Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Ce măsuri se impun a fi aplicate pentru a face faţă modificărilor climatice?

S-a făcut o analogie între demersurile legate de modificările climatice şi practicarea activităţii sexuale de către adolescenţi. Toţi cei implicaţi pretind că aplică măsurile ce se impun, dar puţini sunt aceia care realmente fac ceea ce spun, deşi nici ei nu acţionează prea eficient.

În condiţiile în care comunitatea ştiinţifică împărtăşeşte convingerea că încălzirea globală - cauza subiacentă a modificărilor climatice - este provocată, în principal, de oameni1, 2 şi că efectele ei deteriorează sever sănătatea la nivel global,3, 4 este imperios necesar ca societatea civilă şi guvernele să aibă intervenţii mult mai eficiente. Promptitudinea cu care trebuie materializate asemenea demersuri a fost confirmată de raportul Stern, finalizat cu sprijinul cancelarului britanic Gordon Brown şi publicat săptămâna trecută (începutul lui noiembrie 2006 - n. ed.).5 Documentul conchide că, după toate probabilităţile, costul măsurilor de combatere a modificărilor climatice ar reprezenta circa 1% din produsul intern brut, pe când cel al lipsei de implicare în asemenea acţiuni se estimează că va atinge o cotă de aproximativ 20% din produsul intern brut. O altă concluzie este că fiecare tonă de dioxid de carbon emis în atmosferă, având impact asupra mediului, ajunge la un preţ de 50 £ (75 €; 95 $), o cifră care ne oferă măsura financiară a pagubelor pe care le generăm prin continuarea utilizării combustibililor fosili.

Cadrele sanitare urmăresc permanent modalităţile prin care pot fi identificate şi soluţionate problemele majore de sănătate publică. Specificul profesiei ne permite să avem un rol de conducere, de la care chiar nu ne putem sustrage. Şi-atunci, ce-ar trebui să facem? BMJ a iniţiat înfiinţarea unui consiliu de analiză a situaţiei carbonului, având ca obiectiv valorificarea potenţialelor de inteligenţă şi de imaginaţie ale cadrelor medicale, în vederea realizării unei tranziţii neîntârziate spre o lume caracterizată printr-un nivel scăzut de dioxid de carbon (lista membrilor consiliului este prezentată pe bmj.com).

Strategia consiliului are patru direcţii. În primul rând, vizează recrutarea unui număr cât mai mare de specialişti din domeniul sanitar care să se implice fără întârziere în acţiunile iniţiate. Cu toate că se cunosc bine atât efectele globale ale schimbărilor climatice cât şi beneficiile rezolvării lor,6, 7 mulţi doctori şi alte categorii de cadre sanitare nu şi-au formulat clar punctul de vedere asupra locului prioritar pe care-l ocupă modificările climei în contextul sănătăţii publice, comparativ, de pildă, cu aspectele legate de fumat şi de inechităţile din sănătate. Situaţia este alarmantă, pentru că schimbările climatice s-au corelat cu creşteri ale nivelului mărilor, iar tehnicile de obţinere a hranei modificate vor duce la uriaşe dezechilibre sociale, caracterizate prin probabilitatea tot mai mare a declanşării unor conflicte legate de asigurarea resurselor, a diseminării multor boli "tropicale", a deteriorării considerabile a stării de sănătate. Contribuţia BMJ va consta în informarea cu privire atât la impactul nefast al modificărilor climatice asupra sănătăţii, în ţările dezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare, cât şi la beneficiile pe care le-ar genera adoptarea unui stil de viaţă caracterizat de existenţa unui nivel scăzut de dioxid de carbon.

În al doilea rând, dorim să identificăm cele mai eficiente metode care, atunci când vor fi aplicate, vor reduce emisiile de gaze ce produc efectul de seră. Articolul, apărut într-un număr din iunie 2006 al BMJ, pe tema modificărilor climei,8 oferă exemple de astfel de metode menite a susţine populaţia defavorizată a globului şi a controla, totodată, emisiile de dioxid de carbon. Dintre abordările posibile, metoda contracţiei şi a convergenţei reprezintă opţiunea noastră preferată.9, 10 Adoptarea ei ar favoriza crearea unui buget global al carbonului, ce ar permite atât reducerea treptată a nivelului acestuia, de-a lungul următorilor 30 de ani (pentru a diminua încălzirea globală), cât şi alocarea egală, pentru fiecare persoană, a titlurilor de carbon. Emitenţii care produc cel mai puţin dioxid de carbon, în principal populaţia defavorizată, ar putea să-şi comercializeze titlurile adresându-se celor care produc dioxid de carbon în exces, bogaţilor, ceea ce, pe de-o parte, ar asigura bunăstarea celor săraci şi, pe de altă parte, ar stimula încercările emitenţilor excesivi de a reduce emisiile. Un alt grup implicat profesional, Royal Institute of British Architects (Institutul Regal al Arhitecţilor Britanici), a optat recent pentru adoptarea, în propriul statut de activitate, a metodei contracţiei şi convergenţei.11 Salutăm opiniile cititorilor referitoare la aplicabilitatea respectivei strategii, comparativ cu cea a altor opţiuni, pe care poate că le cunoaşteţi.

În al treilea rând, avem ca obiectiv stabilirea unei coaliţii a cadrelor sanitare, care să susţină metoda la nivel naţional şi internaţional. Un asemenea demers va fi direcţionat către organizaţiile în cadrul cărora ne desfăşurăm activitatea - în special ministerul sănătăţii -, către guverne şi mediile de afaceri, implicarea tuturor în activitatea de potenţare a modificărilor climatice fiind pe deplin justificată. BMJ a şi început să exploreze modalităţile optime de neutralizare a carbonului şi va încuraja iniţiativele similare ale tuturor celorlalte verigi ale sistemului sanitar. Vom invita şi alţi reprezentanţi ai presei medicale, ai colegiilor regale britanice şi ai asociaţiilor profesionale cu profil medical, ai mediului academic, precum şi factori de decizie în domeniul politicilor de sănătate să-şi unească eforturile în vederea înfăptuirii unui obiectiv ce va deveni o puternică forţă dinamizatoare.

În final, consiliul va încuraja modificarea propriului stil de viaţă al cadrelor sanitare din întreaga lume. O asemenea atitudine constituie o componentă intrinsecă a strategiei, nu pentru că ne-am face iluzii cu privire la contribuţia pe care ar aduce-o schimbarea comportamentului individual asupra complexei problematici a modificării globale a climei, ci fiindcă este vital ca specialiştii din sănătate să-şi exercite rolul conducător prin forţa exemplului personal. Pentru început, vă invităm să apreciaţi nivelul emisiilor de carbon pentru care sunteţi personal răspunzători, înregistrându-vă pe site-ul http://www.rsacarbonlimited.org/, semnând CarbonDAQ-ul şi luându-vă angajamentul de a reduce în fiecare an respectivele deşeuri. Pentru ca angajamentul să devină ferm şi a ne asigura că aduce beneficii corespunzătoare am stabilit, în colaborare cu Royal Society of Arts (Societatea Regală de Arte), un plan prin care vi se solicită să reduceţi anual emisiile personale cu 5% şi să plătiţi 25 £ pentru fiecare tonă de dioxid de carbon ce depăşeşte media individuală de cinci tone, acceptată de fondul de dezvoltare. Sumele colectate vor susţine, la nivelul regiunilor globului ce-şi păstrează statutul de ţări industrializate, proiectele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Vom lua legătura cu aceia dintre dumneavoastră care veţi completa fişa informativă a Royal Society of Arts, solicitându-vă să vă alăturaţi acestui plan.

  

Prin acţiuni colective şi individuale, cadrele sanitare pot contribui la conservarea sănătăţii generaţiei actuale şi a celor viitoare. Dacă ne veţi împărtăşi ideile dumneavoastră şi ne veţi sprijini eforturile prin propriile acţiuni în care vă veţi angaja, vă veţi alătura demersurilor noastre de a forma noua generaţie de specialişti ai lumii medicale, ale căror preocupări vor avea ca obiectiv prioritar managementul modificărilor climatice. Numai aşa vom fi îndreptăţiţi să le spunem urmaşilor noştri că am făcut ceva pentru păstrarea integrităţii frumoasei, dar fragilei noastre lumi.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

What should we do about climate change?
Health professionals need to act now, collectively and individually

BMJ 2006;333:983-4

Medact, London N19 4DJ
Robin Stott
chair of BMJ carbon council

BMJ London WC1H 9JR
Fiona Godlee
editor mailto:fgodlee@bmj.com

Bibliografie

1 Houghton J. Global warming. Rep Prog Phys 2005;68:1343-403.

2 Pearce F. The last generation. Chester: Eden Books, 2006.

3 McMichael AJ, Woodruff RE, Hales S. Climate change and human health-present and future risks. Lancet 2006;367:859-69.

4 World Health Organization. Climate change and human health-risks and responses, Summary. Geneva: WHO, 2006. http://www.who.int/globalchange/%20climate/summary/en/.

5 HM Treasury. Stern review final report. London: HM Treasury, 2006. www.hm-treasury.gov.uk/independent_reviews/stern_review_economics_climate_change/stern_review_report.cfm.

6 Coote A. What the health services could do about climate change. BMJ 2006;332:1343-4.

7 Stott R. Implications for health in a low carbon (contract and converge) world. J Epidemiol Community Health 2006;60:828.

8 Stott R. Healthy response to climate change. BMJ 2006;332:1385-7.

9 Global Commons Institute. Contraction and convergence. A global solution to a global problem. London: GCI, 2006. www.gci.org.uk

10 Global Commons Institute. Contraction and convergence. London: GCI, 2006. http://www.gci.org.uk/images/C&C_Bubbles.pdf.

11 Royal Institute of British Architects. RIBA confirms basis for its climate change policy. London: RIBA, 2006. http://www.riba.org/go/RIBA/news/%20press_5779.html.

 

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Genoveva Matei
Autor: