Cum transformă Google medicina

Ce an remarcabil a fost pentru aceia dintre noi care ne ocupăm de monitorizarea transformărilor din peisajul informaţiei globale! După Crăciunul din anul 2004 s-a înregistrat o activitate febrilă în domeniu: a demarat în forţă procesul de trecere a bibliotecilor lumii la sistemul digital (în ciuda disputelor legate de copyright);

liberul acces la publicare a dobândit mult necesarul sprijin internaţional (mai ales pentru ştiinţă şi medicină); iar Google, MSN Search şi Yahoo au introdus diverse accesorii tehnice pentru tastaturi şi pentru documentarea cu ajutorul telefoanelor mobile, a podcast-urilor, blog-urilor şi înregistrărilor video.1, 2

Sistemul Google are o influenţă din ce în ce mai mare la nivelul activităţii de documentare - aşa de mare, încât bibliotecarii au început să analizeze momentele de impas prin care trec. Care va fi viitorul librăriilor, în contextul dezvoltării actualei tehnologii şi a accesului gratuit la informaţiile digitale? Google îşi propune să furnizeze publicului informaţii din întreaga lume - dar şi bibliotecarii au aceeaşi misiune. Va mai fi, oare, nevoie de ei în noua eră a informaţiei?3

Cu toate beneficiile pe care le oferă, tehnologia provoacă şi anxietate. Într-o scrisoare recentă, din New England Journal of Medicine, un reumatolog din New York relatează cum un profesor îl rugase pe medicul care prezenta un caz să explice cum a stabilit diagnosticul.4 Răspunsul, plat şi sec, a fost: "Am introdus caracteristicile pe Google şi am avut pe loc [diagnosticul]". Profesorul, uluit, a ripostat: "Şi de-acum încolo, noi, doctorii nu mai suntem de nici un folos? Pentru găsirea unui diagnostic - ca şi când am aplica o formulă magică - avem nevoie, oare, doar de un observator care să poată selecta riguros caracteristicile necesare unei documentări pe Google?" Toţi prefigurează o lume post-Google, guvernată de educaţia bazată pe dovezi.5 Google diagnostic, Google tratament - unde ne vor duce toate acestea?

Google a câştigat bătălia mecanismelor de documentare, cel puţin pentru moment (tabelul), şi vine din urmă, în forţă, descendentul său, mult mai inteligent, Google Scholar. Într-un an de la lansarea sa, Google Scholar a direcţionat spre site-urile web ale revistelor biomedicale un număr de vizitatori mai mare decât cel al PubMed (J Sack, comunicare personală, 2005). Odată ce l-au descoperit, mulţi studenţi medicinişti şi doctori preferă Google Scholar.6 Deşi ambele instrumente poartă amprenta simplităţii, definitorie pentru Google, "tânărul" urmaş indexează mai multe articole de cercetare recenzate şi este deosebit de rapid în ceea ce priveşte localizarea exactă a materialelor citate şi a proverbialului ac din carul cu fân. Medicii sunt încurajaţi să consulte Google Scholar în vederea explorării aleatorii şi a identificării unor aspecte de interes deosebit, nu ca să efectueze o trecere în revistă a literaturii de profil; ei ar trebui să utilizeze pagina de căutare avansată pentru găsirea cuvintelor şi denumirilor ce apar frecvent în literatura medicală.

Mecanismul de documentare prin care se ajunge la vizitarea bmj.com (noiembrie 2005)

Sursa Numărul
Google 345 756
Google Scholar 105 185
Yahoo 57 967
PubMed (Medline) 14 522
PubMed Central 9 616
HighWire Portal 8 617
MSN 2 336

Modul de prezentare a sistemului Scholar îi reduce accesibilitatea şi poate fi consumator de timp. O parte din vină o poartă algoritmul lui Google - care evaluează semnificaţia articolelor. Rezultatele documentării sunt acceptabile din punct de vedere al cantităţii, nu însă şi al calităţii. În mecanismul de căutare avansată poate fi utilă folosirea unor cuvinte cheie, care conferă şi ceva mai multă precizie. Articolele căutate nefiind prezentate la începutul listei şi neputând fi sortate, copiate sau trimise pe e-mail, înarmaţi-vă cu răbdare şi timp ca să obţineţi ceea ce doriţi.

Şi totuşi, Scholar reuşeşte să simplifice activitatea de documentare, esenţială pentru medici, şi este gratuit, ca şi PubMed (http://www.pubmed.gov/). Pentru toţi cei neafiliaţi la un mare centru medical sau universitar, constituie un avantaj abilitatea de a căuta şi accesa rezultate ale cercetărilor ştiinţifice, disponibile gratuit.

În condiţiile în care societăţile ştiinţifice şi asociaţiile au în vedere adoptarea modelelor de publicaţii cu liber acces, este foarte probabil ca Google Scholar şi Elsevier's Scirus (www.scirus.com/srsapp/) să faciliteze o asemenea cale sigură de informare. Cea mai utilă caracteristică a sistemului Google Scholar din acest an (2005, n. red.) este folosirea expresiei "citat de", pentru bibliografie. Mecanismul de căutare gratuit conectează utilizatorul la alte articole ştiinţifice, care au citat lucrarea văzută; apoi, prin propriul program de conectare şi printr-o bază de date internaţională, denumită WorldCat, stabileşte legătura cu cataloagele bibliotecilor locale.7

Ar fi bine, desigur, ca activitatea de documentare pentru studiile clinice şi sintezele sistematice să nu apeleze doar la Google Scholar, chiar dacă el reprezintă un instrument suplimentar util - alături de PubMed, Cochrane şi alte surse sigure de informare, cum ar fi bazele de date TRIP sau UpToDate, ori un bibliotecar medical bun. Atunci când căutaţi materiale elaborate de guvern sau prezentate în cadrul unor conferinţe, nu uitaţi să consultaţi regulat Google, alături de Google Scholar.8

Persistă unele nelămuriri de fond în legătură cu rigurozitatea lui Google Scholar. Cum percepe Google noţiunea de "ştiinţific"? Ne va oferi Google o imagine fidelă a bazei sale de date? Algoritmul Google poate prezenta rezultatele celor mai recente cercetări la începutul listei de titluri afişate? Şi cât de des îşi înnoieşte Google baza de date?9, 10

Ce atitudine vom adopta în ceea ce priveşte perspectivele sistemului Google? Se pare că secretul succesului înregistrat de el în trecut are la bază un principiu comercial simplu: nu faceţi rău. Se zice că fondatorii săi, Sergey Brin şi Larry Page, ar fi interesaţi de folosirea computerelor Google pentru a susţine progresul medical. Aparent, tehnicile aplicate de Google pentru căutarea informaţiilor se pretează la analizele de secvenţe genice din cadrul proiectului genomului uman. Poate că, într-o zi, pacienţii vor putea chiar să-şi "google-eze propriile gene".11

Semnificaţia îndemnului "nu faceţi rău" diferă mult de cea a imperativului "faceţi ce e mai bine pentru umanitate". Google este şi în prezent o afacere, dar, dacă vrea să realizeze ceva pentru medicină, ar trebui să aibă în vedere crearea unui portal medical. Să-l numim Google Medical; schiţaţi-i o interfaţă cu filtre medicale şi algoritmi mai buni; orientaţi-l spre cea mai bună sursă de date (însă nu uitaţi să vă consultaţi cu bibliotecarii asupra localizării surselor). Medicina are mare nevoie de un atare tip de instrument multifuncţional, mai ales în ţările în curs de dezvoltare.

Construiţi Google Medical. Beneficiile pentru sănătatea umană vor fi incomensurabile.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

How Google is changing medicine
A medical portal is the logical step

BMJ 2005;331:1487-8

University of British Columbia, Vancouver, BC, Canada V6T 1Z1
Dean Giustini
UBC biomedical branch librarian mailto:giustini@interchange.ubc.ca

Bibliografie

1 Price G. A look back as Google's Library project passes the one year mark. Search Engine Watch. 13 Dec 2005. http://blog.%20searchenginewatch.com/blog/051213-155047 (accessed 14 Dec 2005).

2 Dimov V. Text-to-speech programs and continuous medical education. Computers and Internet. Jan 2004. http://net7.blogspot.com/2004/01/%20text-to-speech-programs-and-continuous.html (accessed 14 Dec 2005).

3 Lindberg DAB, Humphreys BL. 2015-the future of medical libraries. N Engl J Med 2005;352:1067-70.

4 Greenwald R. . . . And a diagnostic test was performed. N Engl J Med 2005;353:2089-90.

5 Green ML, Ruff TR. Why do residents fail to answer their clinical questions? A qualitative study of barriers to practicing evidence-based medicine. Acad Med 2005;80:176-82.

6 Dimov V. How doctors use Google. Clinical Cases and Images-Blog. 15 Jun 2005. http://casesblog.blogspot.com/2005/06/how-doctors-usegoogle.%20html (accessed 14 Dec 2005).

7 Giustini D, Barsky E. A look at Google Scholar, PubMed and Scirus. J Can Health Libraries Assoc 2005;26:85-9.

8 Giustini D. University of British Columbia Library. Searching for grey literature. http://toby.library.ubc.ca/subjects/subjpage2.cfm?id = 877 (accessed 5 Dec 2005).

9 Jacso P. Peter's digital reference shelf: Google Scholar beta. Dec 2004. http://www.galegroup.com/servlet/HTMLFileServlet?imprint = 9999&region = 7&fileName = /reference/archive/200412/googlescholar.html (accessed14 Dec 2005).

10 Henderson J. Google Scholar: a source for clinicians. CMAJ 2005;172:1549-50. www.cmaj.ca/cgi/content/full/172/12/1549 (accessed 14 Dec 2005).

11 Vise D. The Google story: an excerpt. Chapter 26: Google your genes. 14 November 2005. http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/%202005/11/11/AR2005111100674.html (accessed 14 Dec 2005).

 

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Genoveva Matei
Autor: