Reconstituirea mamară

Una din nouă femei din Marea Britanie va dezvolta cancer mamar.1 Tratamentul chirurgical al respectivelor paciente va implica fie intervenţie chirurgicală conservatoare, fie mastectomie, ambele putând duce la o asimetrie considerabilă a sânilor.

Reconstituirea mamară le oferă avantajul refacerii simetriei sânilor, ceea ce se realizează prin crearea unei forme mamare similare celuilalt sân, în privinţa dimensiunii, conturului şi poziţiei. Femeile îşi recâştigă, astfel, libertatea de-a purta orice fel de haine, fără a avea nevoie de proteze mamare externe, şi s-a dovedit că morbiditatea lor psihologică este mai redusă decât a pacientelor cu mastectomie fără reconstituire.2

În articolul de faţă trecem în revistă indicaţiile, momentul operator, principiile şi tehnicile pentru reconstituirea mamară, la pacientele ce necesită ablaţia chirurgicală a tumorilor. Ne-am axat, în principal, asupra celor care au avut mastectomie.

Surse şi criterii de cercetare

Am cercetat bazele de date Medline şi Cochrane, utilizând termenul "reconstituire mamară." Am sintetizat rezumatele şi articolele selectate care au fost relevante pentru analiza noastră. Ne-am oprit exclusiv asupra lucrărilor scrise în engleză, numai până în octombrie 2004.

Indicaţiile pentru reconstituirea mamară

Reconstituirea mamară este, din ce în ce mai frecvent, o parte integrantă a conduitei adoptate în cazul femeilor ce suferă de cancer mamar. E posibil ca unele paciente, care au avut rezecţii radicale tumorale, să necesite doar simpla închidere a plăgii. În mod cert, reconstituirea mamară este, însă, o opţiune.

 Candidatele eligibile sunt cele care au, sau se aşteaptă să aibă, o asimetrie considerabilă a sânilor după intervenţia chirurgicală pentru ablaţie. Aşadar, marea majoritate a reconstituirilor se face la pacientele cu mastectomie, care, anterior intervenţiei chirurgicale propuse, vor fi consiliate în legătură cu opţiunile de reconstituire.3 Chiar şi femeile care au un stadiu de boală avansat local pot fi eligibile pentru reconstituirea mamară, de la practicarea căreia ele nu trebuie să fie excluse.4

Idei principale

Indicaţiile pentru reconstituirea mamară sunt variate

Reconstituirea mamară trebuie efectuată de către chirurgi specializaţi pe sân sau de către chirurgi plasticieni

Procesul de reconstituire necesită, de regulă, multiple operaţii

În reconstituirea mamară poate fi folosit un spectru larg de tehnici de reconstituire

Radioterapia poate să crească frecvenţa complicaţiilor reconstituirii mamare şi să influenţeze negativ rezultatul estetic

Contraindicaţiile includ boala metastatică şi factorii de risc anestezici, precum afecţiunile cardio-pulmonare semnificative.

Principiile reconstituirii mamare

Mastectomia implică îndepărtarea ţesutului mamar, a unor cantităţi variabile de tegument şi, invariabil, a complexului areolă-mamelon. Îndepărtarea respectivelor ţesuturi duce la pierderea volumului, formei şi conturului sânului. Reconstituirea mamară îşi propune să reconfigureze caracteristicile menţionate şi utilizează sânul controlateral drept punct de referinţă estetic. Procesul tipic de reconstituire implică:

  • Reconstituirea proeminenţei mamare - excizia ţesutului mamar duce la pierderea volumului (adică a mărimii) şi a formei sânului, ambele putând fi recreate printr-o largă varietate de tehnici de reconstituire, deşi asemănarea cu celălalt sân s-ar putea să nu fie realizabilă prin toate metodele.

  • Reconstituirea tegumentului - este necesară în majoritatea cazurilor şi poate fi realizată prin utilizarea pielii din zonă sau prin transferul tegumentar de la distanţă, până la peretele toracic anterior. Pe măsură ce tehnicile de mastectomie au evoluat, cantitatea de tegument necesară în reconstituirea mamară a diminuat. Acest lucru este mai evident în mastectomia cu excizie minimă tegumentară.

Intervenţia ulterioară de reconstituire este opţională şi poate implica reconstituirea areolei şi a mamelonului şi, în unele cazuri, intervenţie chirurgicală la celălalt sân, impusă de situaţiile în care nu s-a obţinut simetria. Aşadar, procesul de reconstituire mamară implică multiple proceduri chirurgicale, fiind necesară atât motivarea pacientei cât şi cea a medicului.

Obiective, moment operator şi tehnici pentru reconstituirea mamară

Obiective

Refacerea simetriei prin recrearea volumului, formei, conturului şi poziţiei proeminenţei mamare, luând ca referinţă estetică sânul controlateral

Moment operator

· Imediat
· Temporizat

Tehnici

Metode non-autologe
· Implanturi mamare cu volum fix
· Implanturi pentru mărirea sânilor

Combinaţii de metode non-autologe şi autologe
· Lambou din latissimus dorsi cu implant mamar

Metode pur autologe
· Grefă pediculată din latissimus dorsi
· Lambou musculo-cutanat din dreptul abdominal (TRAM - transversus rectus abdominus myocutaneous)
· Lambou DIEP (Deep inferior epigastric artery perforator)
· Lambou SGAP (Superior gluteal artery perforator)

Metode oncoplastice
· Tehnici de reducere mamară
· Tehnici de lifting mamar

Mastectomia cu excizie minimă tegumentară

Tehnica mastectomiei cu excizie minimă tegumentară a ameliorat semnificativ rezultatele estetice ale reconstituirii mamare. Ea este sigură oncologic, în cazul tumorilor selecţionate, T1/T2, şi permite mastectomia cu păstrarea învelişului tegumentar natural al sânului şi a şanţului submamar.5 Ţesutul mamar este excizat prin incizii limitate tegumentare, care pot fi, pur şi simplu, circumareolare. Deşi necesită mai mult timp decât metodele tradiţionale, tehnica menţionată permite conservarea la maximum a tegumentului şi furnizează rezultate cosmetice excelente atunci când se combină cu reconstituirea imediată.

Momentul reconstituirii

Reconstituirea poate să fie practicată imediat, în momentul mastectomiei, sau să fie amânată până după tratamentul adjuvant. Tradiţional, ea a fost efectuată ca procedură temporizată. Dovezile tot mai numeroase ale beneficiilor reconstituirii imediate şi, în special, siguranţa sa oncologică6-8 au impus-o, însă, în multe centre specializate, ca tratament de primă alegere. Avantajele reconstituirii imediate includ costul redus şi rezultatele estetice superioare.9, 10 Pacientele prezintă şi o mai redusă morbiditate psihologică decât cele la care s-a practicat reconstituirea temporizată.11

S-ar putea, totuşi, ca, din varii motive, reconstituirea imediată să nu fie adecvată pentru toate pacientele. Unele femei sunt atât de copleşite de diagnosticul de cancer de sân, încât le este imposibil să ia o decizie informată asupra reconstituirii imediate. Ele se pretează, probabil, cel mai bine la reconstituirea temporizată, în care accentul este pus, iniţial, pe ablaţia tumorii. În plus, momentul reconstituirii trebuie evaluat atent la pacientele supuse radioterapiei adjuvante, care poate influenţa negativ rezultatele procedurilor imediate.12 În sfârşit, nu toate bolnavele au acces, în momentul mastectomiei, la un chirurg familiarizat cu tehnicile de reconstituire, aşa că unele dintre ele vor fi nevoite să apeleze la procedura temporizată.

Tehnici de reconstituire

Tehnicile de reconstituire (caseta) pot fi împărţite în:

  • Metode non-autologe, care utilizează implanturi mamare

  • Metode autologe, în care se foloseşte propriul ţesut al pacientei

  • O combinaţie între metodele autologe şi cele non-autologe

  • Tehnici oncoplastice.

Tehnicile menţionate pun o serie de probleme operatorii pentru chirurg, de la inserarea implanturilor mamare până la procedurile ce implică lambouri libere, care necesită tehnici de chirurgie microvasculară. Decizia cu privire la alegerea tehnicii operatorii ţine de mai mulţi factori. În primul rând, şi cel mai important, opţiunea va avea în vedere nevoile individuale ale pacientei, cu privire la reconstituire, urmărindu-se refacerea caracteristicilor pierdute în timpul intervenţiei chirurgicale de ablaţie. Cu toate acestea, aşa cum se vede în fig. 1, trebuie să fie luaţi în considerare şi alţi factori. Este deosebit de important să se stabilească dacă o pacientă necesită radioterapie sau a şi efectuat o atare procedură, ceea ce generează o rată de complicaţii mai ridicată în cazul aplicării metodelor non-autologe.13 La asemenea paciente s-a observat, dimpotrivă, că se obţin rezultate estetice superioare atunci când sunt utilizate metode autologe.14

 

Fig. 1. Alegerea unei tehnici de reconstituire

Reconstituirea non-autologă a sânului

Implanturile mamare

Implanturile mamare pot avea volum fix sau ajustabil. Ambele tipuri sunt utilizate în reconstituirea mamară.

Implanturi cu volum fix

Implanturile cu volum fix sunt un mijloc util de refacere a volumului sânului în cadrul reconstituirii dar, spre deosebire de implanturile cu volum ajustabil, ele nu creează tegument suplimentar. Acest lucru le limitează utilizarea fie la reconstituirea sânilor cu volum mic şi ptoză minimă, fie la mărirea volumului în reconstituirile autologe, precum cea cu lambou, din latissimus dorsi. În ambele cazuri este prezentă o cantitate de tegument suficientă pentru obţinerea unei acoperiri complete a protezei. În ciuda unor asemenea restricţii, implanturile cu volum fix le oferă pacientelor selectate o metodă simplă şi eficientă de reconstituire; beneficiile includ duratele mai scurte ale anesteziei generale şi ale spitalizării, comparativ cu metodele pur autologe.

Complicaţiile potenţiale ale implanturilor mamare cu volum fix (şi ale celor cu volum ajustabil) includ malpoziţia, infecţia, colabarea, expulzia, ruptura şi formarea de capsulă cu contractură. În contractura capsulară, ţesutul cicatriceal se dezvoltă în jurul implantului mamar şi se contractă, ceea ce produce durere şi pierderea conturului sânului. Contractura capsulară poate fi redusă prin utilizarea implanturilor cu înveliş texturat15 şi prin poziţionarea implanturilor sub muşchiul pectoral. O rată mai ridicată de contractură capsulară s-a observat la pacientele cu radioterapie post-reconstituire.13

Implanturi cu volum ajustabil

Implanturile ajustabile sunt, de fapt, implanturi mamare extensibile, cunoscute, adesea, sub denumirea de Becker. Injectarea de soluţie salină în implant, de regulă printr-un orificiu la distanţă (fig. 2), permite ajustarea volumului. Când sunt utilizate în reconstituirea mamară, ele pot nu numai să refacă volumul sânului, ci şi să creeze tegument suplimentar. Candidatele eligibile sunt femeile cu o relativă lipsă de tegument post-mastectomie şi cele al căror sân controlateral este mic şi minim ptozat.

Implantul ajustabil, pe care chirurgul îl plasează într-o nişă subpectorală, este umflat, ulterior, în ambulatoriu, ceea ce produce întinderea ţesuturilor supraiacente şi permite câştigul tegumentar, printr-o combinaţie de întindere şi mitoze. Tegumentul suplimentar are sensibilitate şi prezintă aceleaşi caracteristici de culoare şi textură ca şi pielea din zonă. Procesul de ajustare este iniţiat după vindecarea cicatricelor şi se repetă, de regulă, săptămânal, până ce se obţine un volum mai mare decât al sânului opus. Mărirea are drept scop refacerea unui grad de ptoză la sânul operat, deci obţinerea unei forme şi a unui contur mai naturale.

Când este completă refacerea volumului, există posibilitatea ca implanturile ajustabile să fie înlocuite cu implanturi mamare fixe sau să fie lăsate pe loc, după îndepărtarea orificiului de umplere. Timpul practic necesar pentru această metodă de reconstituire este de circa şase-nouă luni. O atare formă de reconstituire mamară solicită efectuarea de vizite regulate la cabinetul din ambulatoriu; ea este, de obicei, o procedură în două etape şi poate implica intervenţie chirurgicală corectoare, la până la 30% dintre paciente.16

 

Fig. 2. Implant mamar din silicon cu volum fix (stânga) şi implant ajustabil pentru comparaţie (dreapta). Observaţi sistemul de umplere prin care se injectează soluţia de ser fiziologic. Pacientele acuză, ocazional, disconfortul produs de acest sistem, care este plasat subcutanat, pentru a fi palpabil cu uşurinţă

Siliconul şi reconstituirea mamară

Publicitatea negativă, legată de siguranţa implanturilor umplute cu gel de silicon, în particular legată de posibila asociere cu afectarea ţesutului conjunctiv, a generat îngrijorare în rândul pacientelor ce necesită reconstituire mamară. Deşi Food an Drug Administration (FDA - Administraţia pentru Alimente şi Medicamente) din SUA a impus, în 1992, un moratoriu legat de utilizarea implanturilor umplute cu gel de silicon, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în Marea Britanie.

Ministerul Sănătăţii a coordonat mai multe sinteze independente, legate de riscurile implanturilor mamare, ultima datând din 1998. Concluzia lor a fost că la pacientele cu implanturi cu gel de silicon nu a apărut nici o creştere a patologiei ţesuturilor conjunctive. Constatarea a fost confirmată de o metaanaliză ulterioară, care nu a identificat, la femeile cu implanturi nici o dovadă de creştere a riscurilor de cancer de sân.17

Ca rezultat al sintezelor a fost înfiinţat National Breast Implant Registry (Registrul Naţional pentru Implant Mamar), cu sediul în Salisbury. Este un registru prospectiv al pacienelor care au avut o intervenţie chirurgicală cu implant mamar. Utilizat pentru a facilita proiectele de cercetare, registrul a identi-ficat 2 400 de femei cu implanturi mamare Trilucent, care nu se mai folosesc în prezent.18

Reconstituirea mamară autologă

Reconstituirea autologă are la bază transferul lambourilor de ţesut din zone donatoare la peretele toracic anterior. Lambourile pot fi transferate cu menţinerea vascularizării iniţiale, caz în care sunt numite lambouri pediculate, sau ca lambouri libere, în care ţesutul este izolat, transferat şi anastomozat la vasele sanguine, prin tehnici de microchirurgie. Prezentăm aici mai multe dintre tipurile utilizate frecvent.

Lambou din dreptul abdominal miocutanat transvers

Lamboul din dreptul abdominal miocutanat transvers (transversus rectus abdominus myocutaneous - TRAM) şi variantele sale constituie standardul pentru reconstituirea mamară, întrucât cu o astfel de tehnică se obţin, în general, rezultate cosmetice mai bune decât prin aplicarea altor metode de reconstituire. Un asemenea lambou permite şi obţinerea unor sâni mai mari, ptozaţi, fără a se recurge la implanturi mamare.

Lamboul în speţă are şi o versiune pediculată, depăşită, însă, de lamboul TRAM, caracterizat printr-o vascularizaţie mai convenabilă şi, în consecinţă, printr-o rată mai redusă de complicaţii, precum pierderea parţială a lamboului şi necroza grasă (ce pot afecta rezultatul estetic).

Lambourile libere constau într-o largă elipsă de tegument şi grăsime subiacentă, de la nivelul abdomenului inferior, împreună cu o porţiune din muşchiul drept abdominal. Muşchiul este încorporat, deoarece acţionează ca vehicul pentru vasele sanguine perforante ce vascularizează tegumentul şi grăsimea de vecinătate, având originea în artera epigastrică inferioară profundă. Dezavantajele lamboului liber TRAM includ un timp mediu de intervenţie de patru-şase ore, un risc de eşec total al lamboului între 0,4% şi 5,0%,19, 20 şi, datorită faptului că lipseşte o porţiune din muşchiul drept abdominal şi din fascie, o rată de hernie abdominală de până la 11,6%.20

Lambou cu ramura perforantă a arterei epigastrice inferioare profunde

Lamboul cu ramura perforantă a arterei epigastrice inferioare profunde (deep inferior epigastric artery perforator - DIEP) (fig. 3) este o variantă perfecţionată a TRAM-ului liber şi reprezintă un progres important în domeniul reconstituirii mamare autologe. El a înlocuit TRAM-ul liber, fiind lamboul autolog de elecţie în multe centre, datorită morbidităţii reduse la zona donatoare. Prin disecarea vaselor sanguine perforante libere, care traversează muşchiul drept abdominal, lamboul poate fi ridicat fără a sacrifica din muşchi. Drept rezultat, lamboul DIEP constă numai în tegument şi grăsime din zona abdomenului inferior.

 
 

Fig. 3.

Sus: Mastectomie stângă, cu reconstituire imediată cu lambou DIEP. Observaţi cicatricea zonei abdominale donatoare, care va fi similară celei din lamboul TRAM, putând fi acoperită de lenjerie.

 Jos: La această pacientă, mamelonul a fost reconstituit cu un lambou local

În ciuda faptului că este solicitantă ca tehnică (aproximativ 1,5 ore adăugate la timpul de operaţie), lamboul DIEP are toate avantajele TRAM-ului liber, dar are o incidenţă mai redusă a herniilor abdominale şi a slăbirii rezistenţei.21 Altfel, rata complicaţiilor este comparabilă celei observate în cazul lamboului TRAM.21

Lambou din latissimus dorsi

Lamboul miocutanat din latissimus dorsi (fig. 4, sus) este un exemplu de lambou pediculat. Bazat pe vasele sanguine toraco-dorsale, el este un lambou robust, care poate fi utilizat pentru reconstituirea sânilor de dimensiuni mici sau medii. În forma sa clasică, se ridică şi se transpune la peretele anterior toracic o zonă de tegument, cu grăsimea subiacentă şi cu o parte din muşchiul latissimus dorsi. Cu această tehnică pot fi reconstituite atât volumul cât şi tegumentul, deşi este invariabil necesar implantul mamar pentru obţinerea reconstituirii adecvate a volumului.

 
 

Fig. 4.

Sus: Reconstituire mamară imediată, cu lambou din latissimus dorsi; pacientei i s-a reconstituit şi complexul areolă-mamelon.

Jos: Cicatricea din zona de donare, observată în stânga fotografiei, pe linia bretelei sutienului

Prin comparaţie, lamboul extins din latissimus dorsi permite o metodă complet autologă de reconstituire mamară. Volumul suplimentar este creat prin includerea muşchiului latissimus dorsi şi a unei părţi mari din grăsimea sa adiacentă.

Complicaţiile lamboului din latissimus dorsi sunt, în principal, legate de zona donatoare şi de implant. Seromul în zona de donare este frecvent, apărând la până la 80% dintre paciente,22 putând fi drenat în ambulatoriu. Totuşi, sutura lambourilor din zona de donare la ţesuturile subiacente, printr-o tehnică numită "compilare," s-a dovedit a reduce semnificativ formarea de seroame.22, 23 Un studiu a arătat că, după introducerea tehnicii menţionate, rata de apariţie a seroamelor a fost redusă de la 56% la 0%,.23 Cicatricea posterioară este acceptabilă pentru majoritatea pacientelor şi poate fi localizată pe linia sutienului (fig. 4, jos).

Lambou cu ramura perforantă a arterei gluteale superioare

Lamboul cu ramura perforantă a arterei gluteale superioare (superior gluteal artery perforator - SGAP) poate fi utilizat la pacientele slabe, care au insuficient ţesut abdominal pentru un lambou DIEP. Lamboul, care este preparat din zona fesieră, constă numai în tegument şi grăsime. Se produce o cicatrice lesne de ascuns sub lenjerie, acceptată uşor de către paciente.

Tehnici oncoplastice

Dacă tumora este situată în zona mamară, care este, de regulă, excizată în timpul operaţiei de reducere sau mastopexie (lifting mamar), atunci procedurile respective pot realiza atât excizia locală largă a tumorii cât şi reconstituirea sânului afectat. Simetria poate fi refăcută prin reducere mamară sau prin mastopexie la celălalt sân.

Reconstituirea areolei şi a mamelonului

Deşi este o procedură opţională, reconstituirea complexului areolă-mamelon ameliorează semnificativ satisfacţia pacientelor cu reconstituire mamară.24 În centrul nostru, ea este practicată la şase luni după reconstituirea sânului. Reconstituirea mamelonului poate fi realizată prin diverse tehnici, precum cea în care o parte din mamelonul sânului opus este grefată la sânul reconstituit, precum şi prin utilizarea lambourilor locale. Ambele tehnici pot fi aplicate sub anestezie locală. Areola este reconstituită, în prezent, prin tatuare intradermică.

Intervenţia chirurgicală la sânul controlateral

Intervenţia chirurgicală la sânul opus este utilizată atunci când reconstituirea mamară nu a dus la obţinerea simetriei. Ea poate implica reducerea sânului, mastopexia sau augmentarea, prin implant, a sânului opus.

Intervenţii ulterioare

Intervenţiile chirurgicale ulterioare pot implica proceduri de îmbunătăţire atât a simetriei de volum cât şi a celei de formă a sânilor; ameliorare a cicatricelor, inclusiv a celor din zona de donare; tatuare ulterioară a areolei (deoarece pigmenţii utilizaţi în mod curent se decolorează) şi proceduri secundare, pentru ameliorarea înălţimii mamelonului. Pacientele au nevoie de consiliere, pentru a li se arăta că finalizarea procesului de reconstituire mamară implică, uneori, efectuarea mai multor intervenţii, al căror număr ar putea fi mai mare atunci când s-a recurs la reconstituire temporizată, la radioterapie sau când s-au produs complicaţii ale procedurii primare.25

Concluzii

Reconstituirea mamară a devenit o etapă inclusă în conduita din cancerul mamar. Ea poate fi realizată în siguranţă şi eficient, fie în momentul intervenţiei pentru ablaţia tumorii, fie ca procedură temporizată. Indiferent de momentul reconstituirii, este disponibilă o paletă largă de tehnici, dintre care medicul şi pacienta pot să aleagă.

Respectivele tehnici pot implica implanturi mamare, ţesut autolog sau ambele variante. Cele bazate pe implanturi sunt metode simple şi eficiente pentru reconstituirea mamară, dar e posibil ca ele să nu fie indicate la toate pacientele, mai ales la cele care au nevoie de radioterapie. Dimpotrivă, metodele autologe sunt mai solicitante chirurgical, dar duc la rezultate estetice mai bune decât în cazul metodelor non-autologe, mai ales dacă sunt combinate cu mastectomia cu excizie redusă tegumentară.

Mulţumim lui Peter Shakespeare, lui Valerie Shakespeare şi lui Jawad Khan, pentru comentariile utile din timpul pregătirii manuscrisului, precum şi lui Nigel Horlock, pentru ajutorul acordat în privinţa selectării fotografiilor adecvate pentru articol şi, bineînţeles, pacientelor.

Materiale educaţionale suplimentare

Indicaţiile pentru reconstituirea mamară sunt variate

Reconstituirea mamară trebuie efectuată de către chirurgi specializaţi pe sân sau de către chirurgi plasticieni

Procesul de reconstituire necesită, de regulă, multiple operaţii

În reconstituirea mamară poate fi folosit un spectru larg de tehnici de reconstituire

Radioterapia poate să crească frecvenţa complicaţiilor reconstituirii mamare şi să influenţeze negativ rezultatul estetic
Website-uri utile pentru medici
Emedicine www.emedicine.com/plastic/BREAST.htm - o selecţie a articolelor despre tehnicile utilizate în reconstituirea mamară

Center for Microsurgical Breast Reconstruction http://www.diepflap.com/ - site comercial ce furnizează informaţii multiple, legate de reconstituirea cu lambou cu ramuri perforante, cu acces la publicaţii de specialitate pe tema dată

Silicone gel breast implants http://www.silicone-review.gov.uk/ - raport detaliat al Independent Review Group asupra siguranţei implanturilor mamare cu silicon

Center for Restorative Breast Surgery http://www.centerforrestoration.com/ - website comercial asupra reconstituirii mamare, cu o excelentă secţiune cu publicaţii de specialitate

Medline Plus www.nlm.nih.gov/medlineplus/breastreconstruction.html - o excelentă resursă, cu multe informaţii şi articole

Website-uri utile pentru paciente
Royal Marsden NHS Trust http://www.royalmarsden.org/ - website-ul celui mai mare centru oncologic european, care furnizează informaţii pentru paciente, sub formă de text

Breast Cancer Care http://www.breastcancercare.org.uk/ - o perspectivă cuprinzătoare (text şi imagini) asupra reconstituirii mamare

Cancer BACUP http://www.cancerbacup.org.uk/ - website cu scop de caritate, cu text şi imagini legate de reconstituirea mamară

Breastcancer.org http://www.breastcancer.org/ - excelent text şi imagini pe tema reconstituirii mamare, cu broşuri şi camere de chat pentru paciente

Department of Health http://www.dh.gov.uk/ - se referă la politica guvernamentală asupra implanturilor cu silicon şi oferă informaţii pentru femeile care au implanturi cu silicon www.dh.gov.uk/assetRoot/04/01/45/74/04014574.pdf

Opinia unei paciente

Vestea proastă era că am primit diagnosticul de cancer de sân şi că aveam nevoie de o mastectomie. Vestea bună era că am avut norocul să fiu îndrumată către un chirurg plastician care mi-a explicat de ce dispuneam pentru realizarea reconstituirii mamare. Existau mai multe opţiuni, dar cea pentru care am fost propusă implica utilizarea ţesutului gras de pe abdomen, pentru refacerea unui nou sân.

Am fost dusă în sala de operaţii dimineaţa devreme, iar chirurgul meu, împreună cu echipa sa, a lucrat mai multe ore pentru a-mi reface un nou sân, făcându-mi, în acelaşi timp, o cută nouă pe burtă.
Când mi-am revenit din anestezie, mă simţeam de parcă fusesem lovită de tren. Am fost dusă într-un salon mic, cu sânul reconstituit acoperit cu o faşă, fiind ţinută la căldură în următoarele zile, deoarece succesul procedurii depindea de menţinerea aportului de sânge la nivelul ţesutului mamar înlocuit. Am descoperit că abia mă mişcam şi că aveam mai multe tuburi de dren ataşate la torace. Deşi nu era deloc confortabil, nu m-a durut cu adevărat, iar în cursul următoarelor câteva zile, acestea mi-au fost scoase pe rând.

Reconstituirea mea a fost un real succes şi m-am externat după nouă zile. Deoarece a fost necesară îndepărtarea mamelonului în timpul procedurii, m-am reîntors la spital după şase luni, iar chirurgul mi-a făcut unul nou, care a fost "cireaşa de pe tort".

La trei luni după operaţie am fost la plajă în bikini. Ce rezultat bun!

JW, pacientă în vârstă de 59 de ani, care a avut mastectomie stângă, cu excizie redusă tegumentară şi reconstituire imediată cu lambou DIEP

 Contribuţii: SA, AS şi MB au scris comentariul, care a fost revizuit de IHW. SA este garantul.

Finanţare:Nici una.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

Aprobare etică: Nu a fost necesară.

Breast reconstruction

BMJ 2005;330:943-8
 

Department of Plastic and Reconstructive Surgery, Salisbury District Hospital, Salisbury SP2 8BJ
S Ahmed
research fellow
A Snelling senior house officer
I H Whitworth consultant

Department of Plastic and Reconstructive Surgery, Norfolk and Norwich University Hospital, Norwich NR4 7UY
M Bains
senior house officer
Correspondence to: S Ahmed http://www.devolution.ro/bmj1/numar/2005nr06/salim.ahmed@salisbury.nhs.uk

Mulţumim lui Peter Shakespeare, lui Valerie Shakespeare şi lui Jawad Khan, pentru comentariile utile din timpul pregătirii manuscrisului, precum şi lui Nigel Horlock, pentru ajutorul acordat în privinţa selectării fotografiilor adecvate pentru articol şi, bineînţeles, pacientelor.

Bibliografie

1 National Statistics 2000. http://www.statistics.gov.uk/ (search for "breast cancer") (accessed Oct 2004).

2 Al-Ghazal SK, Fallowfield L, Blamey RW. Comparison of psychological aspects and patient satisfaction following breast conserving surgery, simple mastectomy and breast reconstruction. Eur J Surg Oncol 2000;36:1938-43.

3 Blamey RW. The British Association of Surgical Oncology guidelines for surgeons in the management of symptomatic breast disease in the UK (1998 revision). Eur J Surg Oncol 1998;24:464-76.

4 Newman LA, Kuerer HM, Hunt KK, Ames FC, Ross MI, Theriault R, et al. Feasibility of immediate breast reconstruction for locally advanced breast cancer. Ann Surg Oncol 1999;6:671-5.

5 Cunnick GH, Mokbel K. Skin-sparing mastectomy. Am J Surg 2004;188:78-84.

6 Noguchi M, Fukushima W, Ohta N, Koyasaki N, Thomas M, Miyazaki I, et al. Oncological aspect of immediate breast reconstruction in mastectomy patients. J Surg Oncol 1992;50:241-6.

7 Noone RB, Frazier TG, Noone GC, Blanchet NP, Murphy JB, Rose D. Recurrence of breast carcinoma following immediate reconstruction: a 13-year review. Plast Reconstr Surg 1994;93:96-106.

8 Furey PC, Macgillivray DC, Castiglione CL, Allen L. Wound complications in patients receiving adjuvant chemotherapy after mastectomy and immediate breast reconstruction for breast cancer. J Surg Oncol 1994;55:194-7.

9 Khoo A, Kroll SS, Reece GP, Miller MJ, Evans GR, Robb GL, et al. A comparison of resource costs of immediate and delayed breast reconstruction. Plast Reconstr Surg 1998;101:964-8.

10 Kroll SS, Coffey JA, Winn RJ, Schusterman MA. A comparison of factors affecting aesthetic outcomes of TRAM flap breast reconstructions. Plast Reconstr Surg 1995;96: 860-4.

11 Al-Ghazal SK, Sully L, Fallowfield L, Blamey RW. The psychological impact of immediate rather than delayed breast reconstruction. Eur J Surg Oncol 2000;26:17-9.

12 Kronowitz SJ, Robb GL. Breast reconstruction with postmastectomy radiation therapy: current issues. Plast Reconstr Surg 2004;114:950-60.

13 Spear SL, Spittler CJ. Breast reconstruction with implants and expanders. Plast Reconstr Surg 2001;107:177-87.

14 Chawla AK, Kachnic LA, Taghian AG, Niemierko A, Zapton DT, Powell SN. Radiotherapy and breast reconstruction: complications and cosmesis with TRAM versus tissue expander/implant. Int J Radiat Oncol Biol Phys 2002;54:520-6.

15 Malata CM, Feldberg L, Coleman DJ, Foo IT, Sharpe DT. Textured or smooth implants for breast augmentation? Three year follow-up of a prospective randomised controlled trial. Br J Plast Surg 1997;50:99 105.

16 Clough KB, O'Donoghue JM, Fitoussi AD, Nos C, Falcou MC. Prospective evaluation of late cosmetic results following breast reconstruction. Ann Plast Surg 2001;107:1702-16.

17 Janowsky EC, Kupper LL, Hulka BS. Meta-analysis of the relationship between silicone breast implants and the risk of connective tissue diseases. N Engl J Med 2000;342:781-90.

18 National Breast Implant Registry Annual Report 2000. Salisbury: National Breast Implant Registry, 2000. şAvailable on request from the registry at the Plastic Surgery Department, Salisbury General Hospital, Salisbury SP2 8BJ or 01722 425059.ţ

19 Banic A, Boeckx W, Greulich M, Guelickx P, Marchi A, Rigotti G, et al. Late results of breast reconstruction with free TRAM flaps: a prospective multicentric study. Plast Reconstr Surg 1995;95:1195-204.

20 Reece GP, Kroll SS. Abdominal wall complications: prevention and treatment. Clin Plast Surg 1998;25:235-49.

21 Gill PS, Hunt JP, Guerra AB, Dellacroce FJ, Sullivan SK, Boraski J, et al. A 10-year retrospective review of 758 DIEP flaps for breast reconstruction. Plast Reconstr Surg 2004;113:1153-60.

22 Schwabegger A, Ninkovic M, Brenner E, Anderl H. Seroma as a common donor site morbidity after harvesting the latissimus dorsi flap: observations on cause and prevention. Ann Plast Surg 1997;38:594-7.

23 Titley OG, Spyrou GE, Fatah MF. Preventing seroma in the latissimus dorsi flap donor site. Br J Plast Surg 1997;50:106-8. 24 Shaik-Nadu N, Preminger BA, Rogers K, Messina P, Gayle LB. Determinants of aesthetic satisfaction following TRAM and implant breast reconstruction. Ann Plast Surg 2004;52:465-70.

24 Losken A, Carlson GW, Schoeman MB, Jones GE, Culbertson JH, Hester TR. Factors that influence the completion of breast reconstruction. Ann Plast Surg 2004;52:258-61.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Rodica Chirculescu
Autor: