Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Efectul reducerii aportului de cafeină asupra greutăţii la naştere şi asupra duratei gestaţiei: studiu statistic

Rezumat

Obiective: Să estimeze efectul reducerii aportului de cafeină, în timpul sarcinii, asupra greutăţii la naştere şi a duratei gestaţiei.

Protocol de studiu: Studiu statistic dublu-orb.

Localizare: Danemarca.

Participanţi: 1 207 femei gravide care consumau cel puţin trei ceşti de cafea pe zi, recrutate înainte de săptămâna 20 de gestaţie.

Intervenţii: Administrarea de cafea instant fie cu cafeină (568 de femei), fie decafeinizată (629 de femei).

Principalele variabile determinate: Greutatea la naştere şi durata gestaţiei.

Rezultate: Datele privind greutatea la naştere au fost obţinute pentru 1 150 de născuţi vii unici, iar durata gestaţiei, pentru 1 153 de născuţi vii unici. Între femeile din grupul cu cafea decafeinizată (la care aportul mediu de cafeină a fost cu 182 mg mai mic decât în celălalt grup) şi cele din lotul cu cafea cafeinizată nu au fost observate diferenţe semnificative în ceea ce priveşte media greutăţii la naştere sau media duratei gestaţiei. După ajustarea pentru durata gestaţiei, paritate, indicele de masă corporală dinainte de sarcină şi statusul fumatului la intrarea în studiu, media greutăţii la naştere a copiilor născuţi de femeile din grupul fără cafeină a fost cu 16 g (interval de încredere 95% de la -40 la 73) mai mare decât a celor născuţi de femeile aparţinând grupului cu cafeină. Diferenţa ajustată (grup fără cafeină-grup cu cafeină) a duratei gestaţiei a fost de -1,31 zile (de la -2,87 la 0,25).

Concluzii: O reducere moderată a aportului de cafeină în a doua jumătate a sarcinii nu are efect asupra greutăţii la naştere sau asupra duratei gestaţiei.

Înregistrarea studiului: Clinical Trials NCT00131690.

INTRODUCERE

Unele studii au arătat o asociere între aportul crescut de cafeină în sarcină şi riscul mai mare de a avea copii cu greutate mică pentru vârsta gestaţională sau cu greutate mică la naştere (< 2 500 g).1-5 Alte cercetări au relevat şi o corelaţie între aportul de cafeină în timpul sarcinii şi avort.6-7

Am efectuat un studiu statistic dublu-orb pentru a estima efectul reducerii aportului de cafeină asupra greutăţii la naştere şi a duratei gestaţiei.

METODE

Din aprilie 1996 până în aprilie 1998 am trimis chestionare tuturor femeilor gravide care au fost luate în evidenţă pentru naştere la Departamentul de Obstetrică de la Aarhus University Hospital, pentru a evalua aportul de cafeină. La aproximativ 16 săptămâni de sarcină le-am contactat pe cele care au menţionat un consum zilnic de cel puţin trei ceşti de cafea.

Din aprilie 1998 până în ianuarie 2002 am recrutat participantele eligibile din cohorta naţională daneză.8 Ele au răspuns unui interviu telefonic la aproximativ 12 săptămâni de sarcină.

Femeile au fost repartizate aleatoriu, pentru cafea instant cu cafeină sau fără cafeină, conform unei scheme generate de computer, şi au primit numere, în serii egale de câte şase. Participantele au putut solicita oricât de multă cafea au dorit.

Tabelul 1 | Diferenţe ale datelor antropometrice referitoare la născuţii vii ai mamelor din cele două grupuri de studiu

Variabila Nr. copii Grup cafea decafeinizată Grup cafea cu cafeină Diferenţa† Nr. copii Diferenţa† ajustată (CI 95%)
neajustată ajustată* (CI 95%)
Greutatea medie la naştere (g) 1150 3519 3539 -19.4 4.6 (-53.5 la 62.7) 1112 16.3 (-40.0 la 72.6)
Durata medie a gestaţiei (zile) 1153 279.3 280.2 -0.92 -0.92 (-2.45 la 0.61) 1115 -1.31 (-2.87 la 0.25)
Înălţimea medie la naştere (cm) 1146 51.9 52.0 -0.14 -0.05 (-0.30 la 0.21)) 1108 -0.03 (-0.29 la 0.22)
Indicele ponderal mediu 1145 2.5 2.5 0.01 0.01 (-0.02 la 0.04) 1107 0.02 (-0.01 la 0.05)
Circumferinţa craniană medie (cm) 1006 35.1 35.1 0.03 0.07 (-0.14 la 0.27) 974 0.11 (-0.10 la 0.32)
Circumferinţa abdominală medie (cm) 979 33.4 33.4 -0.03 -0.001 (-0.27 la 0.27) 949 0.07 (-0.19 la 0.33)
Greutatea medie a placentei (g) 984 659 673 -14.7 -11.3 (-31.0 la 8.4) 954 -10.6 (-30.5 la 9.3)

Diferenţele sunt pentru grupurile fără cafeină minus cu cafeină. Numărul copiilor diferă datorită lipsei datelor.

*Ajustat pentru vârsta gestaţională.

†Ajustat pentru durata gestaţiei, paritate, indicele de masă corporală în sarcină şi statusul fumatului la intrarea în studiu.

Le-am cerut pacientelor să înlocuiască tipul de cafea obişnuit cu cel furnizat de noi, dar nu le-am sfătuit cât de multă să consume şi nici să evite cafeaua obişnuită oferită de alţii sau alte băuturi cu cafeină, precum ceaiul, cacao ori cola. Gravidele au fost intervievate la 20, 25 şi 34 de săptămâni de gestaţie şi la patru săptămâni după data probabilă a naşterii, pentru a obţine informaţiile cu privire la consumul zilnic de cafea din studiu ori de alte băuturi cu cafeină, precum şi la statusul privind fumatul. În interviul final le-am mai solicitat să ghicească tipul de cafea pe care l-au primit.

Principalele variabile au fost greutatea la naştere şi durata gestaţiei, pe care le-am obţinut, împreună cu data naşterii, din registrul naţional danez al naşterilor. În cazurile în care nu existau date oficiale (n=29), le-am utilizat pe cele din interviu. Din registrul naţional al naşterilor am obţinut informaţii privind înălţimea, circumferinţa craniană, şi cea abdominală, greutatea placentei şi scorul Apgar, toate urmând a fi folosite în analize secundare.

Analiza statistica

Am analizat datele legate de influenţa expunerii la cafeină, utilizând metoda dublu-orb. Am efectuat ajustări pentru mai mulţi factori potenţiali de eroare legaţi de creşterea fetală: vârsta gestaţională, indicele de masă corporală în sarcină, paritatea şi statusul privind fumatul. Am utilizat analiza de varianţă pentru analiza ajustată şi pentru compararea determinărilor antropometrice dintre grupuri. Riscul de naştere prematură, greutatea mică pentru vârsta gestaţională şi scorul Apgar sub 7 la cinci minute au fost evaluate prin regresia logistică. Greutatea mică pentru vârsta gestaţională a fost definită drept greutatea la naştere a cărei valoare se situează la mai mult de două deviaţii standard, sub media pentru vârsta gestaţională, pe curba de referinţă.9 Naşterea prematură a fost definită drept naşterea înainte de 37 de săptămâni complete de gestaţie. În analizele secundare am stratificat principalele rezultate asupra statusului fumatului iniţial.7

Pe baza informaţiilor din interviurile realizate cu femeile din ambele grupuri, ca să stabilim dacă gravidele care au primit cafea decafeinizată au băut mai multe alte lichide cu cafeină, am calculat aportul mediu de cafeină atât din cafeaua alocată în cadrul studiului cât şi din alte băuturi cafeinizate (cafea, ceai, cola, ciocolată).

REZULTATE

În total au fost recrutate 1 207 femei gravide. După excludere, 568 au fost repartizate aleator în grupul cu cafea instant cu cafeină şi 629 în cel cu cafea fără cafeină (vezi bmj.com). Loturile au prezentat numai diferenţe minore în ceea ce priveşte caracteristicile iniţiale (vezi bmj.com).

În analiza greutăţii la naştere şi a duratei gestaţiei au fost incluse 1 153 de femei gravide cu făt unic. Dintre ele, au renunţat 8,6% (54/629) din grupul fără cafeină şi 4,9% (28/568) din lotul cu cafeină, iar rezultatele înregistrate în cazul lor au fost incluse în analiza principală.

Analiza primara

La femeile repartizate aleator pentru cafeaua cafeinizată, aportul mediu de cafeină a fost mai mare în perioada studiului. Diferenţa medie între grupuri, în ceea ce priveşte valorile acestui parametru, a fost de 182 mg pe zi (vezi tabelul 2 pe bmj.com pentru aportul de cafeină din alte băuturi).

Media greutăţii la naştere a copiilor a fost de 3 539 g (DS 604 g), pentru cei născuţi de femeile din lotul cu cafeină, faţă de 3 519 g (DS 607 g), pentru cei ai participantelor din grupul fără cafeină (tabelul 1). Am utilizat testul neparametric suma rangurilor (Wilcoxon rank sum test) şi nu am observat nici o diferenţă semnificativă între loturi în ceea ce priveşte vârsta gestaţională (tabelul 1; P=0,48).

După ajustarea pentru valorile iniţiale ale factorilor determinanţi ai greutăţii la naştere, media diferenţei greutăţii la naştere dintre copiii femeilor consumatoare de cafea fără cafeină minus cei ai femeilor din grupul cu cafeină a fost de 16 g (interval de încredere 95% de la -40 la 73; P=0,57).

Tabelul 2 | Diferenţe ale greutăţii la naştere şi ale duratei gestaţiei între mamele care au născut feţi unici, repartizate în cele două grupuri de studiu, stratificate după consumul de cafeină iniţial, complianţa la protocolul de studiu şi statusul iniţial al fumatului

  Variabila   Nr. de femei* Greutatea la naştere

Diferenţa medie†

(CI 95%)

  Valoarea P‡   Nr. de femei* Durata gestaţiei

Diferenţa medie§

(CI 95%)

 

Valoarea P‡

Consumul de cafea (ceşti/zi)iniţial:  
<3 131 -31 (-202 la 240) 0.40 131 -2.50 (-7.4 la 2.3) 0.58
4-7 480 7 (-78 la 92)   482 -0.27 (-2.6 la 2.0)  
>7 497 57 (-28 la 142)   498 -2.06 (-4.5 la 0.3)  
Date lipsă 4     4    
Consumul (ceşti/zi) de alte băuturi cu cafein㶠 
0 283 .9 (-125 la 107) 0.24 283 0.38 (-2.0 la 2.8) 0.35
<1 266 .39 (-150 la 72)   267 -1.45 (-0.8 la 3.7)  
1-3 271 115 (3 la 226)   271 -1.65 (-4.3 la 1.0)  
4-7 76 .120 (-354 la 113)   76 -0.41 (-5.1 la 4.3)  
>=8 21 92 (-475 la 659)   21 -4.39 (-18.1 la 9.4)  
Date lipsă 195 152 (9 la 295)   197 -2.40 (-8.5 la 3.7)  
Fumatul (ţigarete/zi) iniţial  
Nefumătoare 692 .48 (-118 la 23) <0.001 694 -0.44 (-2.5 la 1.6) 0.25
1-10 272 36 (-78 la 149)   272 -1.80 (-4.9 la 1.3)  
>10 148 263 (97 la 430)   149 -4.19 (-8.4 la 0.01)  

Diferenţele sunt pentru grupurile cu cafea decafeinizată minus cafeinizată.

*Număr cu informaţii asupra tuturor covariatelor şi a variabilelor determinate.

†Ajustat pentru paritate, fumat, indicele de masă corporală înainte de sarcină şi durata gestaţiei.

‡Test de condiţionare reciprocă.

§Ajustat pentru paritate, fumat şi indicele de masă corporală înainte de sarcină.

¶Consumul în momentul celui de-al treilea interviu (mediana 35 de săptămâni de gestaţie).

Analiza secundara

Diferenţa dintre valorile medii ale greutăţii la naştere şi ale duratei gestaţiei, între cele două grupuri, nu a fost modificată de consumul de cafea la înrolarea în studiu sau de complianţa la protocol (tabelul 2). Cu toate acestea, femeile care, la începutul cercetării, fumau peste 10 ţigarete pe zi, au avut copii cu o medie mai mică a greutăţii la naştere cu 263 g (între 97 şi 430; P=0,002) dacă au fost din lotul cu cafeină, comparativ cu copiii născuţi de femeile repartizate în grupul cu cafea decafeinizată (tabelul 2, test pentru condiţionare reciprocă P<0,001). Media diferenţei aportului de cafeină între loturi a fost de 242 mg/zi, pentru participantele care fumau peste 10 ţigarete pe zi şi, respectiv, de 154 mg/zi, pentru nefumătoare. Atunci când durata gestaţiei a fost variabila dependentă, nu s-a observat nici o diferenţă semnificativă statistic între fumatul la intrarea în studiu şi grup (test pentru condiţionare reciprocă P=0,25).

În grupul cu cafeină şi în cel fără cafeină au fost născuţi prematur 4,2% (23/552) şi, respectiv, 5,2% (31/601); 4,5% (25/552) şi 4,7% (28/598) au fost mici pentru vârsta gestaţională, iar 0,8% (4/527) şi 1,0% (6/578) au avut un scor Apgar sub 7 la cinci minute. Nici una dintre diferenţele menţionate nu a fost semnificativă statistic.

Complianţa

La aproximativ 35 de săptămâni de sarcină, consumul zilnic al altor băuturi cu cafeină a avut următoarea configuraţie: sub o ceaşcă, în cazul a 53% (295/552) dintre femeile din grupul cu cafeină şi, respectiv, 45% (271/601) dintre cele din lotul fără cafeină; una până la trei ceşti, la 24% (132/552) şi 24% (147/601); şi peste trei ceşti, la doar 9% (50/552) şi 8% (51/601). Pentru 18% (207/1153) dintre femei au lipsit informaţiile asupra consumului altor băuturi cu cafeină la 35 de săptămâni de gestaţie. Din însemnările personale ale participantelor au fost obţinute date referitoare la aportul zilnic de cafeină din cafeaua oferită în cadrul studiului ori dintr-o altă sursă, precum cafea, ceai, cacao şi cola, dar numai 51% (293 din fiecare grup) dintre femei au returnat jurnalele (date disponibile la cerere).

Metoda dublu-orb

Procentul de femei care au ghicit ce tip de cafea primeau a variat între 35% (191/552), în lotul cu cafeină, şi 49% (296/601), în lotul fără cafeină, iar cel al participantelor care nu au ghicit a fost de 20% (123/601), în grupul fără cafeină şi de 22% (121/552), în cel cu cafeină. Respectiva diferenţă în ceea ce priveşte identificarea tipului de cafea băută a fost semnificativă statistic.

DISCUŢII

Furnizarea sortimentului decafeinizat femeilor care, la începutul sarcinii, consumau minimum trei ceşti de cafea, nu a avut efect nici asupra greutăţii la naştere, nici asupra duratei gestaţiei.

Am observat, la femeile gravide din grupul care a consumat cafea cu cafeină şi la cele repartizate în lotul cu cafea fără cafeină că, în momentul înrolării în studiu, existau doar mici diferenţe între factorii potenţiali de eroare, pentru care am efectuat ajustări în analizele ulterioare.

În vederea asigurării unei bune complianţe, nu am impus un protocol strict în privinţa utilizării băuturilor cu cafeină în timpul studiului. Am obţinut o diferenţă în privinţa aportului de cafeină, a cărui amploare s-a raportat anterior că are un efect asupra greutăţii la naştere.10 Diferenţa observată de noi (182 mg pe zi) corespunde la aproximativ trei ceşti de cafea instant pe zi. Cu toate acestea, nu putem exclude posibilitatea ca o reducere şi mai mare a cafeinei să ducă la creşterea greutăţii la naştere.

Consumul de cafeină se asociază cu cel de alcool şi cu fumatul, ceea ce poate influenţa greutatea la naştere. Este posibil ca o modificare a aportului de cafeină să se repercuteze şi asupra altor factori ce ţin de stilul de viaţă. Şi totuşi, nu am observat diferenţe între grupuri în privinţa fumatului sau a consumului de alcool (date neprezentate).

Femeile din lotul fără cafeină au ghicit tipul de cafea mai frecvent decât cele din grupul cu cafeină. Participantele au băut cel puţin trei ceşti de cafea pe zi şi este posibil ca unele gravide din grupul fără cafeină să fi avut simptome de abstinenţă.11

În lotul fără cafeină au fost repartizate ceva mai multe femei decât în cel cu cafeină, deoarece participantele care au primit cafea cafeinizată au solicitat o cantitate suplimentară mai frecvent decât cele cărora li s-a dat cafea decafeinizată. Modificarea în sine influenţează numai puterea studiului, nu şi validitatea lui intrinsecă.

Comparaţii cu alte studii

Observaţiile noastre privind un posibil efect al cafeinei la fumătoare pot fi datorate hazardului, dar au o oarecare plauzibilitate biologică. Fumătoarele metabolizează cafeina mai rapid decât nefumătoarele, deoarece fumatul induce calea CYP1A2 pentru metabolizarea cafeinei. În cadrul unui studiu anterior s-a constatat că metabolitul cafeinei denumit paraxantina, a fost asociat cu creşterea fetală la fumătoare, în timp ce o atare asociere nu a fost relevată în cazul cafeinei, serice.12 Conform rezultatelor unui studiu recent, creşterea fetală pare a fi influenţată doar de activitatea CYP1A2, şi nu de nivelul absolut al metaboliţilor cafeinei.13

CARE ESTE STADIUL CUNOŞTINŢELOR ÎN DOMENIU

Aportul de cafeină în sarcină a fost asociat cu efecte adverse, dar dovezile din studiile non-experimentale asupra alterării creşterii fetale rămân îndoielnice
Până în prezent, din studiile clinice cu caracter statistic nu au fost obţinute date concludente

CE INFORMAŢII NOI ADUCE PREZENTUL STUDIU

O scădere moderată a aportului de cafeină în a doua jumătate a sarcinii nu influenţează greutatea la naştere şi durata gestaţiei

Întrebări fără răspuns si cercetări viitoare

Studiul nostru a urmărit numai evoluţia celei de-a doua jumătăţi a sarcinii, când creşterea netă fetală este cea mai ridicată. În cazul în care cafeina ar influenţa greutatea fătului prin mecanisme ce acţionează doar la începutul sarcinii, nu am fi reuşit să le depistăm. În plus, nu putem exclude eventualul impact, al altor substanţe decât cafeina din cafea, asupra greutăţii la naştere. Datele obţinute de noi subliniază faptul că este absolut necesară adoptarea unei atitudini prudente în cazul extrapolării rezultatelor la fumătoare.

Contribuţii: Vezi bmj.com.

Finanţare: Proiectul a beneficiat de finanţare de la Health Insurance Foundation (No 1105-93 şi 11099-96). Danish National Research Foundation a înfiinţat Danish Epidemiology Science Centre, care a iniţiat şi creat cohorta daneză naţională de naşteri; ea a beneficiat, din partea fundaţiei, de o bursă importantă şi a obţinut suport financiar suplimentar de la: Pharmacy Foundation, Egmont Foundation, March of Dimes Birth Defects Foundation şi Augustinus Foundation. Nestlé nu a fost implicat în elaborarea protocolului, analizelor sau în scrierea articolului.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

Aprobare etică: Acest studiu a fost aprobat de comitetele de etică regionale din Danemarca şi de Danish Data Protection Agency.

Effect of reducing caffeine intake on birth weight and length of gestation: randomised controlled trial

BMJ 2007;334:409-12

1Institute of Public Health, Department of Epidemiology, University of Aarhus, 8000 Aarhus, Denmark
2Perinatal Epidemiology Research Unit, Aarhus University Hospital, Skejby, Denmark
3Department of Epidemiology, University of California, Los Angeles, USA

Correspondence to: BH Bech mailto:bhb@soci.au.dk

Bibliografie

1 Martin TR, Bracken MB. The association between low birth weight and caffeine consumption during pregnancy. Am J Epidemiol 1987;126(5):813-21.

2 Fortier I, Marcoux S, Beaulac Baillargeon L. Relation of caffeine intake during pregnancy to intrauterine growth retardation and preterm birth. Am J Epidemiol 1993;137:931-40.

3 Olsen J, Overvad K, Frische G. Coffee consumption, birthweight, and reproductive failures. Epidemiology 1991;2:370-4.

4 Fenster L, Eskenazi B, Windham GC, Swan SH. Caffeine consumption during pregnancy and fetal growth. Am J Public Health 1991;81:458-61.

5 Vik T, Bakketeig LS, Trygg KU, Lund-Larsen K, Jacobsen G. High caffeine consumption in the third trimester of pregnancy: gender-specific effects on fetal growth. Paediatr Perinat Epidemiol 2003;17:324-31.

6 Bech BH, Nohr EA, Vaeth M, Henriksen TB, Olsen J. Coffee and fetal death: a cohort study with prospective data. Am J Epidemiol 2005;162:983-90.

7 Cnattingius S, Signorello LB, Anneren G, Clausson B, Ekbom A, Ljunger E, et al. Caffeine intake and the risk of first-trimester spontaneous abortion. N Engl J Med 2000;343:1839-45.

8 Olsen J, Melbye M, Olsen SF, Sorensen TI, Aaby P, Andersen AM, et al. The Danish National Birth Cohort-its background, structure and aim. Scand J Public Health 2001;29:300-7.

9 Marsal K, Persson PH, Larsen T, Lilja H, Selbing A, Sultan B. Intrauterine growth curves based on ultrasonically estimated foetal weights. Acta Paediatrica 1996;85:843-8.

10 Vlajinac HD, Petrovic RR, Marinkovic JM, Sipetic SB, Adanja BJ. Effect of caffeine intake during pregnancy on birth weight. Am J Epidemiol 1997;145:335-8..

11 Juliano LM, Griffiths RR. A critical review of caffeine withdrawal: empirical validation of symptoms and signs, incidence, severity, and associated features. Psychopharmacology (Berl) 2004;176:1-29.

12 Klebanoff MA, Levine RJ, Clemens JD, Wilkins DG. Maternal serum caffeine metabolites and small-for-gestational age birth. Am J Epidemiol 2002;155:32-7.

13 Grosso LM, Triche EW, Belanger K, Benowitz NL, Holford TR, Bracken MB. Caffeine metabolites in umbilical cord blood, cytochrome P-450 1A2 activity, and intrauterine growth restriction. Am J Epidemiol 2006;163(11):1035-41.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Rodica Chirculescu
Autor: