Pseudoefedrina administrată oral nu are impact major asupra funcţiei cardiovasculare

Există numeroase rezerve în privinţa administrării preparatelor care conţin pseudoefedrină (folosite în tratamentul rinoreei, rinitei etc.), mai ales la pacienţii cu boli cadiovasculare, datorită numeroaselor raportări de cazuri în care respectivele preparate au fost asociate cu creşteri majore ale tensiunii arteriale (TA).

Alte studii au contestat, însă, o atare opinie. Problema pare a fi lămurită de publicarea, în Arch Intern Med, a unei metaanalize care a inclus 24 de trialuri şi 1 285 de pacienţi. Administrarea orală de preparate cu pseudoefedrină a condus la creşteri minore ale TA sistolice şi a frecvenţei cardiace şi nu a afectat TA diastolică. Astfel, TA sistolică a crescut cu 0,99 mmHg (95% CI=0,08-1,90), iar frecvenţa cardiacă cu 2,83 bpm (95% CI=2,0-3,6). Pacienţii hipertensivi controlaţi au avut o creştere a TA sistolice de o amploare similară celor normotensivi (1,20 mmHg; 95% CI=0,56-1,84 mmHg). Creşterea TA şi a frecvenţei cardiace a fost direct proporţională cu doza şi a fost mai mare în cazul preparatelor cu eliberare imediată. Nici unul dintre studiile incluse în metaanaliză nu a evidenţiat reacţii adverse semnificative, dar nu poate fi exclusă posibilitatea producerii unor reacţii rare, paradoxale, de tip idiosincrazic, la respectivele doze de pseudoefedrină. În concluzie, preparatele decongestionate cu pseudoefedrină sunt bine tolerate şi nu aduc modificări cardiovasculare importante, dar administrarea lor la pacienţii cu risc cardiovascular crescut ar trebui făcută doar după o atentă analiză a raportului risc/beneficiu.

Prof.Dr.Mircea Cinteză, Dr.Andrei Mărgulescu

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: