Ce pot face serviciile medicale în legătură cu modificările climaterice

Susţinătorii iniţiativelor ce vizează modificările climaterice au de rezolvat două aspecte deosebit de importante: conştientizarea generală asupra gravităţii situaţiei existente şi convingerea că se poate face ceva în acest sens.

Ignoranţa este destul de nocivă, dar inerţia - indusă de disperare, negare şi de speranţa găsirii unei soluţii tehnice miraculoase - este şi mai periculoasă.

Schimbările de climă, după cum susţine Robin Stott într-un număr recent al BMJ,1 implică riscuri serioase asupra sănătăţii,2 periclitând funcţiile vitale ale organismului şi generând secetă, inundaţii, furtuni ori variaţii extreme de temperatură, care determină foamete, distrugerea locuinţelor, dislocarea şi destrămarea comunităţilor, răspândirea bolilor şi chiar exod populaţional sau conflicte armate, căci oamenii îşi dispută dreptul pentru pământ, apă, mâncare şi energie. Şi să nu uităm de efectele exercitate asupra psihicului, ce generează anxietate, sentimente de nesiguranţă şi de neputinţă, pe care le resimţim atunci când asistăm la uscarea ierbii sau la topirea gheţarilor.

Dacă medicina înseamnă salvarea de vieţi omeneşti, nu doar prin intervenţii de ultim moment, ci şi prin strategii de prevenire a apariţiei bolilor, atunci influenţarea parametrilor comportamentali, la care participă şi modificările climaterice, trebuie să devină o prioritate pentru medici - ca o măsură preventivă de urgenţă. Organizarea unor dezbateri pe tema implicaţiilor medicale ale schimbărilor de climă poate fi cea mai bună metodă de a convinge publicul să trateze respectivele aspecte cu toată seriozitatea. Conceptele de "dezvoltare susţinută" şi de "încălzire globală", de pildă, pot fi considerate, de către oamenii obişnuiţi, fie prea intimidate, fie prea îndepărtate de preocupărilor lor. Oricum am aprecia situaţia, trebuie să ne raportăm la riscurile exercitate asupra sănătăţii noastre, a copiilor şi nepoţilor noştri. Există, aşadar, motive întemeiate pentru a considera modificările climaterice o prioritate a agendei medicale.

Ele ar trebui să ocupe un loc central şi în cadrul managementului serviciilor sanitare. Institutele de îngrijire medicală pot constitui o forţă impresionantă în cadrul demersurilor de protejare a mediului înconjurător sau, dimpotrivă, de deteriorare a lui, prin creşterea ori diminuarea emanaţiilor de dioxid de carbon. Afirmaţia este valabilă în special pentru NHS (Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie), ale cărui resurse, semnificative, continuă să crească de la an la an. Se estimează că, în Anglia, în 2006-7, bugetul anual al NHS va fi de 83 de miliarde £ (121 de miliarde €, 156 de miliarde $), în condiţiile în care cuantumul resurselor medicale din Marea Britanie se ridică la 97 de miliarde £.w1 Se apreciază că puterea de cumpărare a NHS este de 17 miliarde £ pe an.w2 Este unul dintre cei mai mari angajatori din lume, a cărui forţă e depăşită doar de cea a unor organizaţii precum Wal-Mart şi armata Republicii Populare Chineze. Are peste 1,3 milioane de angajaţiw3 şi deţine peste 259 de trusturi.w4

Închipuiţi-vă ce cantităţi uriaşe de alimente, mobilă, echipamente medicale, pentru curăţenie şi de birou, câte autovehicule şi materiale de construcţie trebuie să fie achiziţionate de către NHS, direct sau indirect, pentru a putea funcţiona. Imaginaţi-vă ce suprafaţă de teren imensă necesită întregul sistem, ce cantităţi exorbitante de energie şi apă consumă el şi ce munţi de reziduuri produce în fiecare an. Ideal ar fi ca o organizaţie dedicată protejării sănătăţii să-şi mobilizeze potenţialul şi resursele în direcţia reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Adevărul este că, în multe cazuri, deciziile luate nu ţin cont de nevoile mediului înconjurător. Royal Society for Nature Conservation (Societatea Regală pentru Conservarea Naturii) a monitorizat, la nivelul NHS, consumul de energie, de materiale şi de apă, precum şi cantitatea de reziduuri şi călătoriile (detalii pe bmj.com).w5, w6

Există unele excepţii. De exemplu, spitalele din Cornwall au transpus în practică un proiect prin care achiziţionează alimente de la producători locali; spitalul Addenbrooke din Cambridge are un proiect "de circulat prin natură", care încurajează mersul pe jos şi cel cu bicicleta ori utilizarea mijloacelor de transport în comun; un trust din North Glamorgan a sistat emisiile de dioxid de carbon şi a economisit bani printr-un management energetic creativ. Astfel de exemple sunt centralizate într-un ghid on-line, lansat recent, de către Departamentul de Sănătate, pentru a-i ajuta pe medicii şi managerii din NHS să-şi exploateze mai judicios resursele.3, 4

Dar calitatea practicii medicale continuă să depindă de persoane extrem de motivate, care se implică activ, chiar şi în condiţii nefavorabile. Între timp, cel mai complex program de dezvoltare de capital din istoria NHS a determinat construirea, într-un ritm ameţitor, a unei serii de clădiri greu de întreţinut pe termen lung. Se estimează că, până în 2010, se vor cheltui peste 11 miliarde £ pentru construirea a 100 noi spitale şi peste un miliard £ pentru noi departamente de îngrijire primară.w7, w8 Multe dintre noile spitale vor avea parcări mari şi sisteme de aer condiţionat, de încălzire şi iluminare, care vor consuma o cantitate considerabilă de energie. Ele vor presupune, adesea, demolarea costisitoare a unor clădiri, care s-ar fi putut renova cu mai puţine eforturi financiare şi cu o implicare mai mică a factorilor de mediu. Multe vor fi localizate pe spaţii verzi, la periferia oraşelor, ceea ce va condiţiona accesul pacienţilor, în mare măsură, de autovehiculele particulare. De asemenea, vor folosi în special materiale de construcţii din surse nereciclabile şi vor produce cantităţi de reziduuri inimaginabile. Şi, s-ar putea ca, de fapt, în condiţiile în care modificările demografice, tehnice şi politice influenţează tiparele de îngrijire medicală, înfiinţarea lor să nici nu fie necesară.w9

Adevărul este că, deşi există un număr impresionant de directive oficiale,w10-w12 motivaţiile NHS au un substrat contrar. Cel mai mult contează "eficienţa", care este definită, şi la ora actuală, drept ceea ce merge cel mai bine cu un minimum de cheltuieli. "Valoarea banilor" este un concept limitat, care nu recunoaşte încă rolul simţului prevederii. NHS îşi propune doar să îmbunătăţească performanţele clinice şi să scurteze timpul de aşteptare. Nimeni nu este concediat pe motiv că nu a reuşit să reducă urmele de dioxid de carbon dintr-un spital sau dintr-o clinică.

Şi astfel, continuă să se cheltuiască, în numele îngrijirii medicale, sume exorbitante din banii publici, în moduri care nu ţin seama de bunăstarea fizică şi mentală a generaţiilor viitoare. Privind lucrurile în perspectivă, situaţia este lipsită de sens nu doar pentru sănătatea populaţiei, ci şi pentru activitatea de conducere a unui serviciu sanitar naţional.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

What health services could do about climate change
They must embrace sustainable development and reduce their ecological footprints

BMJ 2006;332:1343-4

Sustainable Development Commission, Ergon House, London SW1P 2AL
Anna Coote
lead commissioner for health mailto:anna.coote@hotmail.co.uk

Bibliografie

1 Stott R. Healthy response to climate change. BMJ 2006;332:1385-90.

2 McMichael AJ, Woodruff RE, Hales S. Climate change and human health-present and future risks. Lancet 2006;367:859-69.

3 Sustainable Development Commission. NHS good corporate citizenship assessment model. http://www.corporatecitizen.nhs.uk/ (accessed 26 May 2006).

4 Department of Health. Sustainable development. http://www.dh.gov.uk/%20Policy%20AndGuidance/OrganisationPolicy/EstatesAndFacilitiesManagement/SustainableDevelopment/fs/en%20(accessed%2026%20May%202006).

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Olguţa Iliescu
Autor: