Utilizarea coxibilor, inclusiv pe termen scurt, creşte riscul cardiovascular şi la pacienţii post-infarct miocardic

S-a dovedit că inhibitorii selectivi ai cox-2, cunoscuţi şi sub denumirea de coxibi, cresc riscul cardiovascular dacă administrarea lor ca medicaţie antiinflamatoare este de lungă durată (peste 18 luni).

Două serii de articole recente au arătat, însă, că respectivul risc creşte semnificativ chiar şi după patru-şase luni de tratament, la pacienţii fără antecedente cardiovasculare, inclusiv în cazul administrării intermitente post-infarct miocardic acut. Prima concluzie a fost extrasă din reanalizarea datelor studiului APPROVe, cu rofecoxib - indicat pentru prevenţia neoplasmului colonic, la bolnavii cu polipoză colonică; cea de-a doua a reieşit dintr-un studiu realizat pe subiecţi post-infarct miocardic acut. O serie de scrisori medicale şi editoriale, publicate, înainte de tipărire, pe site-ul New England Journal of Medicine, au relevat faptul că, la o reanalizare a datelor privind reacţiile adverse cardiovasculare din studul APPROVe, divergenţa curbelor de risc între terapia cu rofecoxib şi placebo poate apărea după patru-şase luni de tratament şi, în anumite situaţii, chiar de la trei luni. Tot în articolele menţionate se arată că riscul tratamentului cu rofecoxib pare să persiste chiar şi după oprirea medicaţiei. Al doilea studiu a inclus 58 432 de pacienţi internaţi cu infarct miocardic, în Danemarca, între 1995 şi 2002. Prin analizarea unei baze statistice naţionale s-a verificat dacă subiecţii beneficiaseră de reţete pentru rofecoxib, celecoxib, ibuprofen, diclofenac şi s-a calculat doza medie zilnică de medicaţie antiinflamatorie prescrisă. De-a lungul perioadei de urmărire, 18,6% dintre pacienţi au fost respitalizaţi pentru infarct miocardic, iar 28,3% au decedat. Comparativ cu cei care nu au urmat un tratament antiinflamator, riscul relativ (HR) de deces, generat de folosirea rofecoxib, celecoxib, ibuprofen şi diclofenac, a fost de 2,8, 2,57, 1,5 şi, respectiv, 2,4 (p=0,001 pentru toate rezultatele); aşa-numitul "number needed to harm" - numărul suplimentar de pacienţi ce trebuie să primească medicaţie pentru ca, anual, să se producă un deces adiţional - a fost de 13, 14, 45 şi, respectiv, 24. Riscul de reinfarctare a fost cu 27% mai mare sub tratament cu coxibi (p=0,002). În concluzie, medicaţia antiinflamatorie non-steroidiană şi, mai ales, clasa coxibilor, aduce un risc cardiovascular şi de deces semnificativ, chiar şi în cazul tratamentelor de scurtă durată.

Prof.Dr.Mircea Cinteză, Dr.Andrei Mărgulescu

   
Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: