,24 la 1,53)
Sex 1,42 (1,28 la 1,59)
Clasa socială a părinţilor 1,35 (1,21 la 1,51)
Actuala clasă socială 1,29 (1,15 la 1,45)
Calificări academice sau profesionale 1,16 (1,03 la 1,30)
Toate 1,20 (1,06 la 1,36)

DISCUŢII

Studiul de tip cohortă, desfăşurat pe britanici născuţi în 1970, a identificat o probabilitate mai mare ca participanţii cu scoruri mai ridicate la testele de inteligenţă din copilărie să declare adoptarea unui regim vegetarian la vârsta de 30 de ani. Corelaţia a fost parţial explicată de nivelul de educaţie şi de clasa socio-profesională în perioada adultă, dar a rămas semnificativă statistic după ajustările în funcţie de aceşti factori.

Unii cercetători au analizat asocierea dintre nivelul educaţional (strâns corelat cu abilităţile mentale14) şi regimul vegetarian, obţinând rezultate diferite. O metaanaliză a corelaţiei dintre regimul vegetarian şi mortalitate10 a arătat că, dintre cele patru studii care au prezentat informaţii despre statusul educaţional, două au identificat niveluri mai ridicate la vegetarieni decât la non-vegetarieni, în timp ce în celelalte, rezultatele au fost diametral opuse. Conform analizelor anterioare, ale cohortei de cetăţeni britanici născuţi în 1970, un consum mai mare de produse fără carne, precum pâinea şi fructele proaspete, a fost evident la persoanele cu un nivel de educaţie mai ridicat.15

Cu toate că, faţă de non-vegetarieni, subiecţii vegetarieni din această cohortă au avut, în medie, un nivel superior de inteligenţă şi de educaţie şi un statut socio-profesional mai bun, aceste avantaje socio-economice nu au fost reflectate în veniturile obţinute. Este posibil ca regimul vegetarian să nu fi fost adoptat doar din consideraţii etice, ci şi datorită locului de muncă ales. Comparativ cu non-vegetarienii, vegetarienii au avut o probabilitate mai mică de a lucra în sectorul privat şi mai mare de a activa în organizaţii caritabile, guvernamentale locale sau educaţionale.

Unii dintre participanţii care s-au declarat vegetarieni au precizat că mai consumau carne de peşte sau de pui. Nu am identificat diferenţe ale scorurilor IQ sau ale altor markeri socioeconomici între acest grup şi cel al persoanelor strict vegetariene. Este posibil ca regimul vegetarian să reprezinte un mod de viaţă permanent, el existând atât la cei care se declară vegetarieni, dar care sunt dispuşi să mănânce carne albă sau de peşte, cât şi la cei care evită complet alimentele de origine animală.

Elementele forte ale studiului sunt dimensiunea, caracterul reprezentativ al eşantionului, pentru populaţia Marii Britanii născută în aceeaşi perioadă de timp, şi cantitatea de informaţii referitoare la statusul socioeconomic.

Studiul nostru are şi limite. În primul rând, unele date din cohortă şi-au modificat relevanţa în timp. Cei care au participat la monitorizarea de la 30 de ani au obţinut, la vârsta de 10 ani, scoruri semnificativ mai mari decât cei care nu au luat parte la studiu, deşi mărimea diferenţelor a fost modestă (0,3 dintr-o deviaţie standard). Erorile din experimentul nostru sunt mici, exceptând cazul în care relaţia dintre abilităţile mentale în copilărie şi regimul vegetarian ar fi exact inversă la neparticipanţii la studiu. În al doilea rând, nu avem nici un fel de informaţii cu privire la durata menţinerii unui regim vegetarian. Datele obţinute de la un subset de 3 795 de participanţi (46,5%), care au fost investigaţi la vârsta de 16 ani, sugerează că majoritatea celor care au devenit vegetarieni la vârsta de 30 de ani au ales acest tip de regim la câţiva ani de la măsurarea IQ-ului, adică în perioada adolescenţei sau în cea de adulţi tineri. La vârsta de 16 ani a apărut şi diferenţa de scoruri IQ în copilărie între participanţii vegetarieni şi cei non-vegetarieni în vârstă de 30 de ani; tot atunci, în comparaţie cu cei care nu erau vegetarieni la vârsta de 16 ani, vegetarienii au obţinut, în medie, la testele de evaluare a abilităţilor mentale de la vârsta de 10 ani, un scor cu 4,1 puncte mai mare.

Chiar dacă rezultatele noastre sugerează că există o probabilitate mai mare ca subiecţii cu un nivel mai ridicat de inteligenţă să devină vegetarieni ulterior, nu poate fi exclusă posibilitatea ca o asemenea dietă să aibă unele efecte benefice asupra performanţelor cognitive viitoare.

CARE ESTE STADIUL CUNOŞTINŢELOR ÎN DOMENIU

Regimul vegetarian poate fi considerat, de către persoanele cu un nivel mai ridicat de inteligenţă, drept o opţiune mai sănătoasă decât consumul de carne

CE INFORMAŢII NOI ADUCE PREZENTUL STUDIU

Scorurile mai mari ale IQ-ului în copilărie se asociază cu o probabilitate mai mare de-a adopta un regim vegetarian la vârsta adultă

Constatarea noastră conform căreia există o proporţionalitate directă între nivelul ridicat de inteligenţă în copilărie şi tendinţa de adoptare a unui regim vegetarian la vârsta adultă, corelată cu demonstrarea potenţialelor beneficii ale dietei vegetariene asupra sistemului cardiovascular, pot ajuta la explicarea asocierii unui indice ridicat al IQ-ului în copilărie sau adolescenţă cu un risc scăzut al afecţiunilor coronariene în perioada de adult. Este posibil, de asemenea, ca între IQ-ul din copilărie şi adoptarea, în timp, a unui regim vegetarian să nu existe o corelaţie de tip cauză-efect cu starea de sănătate. Pot fi remarcate deosebiri considerabile între persoanele cu un IQ mai mare şi cele cu un IQ mai mic, în ceea ce priveşte luarea multor decizii din viaţa de zi cu zi: de exemplu, alegerea ziarului, tipul de cărţi citite, forma de relaxare preferată. Poate că asocierea dintre IQ şi dieta vegetariană reflectă doar faptul că multe dintre opţiunile formulate în privinţa stilului de viaţă, preconizate a fi determinate de nivelul de inteligenţă, pot avea sau nu implicaţii asupra sănătăţii.

Monitorizarea subiecţilor la vârsta de 10 ani a fost efectuată de către Department of Child Health, Bristol University, iar cea de la 30 de ani, sub auspiciile Joint Centre for Longitudinal Research (care cuprinde Centre for Longitudinal Studies, Institute of Education, University of London; International Centre for Health and Society, University College Medical School, London; şi National Centre for Social Research). Mulţumim lui UK Data Archive, University of Essex, pentru furnizarea datelor. Realizatorii bazei de date originale, deponenţii sau deţinătorii drepturilor de autor, agenţiile finanţatoare şi UK Data Archive nu au nici o responsabilitate asupra analizelor şi interpretărilor din articolul de faţă. GDB beneficiază de o bursă "Wellcome". IJD este câştigătorul unui premiu Royal Society-Wolfson Research.

Contribuţii: CRG şi GDB au conceput ideea prezentei sinteze, dezvoltată, ulterior, de coautori. CRG s-a ocupat de analiza datelor şi de redactarea primei variante a articolului, care a fost îmbunătăţită substanţial de către ceilalţi autori. IJD a acordat consultanţă asupra analizelor psihometrice a testelor de evaluare a abilităţilor mentale. CRG şi GDB sunt garanţii lucrării.

Conflicte de interese: CRG şi GDB sunt parţial vegetarieni, IS este vegetarian convins, iar IJD este omnivor. Cei trei autori nu şi-au testat valorile IQ-ului, pe care IJD a declarat că nu doreşte să le comunice.

Aprobare etică: Nu a fost necesară.

IQ in childhood and vegetarianism in adulthood: 1970 British cohort study

BMJ 2007;334:245-8

1Medical Research Council Epidemiology Resource Centre, University of Southampton, Southampton General Hospital, Southampton SO16 6YD
2Department of Psychology, University of Edinburgh, Edinburgh
3Department of Psychology, University of Edinburgh, Edinburgh and Medical Research Council Social, and Public Health Sciences Unit, University of Glasgow, Glasgow
4Department of Psychology, City University, London

Correspondence to:C Gale mailto:crg@mrc.soton.ac.uk

Bibliografie

1 Hart CL, Taylor MD, Davey Smith G, Whalley LJ, Starr JM, Hole DJ, et al. Childhood IQ, social class, deprivation, and their relationships with mortality and morbidity risk in later life: prospective observational study linking the Scottish mental survey 1932 and the midspan studies. Psychosom Med 2003;65:877-83.

2 Batty GD, Mortensen EL, Nybo Andersen AM, Osler M. Childhood intelligence in relation to adult coronary heart disease and stroke risk: evidence from a Danish birth cohort study. Paediatr Perinat Epidemiol 2005;19:452-9.

3 Hemmingsson T, Melin B, Allebeck P, Lundberg I. The association between cognitive ability measured at ages 18-20 and mortality during 30 years of follow-up-a prospective observational study among Swedish males born 1949-51. Int J Epidemiol 2006;35:665-70.

4 Martin LT, Fitzmaurice GM, Kindlon DJ, Buka SL. Cognitive performance in childhood and early adult illness: a prospective cohort study. J Epidemiol Community Health 2004;58:674-9.

5 Batty GD, Deary IJ, MacIntyre S. Childhood IQ in relation to physiological and behavioural risk factors for premature mortality in middle-aged persons. J Epidemiol Community Health 2006 (in press).

6 Taylor MD, Hart CL, Davey Smith G, Starr JM, Hole DJ, Whalley LJ, et al. Childhood mental ability and smoking cessation in adulthood: prospective observational study linking the Scottish mental survey 1932 and the midspan studies. J Epidemiol Community Health 2003;57:464-5.

7 Batty GD, Deary IJ. Early life intelligence and adult health. BMJ 2004;329:585-6.

8 Franklin B. The autobiography of Benjamin Franklin. New York: Macmillan Publishing, 1962.

9 Fu CH, Yang CC, Lin CL, Kuo TB. .Effectsoflong-termvegetariandietsEffects of long-term vegetarian diets on cardiovascular autonomic functions in healthy postmenopausal women. Am J Cardiol 2006;97:380-3.

10 Key TJ, Fraser GE, Thorogood M, Appleby PN, Beral V, Reeves G, et al. Mortality in vegetarians and nonvegetarians: detailed findings from a collaborative analysis of 5 prospective studies. Am J Clin Nutr 1999;70: S516-24.

11 Key TJ, Appleby PN, Rosell MS. Health effects of vegetarian and vegan diets. Proc Nutr Soc 2006;65:35-41.

12 Elliott C, Murray D, Pearson L. British ability scales. Windsor: National Foundation for Educational Research, 1978.

13 Carroll J. Human cognitive abilities: a survey of factor-analytical studies. New York: Cambridge University Press, 2006.

14 Deary IJ, Strand S, Smith P, Fernandes C. Intelligence and educational achievement. Intelligence 2006 (in press).

15 Schoon I, Parsons S. Lifestyles and health behaviour in three birth cohorts. In: Ferri E, Bynner J, Wadsworth M, eds. Changing Britain, changing lives. Three generations at the turn of the century. London: Institute of Education Press, 2003.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Olguţa Iliescu
Autor: