Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Îngrijirile de zi în copilărie şi riscul de leucemie limfoblastică acută, la copii: rezultatele unui studiu caz-control din Marea Britanie

Rezumat

Obiectiv: Să testeze ipoteza ce susţine că expunerea redusă la infecţiile curente, în cursul primului an de viaţă, creşte riscul de apariţie a leucemiei acute limfoblastice.

Protocol de studiu şi loc de desfăşurare: Studiul asupra cancerului infantil, din Marea Britanie (UKCCS), este un studiu populaţional, caz-control, amplu, privind cancerul la copii, desfăşurat în 10 regiuni britanice.

Participanţi: 6 305 copii (cu vârste cuprinse între 2 şi 14 ani) fără cancer; 3 140 de copii cu cancer (diagnosticaţi între 1991-6), dintre care 1 286 aveau leucemie acută limfoblastică (acute lymphoblastic leukaemia - ALL).

Principalii parametrii urmăriţi: Pentru aprecierea expunerii potenţiale la infecţii, în copilărie, au fost evaluate asistenţa medicală de zi şi activitatea socială în timpul primului an de viaţă.

Rezultate: Nivelurile crescute ale activităţii sociale au fost asociate cu reducerea considerabilă a riscului de ALL; s-a observat o relaţie proporţională doză-răspuns. Atunci când în grupul de referinţă au fost selectaţi copii ale căror mame au semnalat că activitatea lor curentă nu se desfăşura în afara cadrului familial, coeficientul pentru nivelul crescut de activitate a fost de 0,73 (interval de încredere 95% de la 0,62 la 0,87), pentru orice tip de activitate socială, de 0,62 (de la 0,51 la 0,75), pentru îngrijiri de zi regulate în afara domiciliului, şi de 0,48 (de la 0,37 la 0,62), pentru îngrijiri de zi instituţionalizate (frecventarea unui centru de îngrijire cu cel puţin patru copii, de minimum două ori pe săptămână) (valoarea P pentru tendinţă <0,001). Deşi nu la fel de frapante, rezultatele pentru cancerele non-ALL prezintă o tendinţă similară (valoarea P pentru tendinţă <0,001). Când grupul de referinţă a inclus copiii cu cancere non-ALL, un efect protector semnificativ contra ALL a fost constatat doar pentru îngrijiri de zi instituţionalizate (raportul de 0,69, de la 0,51 la 0,93; P=0,02). Rezultate similare au fost obţinute pentru ALL cu precursori de celule B şi alte subgrupe, ca şi pentru cazurile diagnosticate după şi înaintea vârstei de cinci ani.

Concluzii: Rezultatele confirmă ipoteza că expunerea redusă la infecţii, în primele luni de viaţă, creşte riscul de apariţie a leucemiei limfoblastice acute.

Introducere

Studiul asupra cancerului infantil, desfăşurat în Marea Britanie (UKCCS), un studiu populaţional, caz-control, amplu,1 a fost proiectat să testeze mai multe ipoteze, dintre care una susţinea că leucemiile şi limfoamele pot fi determinate de un răspuns anormal la agenţii infecţioşi uzuali. Aici ne concentrăm asupra ipotezei lui Greaves, conform căreia izolarea imunologică în copilărie creşte riscul de leucemie acută limfoblastică cu precursori de celule B (cALL).2 Este necesară utilizarea variabilelor de referinţă pentru expunerea la infecţii; literatura privitoare la cazurile de boli infecţioase apărute în centrele de îngrijire de zi sugerează un posibil rol al interacţiunii sociale cu alţi copii, în afara locuinţei,3-5 şi e posibil ca asemenea variabile să fi fost folosite în cadrul mai multor studii asupra leucemiei la copii.6-10

Pentru analiza de faţă ar putea fi importantă clasificarea submoleculară precisă a cALL. Subgrupurile cu cele mai mari dimensiuni sunt cele cu hiperdiploidie (ALL hiperdiploidă) şi, respectiv, cu fuziune a genelor TEL şi AMLI (TEL-AML1 ALL). Majoritatea (posibil totalitatea) copiilor cu asemenea leziuni prezintă, în momentul naşterii, clone modificate,11, 12 deci procesul de iniţiere are loc in utero. Totuşi, cel puţin un eveniment postnatal se produce şi în timpul dezvoltării cALL. Ipoteza lui Greaves leagă frecvenţa apariţiei bolii de acest al doilea eveniment.

În articolul de faţă comparăm activitatea socială a cazurilor şi a grupului de control, în cursul primului an de viaţă, pentru ALL şi pentru subgrupurile ALL. Am exclus copiii care aveau vârste sub doi ani în momentul stabilirii diagnosticului (cazurile) sau a pseudodiagnosticului (grupul de control), pentru a evita atât diluarea rezultatelor - prin suprapuneri ce ar fi putut avea loc, în cazul copiilor mai mici, datorită efectului de fereastră, în care sunt de aşteptat asocieri în direcţii opuse - cât şi posibilitatea ca simptomele precoce ale leucemiei să influenţeze frecventarea centrelor de îngrijiri de zi.

Metode

Participanţi

Prezentul studiu caz-control s-a desfăşurat, între 1991 şi 1996, în 10 regiuni din Marea Britanie. Detaliile studiului UKCCS sunt descrise într-o altă lucrare.1, 13 Pe scurt, copiii în cazul cărora a fost confirmat diagnosticul de afecţiune malignă au fost repartizaţi în unităţi oncologice pediatrice şi au fost urmărite două cazuri-control pentru fiecare pacient, corespunzător sexului, lunii şi anului naşterii, iar regiunea de domiciliu în momentul diagnosticului a fost aleasă, la întâmplare, din registrele de evidenţă a populaţiei. Vârsta la care s-a diagnosticat boala a fost considerată, la controalele corespunzătoare, drept vârstă a "pseudodiagnosticului". S-a utilizat un chestionar structurat pentru a lua interviuri faţă-n faţă părinţilor unui număr de 3 838 de cazuri şi, respectiv, de 7 629 de controale. Întrebările despre activitatea socială s-au concentrat asupra activităţilor desfăşurate împreună cu alţi sugari şi copii mici şi au inclus informaţii despre numărul de întâlniri săptămânale şi despre efectivul copiilor implicaţi în activităţi specifice înainte de începerea şcolii.

Parametrii expunerii

"Activitatea socială" a fost definită drept activitatea regulată (cel puţin o dată pe săptămână), desfăşurată împreună cu alţi copii, care nu locuiau în aceeaşi casă. Am definit "îngrijiri de zi" asistenţa acordată (cel puţin o dată pe săptămână) în cadrul unei creşe, grădiniţe, grup de joacă, grup format din mame cu copii mici sau de către un supraveghetor. Am definit "îngrijiri de zi oficiale" drept orice formă de asistenţă oferită într-o creşă sau grădiniţă, ori frecventarea, timp de cel puţin două jumătăţi de zi pe săptămână, fie a unui grup de joacă sau grup format din mame cu copii mici, fie a serviciilor unui supraveghetor cu cel puţin patru copii în îngrijire.

Analiza statistică

Am exclus copiii diagnosticaţi sau pseudodiagnosticaţi anterior vârstei de doi ani (649 de cazuri şi 1 320 de controale), ca şi pe cei cu sindrom Down (49 de cazuri şi patru controale), astfel încât au rămas 9 445 de micuţi eligibili (3 140 de cazuri şi 6 305 controale) (vezi bmj.com). Am analizat datele pentru toate tipurile de cancer, combinate şi separat, pentru ALL, cALL, TEL-AML1, ALL hiperdiploidă şi afecţiuni maligne non-ALL. Pentru a creşte gradul de precizie, am comparat fiecare subgrup de cazuri cu toate cazurile-control. Am realizat şi o comparaţie caz-control a ALL şi cALL cu afecţiunile maligne non-ALL.

Nivelul de activitate socială din primul an de viaţă pentru leucemia acută limfoblastică (ALL), subgrupele ALL şi cancerele non-ALL

 

Tumori ALL

  ALL cALL TEL-AML1 ALL hiperdiploidă Cancere non-ALL
Nivelul

de activitate

Grup control

Raportul  

riscurilor*

Raportul  

riscurilor*

Raportul  

riscurilor*

Raportul  

riscurilor*

Raportul  

riscurilor*

tumori non-ALL:

Raportul riscurilor*

  Nr (%) Nr (%)   (Cl 95%) Nr (%)   (Cl 95%) Nr (%)   (Cl 95%) Nr (%)   (Cl 95%) Nr (%)  (Cl 95%) (Cl 95%)
Vârsta peste 2 ani
Nr total† 6238 1272 791 138 417 1825  
Orice tip de activitate socială 5343

(85.7)

1020  

(80.2)

0.66

(0.56 to 0.77)

640

(80.9)

0.67

(0.55 to 0.82)

110

(79.7)

0.59

(0.38 to 0.90)

335

(80.3)

0.64

(0.50 to 0.83)

1496

(82.0)

0.78

(0.68 to 0.90)

0.88 

(0.73 to 1.06)

 Fără activitate socială 895

(14.4)

252

(19.8)

1.00 151

(19.1)

1.00  28

(20.3)

1.00 82

(19.7)

1.00 329

(18.0)

1.00 1.00
Activitate socială,dar fără îngrijiri de zi 2840 

(45.5)

587

(46.1)

0.73 

(0.62 to 0.87)

358

(45.3)

0.74

(0.60 to 0.91)

60

(43.5)

0.61

(0.38 to 0.97)

199

(47.7)

0.76

(0.58 to 1.00)

880

(48.2)

0.83

(0.71 to 0.96)

0.91

(0.74 to 1.11)

Îngrijire neoficială 1768

 (28.3)

325

(25.6)

0.62

(0.51 to 0.75)

218

(27.6)

0.67

(0.53 to 0.84)

38

(27.5)

0.60

(0.36 to 1.00)

105

 (25.2)

0.57

(0.42 to 0.78)

435

(23.8)

0.72

(0.61 to 0.85)

0.90

(0.71 to 1.13)

Îngrijire oficială 735

 (11.8)

108

 (8.5)

0.48

(0.37 to 0.62)

64

 (8.1)

0.44

(0.32 to 0.60)

12

(8.7)

0.47

(0.24 to 0.94)

31

(7.4)

0.38

 (0.24 to 0.59)

181

 (9.9)

0.73

(0.59 to 0.90)

 0.69

(0.51 to 0.93)

 P pentru tendinţ㇠    <0.001   <0.001   0.04   <0.001   <0.001 0.04
Vârsta 2-5 ani  
Nr. total† 2475 671 471 81 248 546  
Orice tip de activitate socială 2156

(87.1)

545

(81.2)

0.63

 (0.50 to 0.79)

387

 (82.2)

0.67

(0.51 to 0.88)

68

(84.0)

0.73

(0.39 to 1.35)

198

(79.8)

0.57

(0.40 to 0.80)

447

(81.9)

0.66

(0.51 to 0.85)

0.98

(0.73 to 1.31)

 Fără activitate socială 319

 (12.9)

126 

(18.8)

1.00 84

(17.8)

1.00 13

(16.0)

1.00 50

(20.2)

1.00 99

(18.1)

1.00 1.00
Activitate socială,dar fără îngrijiri de zi 1023

(41.3)

294

(43.8)

0.70

(0.54 to 0.89)

195

(41.4)

0.69

(0.52 to 0.93)

35

 (43.2)

0.74

(0.38 to 1.43)

115

(46.4)

0.69

(0.48 to 0.99)

234

(42.9)

0.70

(0.53 to 0.91)

1.03

(0.75 to 1.42)

Îngrijire neoficială 778

(31.4)

182

(27.1)

0.59

(0.45 to 0.77)

142

(30.1)

0.71

(0.52 to 0.96)

25

(30.9)

0.76

(0.38 to 1.53)

63

 (25.4)

0.51

(0.34 to 0.76)

139

 (25.5)

0.59 

(0.44 to 0.79)

1.01

(0.71 to 1.43)

Îngrijire oficială 355

 (14.3)

69

 (10.3)

0.49

(0.35 to 0.68)

50

(10.6)

0.52

(0.35 to 0.77)

8

(9.9)

0.62

(0.25 to 1.53)

20

(8.1)

0.33

(0.19 to 0.58)

74

(13.6)

0.68

(0.48 to 0.96)

0.73

(0.48 to 1.13)

P pentru tendinţ㇠    <0.001   0.004   0.4   <0.001   0.01 0.2

cALL= forma comună de ALL cu precursori de celule B; TEL-AML 1=ALL cu fuziunea genelor TEL şi AML 1
*Procentul de cazuri, comparativ cu toate grupurile de control, sau cu forme de cancer non-ALL, adaptat în funcţie de vârsta de la momentul diagnosticului/pseudodiagnosticului, sex, regiune, vârsta mamei, dacă mama lucra în momentul naşterii, de carenţe.
†Se exclud valorile lipsă
 

Rezultate

Cele mai multe dintre mamele copiilor din grupul de control au semnalat desfăşurarea unei activităţi sociale a copiilor în afara cadrului familial, în primul an de viaţă al micuţului (tabelul). O astfel de activitate a fost asociată cu un risc redus de ALL (raportul riscurilor=0,66; P<0,001). Valorile raportului de risc doar pentru cALL şi pentru subgrupurile citogenetice TEL-AML1 şi hiperdiploidie au prezentat reduceri similare. Analiza afecţiunilor maligne non-ALL asociate a dus la rezultate asemănătoare; singurul risc individual redus statistic semnificativ a fost pentru grupul cel mai mare - tumori ale sistemului nervos central. Cu privire la comparaţia caz-control (tumori ALL v tumori non-ALL), variabila "oricare activitate socială" nu a scăzut semnificativ. Analiza copiilor în vârstă de doi-cinci ani a evidenţiat rezultate similare, dar nu am constatat o asociere mai importantă la copiii de doi-cinci ani faţă de cei cu vârste mai mari.

Frecvenţa fiecărui tip de tumoră a prezentat o tendinţă de scădere odată cu creşterea nivelului de activitate socială. Diferenţa statistic semnificativă (P=0,04) dintre tendinţa tumorilor ALL şi a tumorilor non-ALL (coloana din dreapta din tabel) este determinată, în mare măsură, de procentul redus de cazuri de îngrijiri de zi oficiale. Analiza cazurilor cu vârsta între doi şi cinci ani a dus la rezultate similare, deşi semnificaţia statistică a scăzut.

Proporţia de copii care aveau un frate mai mare în momentul naşterii a fost similară pentru tumorile ALL (56%), cele cALL (54%), non-ALL (57%) şi controale (57%) şi în nici unul dintre grupurile de diagnostic nu am constatat vreo modificare semnificativă în funcţie de numărul fraţilor mai mari. Întrucât ar fi de aşteptat ca orice legătură între activitatea socială şi ALL să fie mai puternică la micuţii din familiile în care nu mai există alţi copii, am repetat analiza pentru copii cu şi fără fraţi mai mari. Raportul riscurilor pentru îngrijirea zilnică a fost de 0,61 (0,42 până la 0,87), pentru cazurile de ALL, la copiii fără fraţi mai mari, şi de 0,38 (0,26 până la 0,54), pentru cei care au fraţi mai mari, o diferenţă nesemnificativă în sens invers faţă de cea anticipată.

Riscul estimat pentru copiii care au beneficiat de îngrijiri de zi în primul an de viaţă nu a prezentat, la prima analiză, modificări semnificative cu vârsta. Cea mai accentuată reducere a riscului de ALL a fost observată la copiii care au beneficiat de îngrijiri oficiale în primele trei luni de viaţă, procentul păstrându-şi semnificaţia statistică atunci când am folosit ca grup de referinţă tumorile non-ALL (procent de 0,52, 0,32 până la 0,83; P=0,007).

Discuţii

În studiul de faţă, una dintre principalele ipoteze testate susţinea că izolarea imunologică în copilărie creşte riscul de cALL. Am evaluat izolarea imunologică indirect, în principal prin lipsa de activitate socială, care este indicată de apelarea la îngrijirile de zi oficiale din primul an de viaţă. Rezultatele globale pentru ALL au arătat o reducere importantă, semnificativă statistic, a riscului pentru fiecare tip de activitate socială din primul an de viaţă şi o relaţie direct proporţională cu creşterea nivelului de activitate. Rezultatele au fost similare pentru subgrupurile cu cALL şi alte tipuri de ALL, deşi numărul de cazuri cu TEL-AML1 ALL a fost redus. Rezultatele au fost asemănătoare atunci când am luat în calcul doar copiii care, în momentul diagnosticării, aveau vârsta de doi-cinci ani. Constatarea existenţei unor tendinţe similare pentru cancerele non-ALL ne-a determinat, însă, să repetăm analizele pentru ALL, folosind ca grup de referinţă pe cel cu tumori non-ALL. Riscul scontat pentru cei care au apelat la îngrijiri de zi oficiale în cursul primului an de viaţă a rămas semnificativ (raportul riscurilor 0,69, interval de încredere 95% de la 0,51 la 0,93; P=0,02); efectul a fost mai accentuat pentru îngrijiri de zi oficiale în decursul primelor trei luni de viaţă (raportul riscurilor 0,52, 0,32 până la 0,83; P=0,007).

Limitări potenţiale

E posibil să fi existat deosebiri între participanţii care au răspuns la chestionar şi cei care nu au răspuns, precum şi diferenţe sistematice între cazuri şi controale, în ceea ce priveşte unele răspunsuri, ori influenţe ale efectelor preclinice ale bolii incipiente asupra variabilelor comportamentale, cum ar fi, de pildă, activitatea socială în afara casei.

Au existat unele diferenţe sistematice între cazuri şi controale. Analiza datelor obţinute în urma recensământului a arătat că subiecţii din grupurile de control care au fost de acord să participe la studiu locuiau în zone mai aglomerate, iar unii părinţi au fost chestionaţi atunci când copiii lor erau mai mari decât perechile corespunzătoare din rândul grupului de cazuri. Intervalul mediu de timp dintre diagnosticare sau pseudodiagnosticare şi interviu a fost de şase luni, pentru cazurile de boală, şi de 14 luni pentru cei din grupul de control. Copiii care vor dezvolta o afecţiune malignă pot avea şi probleme de sănătate în primii ani de viaţă, având drept consecinţă diminuarea frecvenţei de solicitare a serviciilor de îngrijiri de zi.

Interpretarea rezultatelor noastre depinde, într-o manieră decisivă, de măsura în care efectul protector al activităţii sociale în cazul afecţiunilor maligne non-ALL este real sau influenţat, deoarece efectul protector în cazul ALL este mai redus şi mai puţin semnificativ când grupul de referinţă este cel care include cazurile cu afecţiuni maligne non-ALL. În ciuda unei atari nesiguranţe, considerăm că diferenţa dintre afecţiunile maligne ALL şi cele non-ALL ar putea fi reală. Conform unei ipoteze anterioare, riscul de leucemie era mai mare când nu exista nici un fel de activitate socială precoce, iar efectul îngrijirilor de zi este accentuat, în special, în decursul primelor trei luni de viaţă (P=0,007 pentru afecţiunile maligne ALL v non-ALL), aşa cum s-a constatat într-un studiu recent.10

Datele noastre despre "orice activitate socială" sunt, inevitabil, subiective. La interviu, părinţilor li s-a oferit o gamă largă de activităţi pentru a descrie grupurile pe care le-ar fi putut frecventa copiii lor. Am folosit răspunsurile la respectivele întrebări pentru a obţine variabilele folosite în analiza noastră. Am investigat posibilitatea nesemnalării tuturor situaţiilor reale prin combinarea celor mai reduse două categorii în variabila de expunere combinată, fapt ce nu a influenţat rezultatele.

Comparaţia cu alte studii

Studiile noastre caz-control asupra leucemiei la copii au urmărit activitatea socială şi îngrijirile de zi.6-10 Există diferenţe atât în ceea ce priveşte vârsta din momentul diagnosticării cât şi cea la care a început solicitarea îngrijirilor de zi, precum şi în privinţa tipului de asistenţă utilizată. Singurul studiu care a cuantificat expunerea la contactul cu alţi copii a semnalat un efect protector semnificativ.10 Majoritatea celorlalte studii sugerează o reducere a riscului cu 30-40%, în cazul îngrijirilor de zi sau al activităţii sociale, deşi lipsa semnificaţiei statistice duce, adesea, la estimarea imprecisă a riscului.

Cu toate că unele studii arată existenţa unui risc redus la copiii care aveau fraţi mai mari, cele mai multe cercetări, la fel ca şi ale noastre, nu au constatat asemenea efecte.14 Alte studii au luat în calcul diferiţi parametri care cuantifică expunerea la agenţii infecţioşi. Singurul studiu european cu un număr comparabil de cazuri cu ALL a avut în vedere contactul social al părinţilor la locul de muncă şi nu a identificat nici o asociere.15 Mai mulţi investigatori au semnalat un risc redus de apariţie a ALL sau cALL, la copiii cu multe infecţii8, 15 sau cu infecţii specifice copilăriei, cum ar fi otitele medii frecvente sau rujeola,6 7 dar alţii nu au găsit astfel de asocieri.16

Dovezile privind susceptibilitatea moştenită pentru ALL asociat cu HLA şi alele ale altor gene implicate în sistemul imun sunt concordante cu sugestia că infecţia ar putea fi asociată cu ALL. UKCCS a observat existenţa unor corelaţii semnificative din punct de vedere statistic între cALL şi variante specifice ale HLA-DPB1,17 fapt susţinut de datele ce atestă că imunizarea copiilor ar putea reprezenta un factor de protecţie împotriva ALL.16

Care este stadiul cunoştinţelor în domeniu

Leucemia la copii este o boală caracterizată prin variabilitate biologică şi are, probabil, o etiologie diversă

Forma cea mai frecventă, leucemia limfoblastică acută cu precursori de celule B, este răspunzătoare de incidenţa maximă între vârsta de doi şi cinci ani, iar izolarea imunologică ar putea fi un factor cauzal

Copiii care frecventează centre de îngrijiri de zi au un risc crescut de contractare a diferitelor infecţii comune


Ce aduce nou prezentul studiu

Copiii care frecventează curent centrele de îngrijiri de zi, în primele luni de viaţă, au un risc mai scăzut de a dezvolta leucemie acută limfoblasică decât cei care nu frecventează astfel de centre

Concluzii

Rezultatele noastre susţin ipoteza că existenţa contactului cu alţi copii, în primele luni de viaţă, reprezintă un factor de protecţie împotriva riscului ulterior de ALL. Efectul este mai redus pentru cazurile diagnosticate la vârsta de doi-cinci ani, comparativ cu vârstele mai mari, şi nu este limitat la cALL. Cea mai plauzibilă interpretare este aceea că o atare protecţie este conferită de expunerea la infecţiile intercurente.

Contribuţii: Vezi bmj.com

Finanţare: Suportul financiar a fost asigurat de Cancer Research Campaign şi de Imperial Cancer Research Fund (în prezent, Cancer Research UK), de Leukemia Research Fund şi de Medical Research Council, prin subvenţii acordate filialelor lor; de către Leukemia Research Fund, Departamentul de Sănătate, Electricity Association, Irish Electricity Supply Board, National Grid Company şi Westlakes Research (Trading), prin subvenţii pentru cheltuielile generale ale studiului; şi de Kay Kendall Leukaemia Fund, pentru studiile de laborator. Cercetarea în Scoţia este finanţată de Scottish Office, Scottish Power, Scottish Hydro-Electric şi Scottish Nuclear.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

Acord etic: Vezi publicaţia precedentă (referinţa 1).

Day care in infancy and risk of childhood acute lymphoblastic leukaemia: findings from UK case-control study

BMJ 2005;330:1294-7

Cancer Research UK Epidemiology and Genetics Unit, Institute of Cancer Research, Sutton SM2 5NG
C Gilham
statistician

Department of Epidemiology and Population Health, London School of Hygiene and Tropical Medicine, London WC1E 7HT
J Peto
professor of epidemiology

Leukaemia Research Fund Epidemiology and Genetics Unit, Department of Health Sciences, University of York, York YO10 5DD
J Simpson
research fellow
E Roman professor of epidemiology

Academic Unit of Paediatric Oncology, Christie Hospital and Central Manchester and Manchester Children's University Hospitals NHS Trusts, Manchester M20 4BX
T O B Eden
professor of paediatric oncology

Section of Haemato Oncology, Institute of Cancer Research, London SW3 6JB
M F Greaves
professor of cell biology

Public Health Sciences, University of Edinburgh, Edinburgh EH8 9AG
F E Alexander
professor of statistics

Correspondence to: T O B Edenmailto:tim.eden@manchester.ac.uk

Mulţumim membrilor UK Childhood Cancer Study Group, pentru sprijinul acordat. Mulţumim şi personalului din spitalul local, medicilor generalişti, personalului de medicină generală, reporterilor şi tehnicienilor UKCCS. Mulţumim, mai ales, familiilor copiilor incluşi în studiu. Studiul privind cancerul la copii, desfăşurat în Marea Britanie, este sponsorizat şi administrat de Leukaemia Research Fund. El a fost efectuat de 12 echipe de cercetători (19 din domeniul clinic şi epidemiologic şi doi biologi) din departamente universitare, institute de cercetare şi din NHS din Scoţia. Activitatea a fost coordonată de un comitet de conducere. A fost susţinut de UK Children's Study Group al oncologilor pediatri şi de National Radiological Protection Board.

Bibliografie

1 UK Childhood Cancer Study Investigators. The United Kingdom childhood cancer study: objectives, materials and methods. Br J Cancer 2000;82:1073-102.

2 Greaves MF. Speculations on the cause of childhood acute lymphoblastic leukemia. Leukemia 1988;2:120-5.

3 Fleming DW, Cochi SL, Hightower AW, Broome CV. Childhood upper respiratory tract infections: to what degree is incidence affected by day-care attendance? Pediatrics 1987;79:55-60.

4 Louhiala PJ, Jaakkola N, Ruotsalainen R, Jaakkola JJ. Form of day care and respiratory infections among Finnish children. Am J Public Health 1995;85:1109-12.

5 Rasmussen F, Sundelin C. Use of medical care and antibiotics among preschool children in different day care settings. Acta Paediatr Scand 1990;79:838-46.

6 Chan LC, Lam TH, Li CK, Lau YL, Li CK, Yuen HL, et al. Is the timing of exposure to infection a major determinant of acute lymphoblastic leukaemia in Hong Kong? Paediatr Perinat Epidemiol 2002;16:154-65.

7 Neglia JP, Linet MS, Shu XO, Severson RK, Potter JD, Mertens AC, et al. Patterns of infection and day care utilization and risk of childhood acut lymphoblastic leukaemia. Br J Cancer 2000;82:234-40.

8 Perrillat F, Clavel J, Auclerc MF, Baruchel A, Leverger G, Nelken B, et al. Day-care, early common infections and childhood acute leukaemia: a multicentre French case-control study. Br J Cancer 2002;86:1064-

9 Jourdan-Da Silva N, Perel Y, Mechinaud F, Plouvier E, Gandemer V, Lutz P, et al. Infectious diseases in the first year of life, perinatal characteristics and childhood acute leukaemia. Br J Cancer 2004;90:139-45.

10 Ma X, Buffler PA, Selvin S, Matthay KK, Wiencke JK, Wiemels JL, et al. Daycare attendance and risk of childhood acute lymphoblastic leukaemia. Br J Cancer 2002;86:1419-24.

11 Wiemels JL, Cazzaniga G, Daniotti M, Eden OB, Addison GM, Masera G, et al. Prenatal origin of acute lymphoblastic leukaemia in children. Lancet 1999;354:1499-503.

12 Greaves MF, Wiemels J. Origins of chromosome translocations in childhood leukaemia. Nat Rev Cancer 2003;3:639-49.

13 Law GR, Smith AG, Roman E, UK Childhood Cancer Study Investigators. The importance of full participation: lessons from a national case-control study. Br J Cancer 2002;86:350-5.

14 Roman E, Simpson J, Ansell P, Lightfoot T, Mitchell CD, Eden OB. Perinatal and reproductive factors: a report on haematological malignancies from the UKCCS. Eur J Cancer 2005; in press.

15 Steensel-Moll HA, Valkenburg HA, van Zanen GE. Childhood leukemia and infectious diseases in the first year of life: a register-based case-control study. Am J Epidemiol 1986;124:590-4.

16 Schuz J, Kaletsch U, Meinert R, Kaatsch P, Michaelis J. Association of childhood leukaemia with factors related to the immune system. Br J Cancer 1999;80:585-90.

17 Taylor GM, Dearden S, Ravetto P, Ayres M, Watson P, Hussain A, et al. Genetic susceptibility to childhood common acute lymphoblastic leukaemia is associated with polymorphic peptide-binding pocket profiles in HLA-DPB1*0201. Hum Mol Genet 2002;11:1585-97.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Genoveva Matei
Autor: