Implicaţii ale screeningului pentru cancerul mamar

DOMNULE EDITOR - Actualizarea rezultatelor studiului Malmö a sugerat că metoda screening utilizată a determinat o rată de supradiagnosticare de 10% în rândul femeilor care, la data repartizării aleatorii, aveau vârsta de 55-69 de ani.1 Autorii au menţionat că nu există date statistice cu privire la nivelul supradiagnosticării.

După părerea lui Dixon, probabil că s-a încercat să li se furnizeze femeilor un volum de informaţii suficient de mare, care să le permită să-şi formuleze opţiunea în cunoştinţă de cauză, dar calitatea respectivului demers continuă să lase de dorit, ceea ce menţine valabilitatea criticilor aduse în 2003.

Barrat şi colab. au elaborat, între timp, un model al rezultatelor screeningului mamografic, care estimează beneficiile şi riscurile potenţiale şi care poate fi oricând pus la dispoziţia femeilor interesate de efectuarea testării.5 Ei recomandă ca informaţiile prezentate să fie echilibrate (descriind beneficiile şi riscurile în funcţie de aceleaşi repere temporale, ca, de pildă, de-a lungul a zece ani) şi să utilizeze aceeaşi bază de raportare (per 100 sau per 1 000 de persoane) şi acelaşi interval de timp (de exemplu, 10 ani). Cu toate că sunt disponibile atât modelul amintit cât şi diverse alte modalităţi de orientare a deciziei pacientelor, programul de screening pentru cancerul mamar nu a adus la cunoştinţa populaţiei de sex feminin nici una dintre ele, aşa cum prevedeau recomandările din anul 2003.4

În condiţiile continuării unui astfel de program este timpul ca şi promotorii lui să meargă înainte, privind nu numai spre viitor, ci şi spre prezent. La ora actuală, femeile nu vor să fie dominate sau amăgite cu informaţii incomplete, ci doresc să fie tratate cu respect, ca să-şi formeze o opinie proprie. Implicarea pacientelor în luarea deciziilor, în vederea obţinerii consimţământului lor în cunoştinţă de cauză, implică furnizarea unor informaţii de calitate, pe care - situaţia reală o demonstrează - este evident că încă nu le obţin.3

Conflict de interese: Nici unul declarat.

Letter
Ramifications of screening for breast cancer
More debate and better information still needed

BMJ 2006;332:728

Department of Health Sciences, University of Leicester "Saionara," Rowhedge, Colchester CO5 7EA
Hazel Thornton
honorary visiting fellow mailto:hazelcagct@keme.co.uk

Bibliografie

1 Dixon JM. Screening for breast cancer. BMJ 2006;332: 499-500. (4 March.).

2 Zackrisson S, Andersson I, Janzon L, Manjer J, Garne JP. Rate of over-diagnosis of breast cancer 15 years after end of Malmö mammographic screening trial: follow-up study. BMJ 2006;332: 689-92. (25 March.) doi: 10.1136/bmj.38764.572569.7C (published 3 March 2006).

3 Jorgensen KJ, Gøetzsche PC. Content of invitations for publicly funded screening mammography. BMJ 2006;332: 538-41. (4 March.)

4 Thornton H, Edwards A, Baum M. Women need better information about routine mammography. BMJ 2003;327: 101-3.

5 Barratt A, Howard K, Irwig L, Salkeld G, Houssami N. Model of outcomes of screening mammography: information to support informed choices. BMJ 2005;330: 936-8.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Andrei Cernomaz
Autor: