Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Etiologia leucemiei acute limfoblastice, la copil

Leucemia acută limfoblastică (LAL) a copilului (25% malignităţile copilului) este o afecţiune datorată unei proliferări clonale a unui precursor limfoid oprit în maturare.

Etiologia leucemiei acute, la copil, este încă un capitol de controverse, iar factorii implicaţi în patogeneza bolii sunt multipli. Printre ei se numără radiaţiile ionizante, expunerile la derivaţi de benzen, pesticidele, medicamentele alchilante, acţiunea unor agenţi infecţioşi, precum poliomavirusurile, herpes- -virusurile, adenovirusurile sau retrovirusurile HTLV I şi II, HIV şi HB. Incidenţa bolii creşte în anomalii cromozomiale şi genetice - trisomia 21, sindromul Bloom, anemia Fanconi. Alte boli cu transmisie genetică care asociază frecvent leucemii la copil sunt: agamaglobulinemia congenitală, sindromul Swachmon- -Diamond, ataxia telangiectazia, sindromul Li--Fraumeni, neurofibromatoza, anemia Blackfan-Diamond, sindromul Kostman etc. Leucemia acută limfoblastică, la copil, apare la 30-50 de cazuri noi, la un milion de copii, pe an, cu un vârf de incidenţă între doi şi cinci ani de viaţă. Studiile epidemiologice au arătat, încă din 1950, că expunerea prenatală a mamelor la radiaţiile ionizante creşte cu 50% riscul de leucemie acută la făt.1, 2 Legat de condiţiile social-economice,3, 4 studiile Greaves au arătat o incidenţă crescută a LAL în familiile cu standard înalt, unde condiţiile de igienă sunt foarte bune şi contactul cu anumite virusuri cu posibil rol leucemogen este mai tardiv, copiii fiind "protejaţi" de contactele epidemiologice.

Alţi factori de risc sunt legaţi de ocupaţiile părinţilor şi expunerile la poluanţi organici persistenţi (POP), cum ar fi fenoxi-erbicidele, pesticidele organo-clorurate.5

În numărul din 4 iunie 2005 al BMJ,6 Draper publică un studiu despre riscul de-a dezvolta leucemie al copiilor care, de la naştere, au avut domiciliul în proximitatea reţelelor de înaltă tensiune, fiind supuşi radiaţiilor câmpului electromagnetic. Există numeroase dezbateri pe acest subiect, luând în considerare faptul că potenţialul membranelor celulare poate fi influenţat de câmpurile electromagnetice (CEM). CEM de frecvenţă joasă pot interfera fazele ciclului celular şi reacţiile de imunitate.7 Sistemele energetice de mare putere pot să creeze ioni pozitivi şi negativi din moleculele atmosferice şi să concentreze diversele radiaţii cosmice.8

O metaanaliză a nouă studii, realizată în anul 2000, a arătat că riscul de instalare a LAL este nul la câmpurile magnetice sub 0,4 mTesla, dar se dublează peste acest risc. Studiul lui Draper, efectuat pe 29 000 de copii cu cancer şi 9 700 de copii cu leucemie, a arătat creşterea riscului pentru această boală la 1,7, pentru cei care au locuit de la naştere în proximitatea liniilor de înaltă tensiune, faţă de 1,23. Există, totuşi, alte interferenţe etiologice cu alte surse electromagnetice şi cu variaţiile geografice ale bolii. Concluzia studiului este că, dintre cele 400-420 de cazuri noi de LAL, la copil, din Marea Britanie, doar cinci ar putea fi asociate cu CEM al liniilor de înalt voltaj.

În România, problema preocupă atât mediile profesionale (tehnic, medical) cât şi opinia publică. Asociaţia pentru Compatibilitatea Electromagnetică Română (ACER) a publicat, în buletinul informativ din 12 aprilie 2005, directivele compatibilităţii electromagnetice din buletinul oficial al UE.

În 15 octombrie 2004 a avut loc, la Herculane, un simpozion interdisciplinar în cadrul căruia, printre subiectele abordate, au fost şi efectele biologice ale câmpului electromagnetic, legate de reţelele de înaltă tensiune, dar şi de aparatele casnice, de telefonia mobilă. Alte aspecte au fost discutate în simpozionul din 15-16 iunie a.c. de la Geneva, unde efectele electromagnetismului asupra stării de sănătate au fost semnalate şi la folosirea reţelelor wireless.

Anumite faţete ale puzzle-ului etiologic al leucemiilor tind să fie descifrate. Diferenţele rasiale evidente în mortalitate, incidenţă, subtipuri de LAL sugerează fie deosebiri în expunerea la anumiţi factori, fie răspuns diferit la aceste expuneri.

Genetica pare a juca un rol important (riscul crescut de leucemie la fratele geamăn al celui care are boala).

Infecţiile virale au şi ele implicarea lor, contribuind la alterarea materialului genetic în timpul încorporării genomului viral. Există şi posibilitatea ca proliferarea celulei maligne spre o clonă să depindă şi de alţi factori. Expunerile prelungite la agenţi chimici pot potenţa interacţiunea între virus şi modificarea reparării ADN-ului.

Agenţii fizici au efecte multiple, alterările materialului genetic se fac la nivel molecular şi cromozomic, iar ADN-ul poate fi modificat, pierdut sau adăugat în procesele de reparare.

În opinia noastră, date fiind semnalările studiilor amintite, trebuie luate în discuţie datele pe o bază ştiinţifică concretă, pentru a elabora standarde de protecţie (tehnice şi de expunere). În toate articolele la care autorii fac referire, relaţia epidemiologică dintre câmpurile electromagnetice şi leucemia acută nu este clar demonstrată şi nu s-a putut dovedi nici o relaţie doză-răspuns.

Dacă unele studii epidemiologice au stârnit îngrijorare, încă din 1979, în opinia publică şi în cea medicală, referitor la riscuri, ele rămân, totuşi, inconsistente şi necloncudente, iar asocierile semnificative nu au relevat cauzalitatea.

Identificarea mecanismelor biologice de generare a leucemiei acute rămâne încă o provocare; noi studii de laborator şi de epidemiologie mai bine coordonate şi standardizate vor înlocui speculaţiile cu certitudini ştiinţifice.

Spitalul Universitar de Urgenţe Pediatrie "Sf. Maria", Iaşi, România
Ingrid Miron
medic primar pediatru, oncologie mailto:ingridmiron@hotmail.ro
Lucian Miron
medic primar oncologie medicală mailto:lucmir@mail.dntis.ro
Liliana Mihoci
doctorand oncologie pediatrică mailto:lilishor24@yahoo.com

Bibliografie

1 Stewart A, Webb J, Hewitt. A Survey of Childhood Malignancies. BMJ 1958:1:1495-508.

2 Dickinson O Heather. The causes of childhood leukemia. BMJ 2005:330:1279-80.

3 Graves MF. A natural history of pediatric acute leukemia. Blood 1993;82:1043-51.

4 Graves MF, Alexander FE. An infection etiology for common acute lymphoblastic leukemia in childhood. Blood 1993;7:349-60.

5 Magnani C et al. Parenteral Occupation and Other Environmental Factors in the Etiology of Leukemia and Non-Hodgkin's Lymphomas in Childhood. A case control study. Tumor 1990;76:413-9.

6 Draper G, Vincent Tim, Krall Mary, Swanson J. Childhood cancer in relation to distance from high voltage power lines in England and Wales: a case control study. BMJ 2005;330:1290-3.

** Rendergrass T.W. Epidemiology of Acute Lymphoblastic Leukemia. Semin Oncology 1985;2:80-91.

7 Geoff Walts. Science commentary. Power to confuse. BMJ 2005;330:1293.

8 Fews A.P. New show DL, Wilding RJ, Keitch PA. Corona ions from power lines and increased exposure to pollutant aerosols. Int J Radat Biol 1999;75:1523-31.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: